3ra-15/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-15/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3ra-15/2023
2-21093943-01-3ra-10012023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: A. Paniș)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
Î N C H E I E R E
24 mai 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
examinând admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Nicolai Ivanov împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea
actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 21 iunie 2021, Nicolai Ivanov a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului administrativ individual
defavorabil, prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 176/10 din 04 iunie
2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Nicolai Ivanov,
consilier în Consiliul sătesc Grigorievca, r-nul Căușeni.
În motivarea acțiunii Nicolai Ivanov a menționat că la 04 iunie 2021, ca urmare a
efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese
Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constare nr. 176/10, prin care s-a
constatat că la etapa votării deciziei Consiliului sătesc Grigorievca, r-nul Căușeni nr.
9/5 din 14 decembrie 2020 „Cu privire la acordarea premiului anual pentru rezultatele
activității în anul 2019”, de către reclamant în calitate de consilier sătesc Grigorievca,
a admis nedeclararea în termen legal a conflictului de interese, nesoluționarea
conflictului de interese real, participarea la luarea deciziilor și luarea deciziilor în
privința persoanei apropiate a reclamantului, cu decăderea de a ocupa funcții publice
de demnitate publică inclusiv mandat de consilier, pe o perioadă de trei ani.
Reclamantul a relatat că, decizia Consiliului sătesc Grigorievca, r-nul Căușeni nr.
9/5 „Cu privire la acordarea premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2019”
a fost adoptată la 14 decembrie 2020, iar premiul anual menționat, a fost acordat în
1
temeiul dispoziției Primăriei s. Grigorievca, r-nul Căușeni „Cu privire la acordarea
premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2019” nr. 34-A din 30 noiembrie
2020, adică anterior deciziei, prin urmare, dânsul nu a putut decide, la propria discreție,
faptul acordării premiului anul, odată ce premiul, de fapt, deja a fost acordat și efectiv
transmis.
De asemenea, a menționat că, acordarea premiului anual în cauză, s-a bazat pe
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020 privind acordarea
premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul
2019 și abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 180/2013 cu privire la plata premiului anual
personalului din unitățile bugetare, care stabilește expres modalitatea acordării și
limitele admisibile, prin urmare, consilierii în situația de fapt au fost limitați în acțiuni
și nu puteau decide după bunul plac acordarea premiului anual, fiind ghidați, la caz, de
dispoziția Primăriei s. Grigorievca, r-nul Căușeni „Cu privire la acordarea premiului
anual pentru rezultatele activității în anul 2019” nr. 34-A din 30 noiembrie 2020 și a
Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020.
Reclamantul a invocat că, prin Legea privind declararea averii și intereselor
personale, legiuitorul a instituit cadru normativ care are menirea neadmiterii acțiunilor
pasibile să prejudicieze interesele generale ale societății, prin admiterea conflictelor de
interese de subiecții declarării fiind evidențiat faptul că, aceste conflicte de interese să
fie pasibile să îl influențeze să exercite imparțial și obiectiv mandatul, funcția publică
sau de demnitate publică.
În opinia reclamantului, din definiția prevăzută de lege rezultă că subiectul
declarării se află în conflict de interese în situația în care are un interes personal ce
influențează, sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și
responsabilităților ce îi revin potrivit legii. La fel, art. 12 din Legea privind declararea
averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 reglementează categoriile
conflictelor de interese și modul de declarare a acestora. De altfel, fiind evidențiat faptul
că, atât în cazul conflictului potențial, cât și în cazul conflictului real, interesele
personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese
real, care presupune că acțiunile imputabile subiectului declarării (emiterea unei decizii,
semnarea unui act sau soluționarea unei cereri) ar fi capabile să influențează sau ar
putea să influențeze exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de serviciu.
Adică, legiuitorul impune drept criterii de identificare a conflictului de interese nu
simpla soluționarea a cererii, emiterea deciziei sau semnarea unui act cu având interes
personal sau care vizează o persoană apropiată, ci impune o latură facultativă - aceste
acțiuni fiind pasibile să influențeze sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă
a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.
Respectiv, pentru a fi în fața unui conflict potențial și respectiv real subiectul
declarării nu doar formal trebuie să fie chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită
un act administrativ, să încheie un act juridic, ci ca acestea acțiuni să fie pasibilă de a
aduce un avantaj personal sau a persoanelor apropiate, care îl pot influența exercitarea
imparțială și obiectivă a atribuțiilor de serviciu, fiind o condiție implicită a încălcării
regimului juridic al declarării conflictelor de interese.
2
În astfel de circumstanțe, legislația națională la etapa emiterii actelor
administrative impune respectarea anumitor principii reglementate de Codul
administrativ.
Reclamantul consideră că Autoritatea Națională de Integritate nu a ținut cont de
toate împrejurările, fiind emis un act care nu are menirea de a atinge scopul urmărit de
lege, fiind îndreptat spre respectarea formalităților, dar nu apărarea interesului public și
a regulilor statului de drept.
De asemenea, a invocat că, la etapa emiterii actului de constatare, inspectorul de
integritate, a examinat superficial circumstanțele de fapt, nu a încercat să examineze
ipoteza dacă reclamantul efectiv a putut influența decizia respectivă sau a fost o decizie
formală.
Prin urmare, consideră că nu sunt întrunite condițiile de admitere a conflictului de
interese de către reclamant, din considerentul că a fost chemat să voteze o decizie care
de fapt a fost implementată anterior, circumstanțele de fapt exclud existența influențării
asupra exercitării imparțiale și obiective a mandatului de consilier, or dânsul a acționat
în baza dispoziției Primăriei s. Grigorievca, r-nul Căușeni „Cu privire la acordarea
premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2019” nr. 34-A din 30 noiembrie
2020 și a Hotărârii Guvernului nr. 811 din 11 noiembrie 2020, iar măsura întreprinsă
de autoritatea publică nu este proporțională cu scopul urmărit de lege și corespunde
criteriilor de proporționalitate stabilite expres de art. 29 din Codul administrativ,
raportat la dreptul de a fi ales și asigurarea exercitării mandatului de ales local.
Prin hotărârea din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost
admisă acțiunea și s-a anulat ca ilegal actul de constatare nr. 176/10 emis de Autoritatea
Națională de Integritate la 04 iunie 2021 în privința lui Nicolai Ivanov.
La 10 noiembrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel, iar la 18
martie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din
28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi
de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
depus de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea din 28 octombrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În susținerea acestei soluții, instanța de apel a notat că, principiul de distribuire
aleatorie obligatorie a sesizărilor la Autoritatea Națională de Integritate a fost introdus
prin Legea nr. 132 din 17 iunie 2019 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,
iar norma instituită art. 30 alin. (1) din legea nominalizată, este o normă imperativ -
onerativă de ordine publică, care consacră principiul repartizării aleatorii a sesizărilor.
Excepții de la acest principiu legea nu prevede.
Astfel, repartizarea aleatorie presupune distribuirea sesizărilor prin sistemul
electronic „e-Integritate”, lansat în exploatare industrială în ianuarie 2018, astfel încât,
inspectorul de integritate competent să efectueze controlul, fiind stabilit în mod
aleatoriu, cu excluderea factorului decizional uman. Scopul instituirii prin lege a
repartizării aleatorii a sesizărilor și voința reală a legiuitorului în acest sens, poate fi
dedus și din nota informativă a Guvernului Republicii Moldova la proiectul de Lege cu
privire la Centrul Național de Integritate (file:///D:/Docs1/ro_2038_nota-informativa-
cu-privire-la-Centrul-National-deIntegritate-pdf.pdf) - distribuirea aleatorie prin
3
intermediul unui sistem electronic către inspectorii de integritate este un procedeu care
asigură transparența, obiectivitatea și imparțialitatea procedurii de control.
La caz, instanța de apel a constatat că la 01 aprilie 2021, Autoritatea Națională de
Integritate a înregistrat sesizarea primarului s. Grigorievca, Galina Boreț, prin care a
informat Autoritatea Națională de Integritate despre încălcarea de către Nicolai Ivanov,
a regimului juridic al conflictelor de interese, manifestată prin faptul că ultimul, în
calitate de consilier local al s. Grigorievca a participat și a votat pentru adoptarea
deciziei prin care a fost acordat premiul pentru anul 2019, soției sale Tatiana Ivanov.
Instanța de apel a concluzionat că Autoritatea Națională de Integritate a încălcat
prevederile art. 30 alin. (1) și art. 37 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate, ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control și ilegalitatea
actului de constatare nr. 176/20 din 04 iunie 2021, or potrivit extrasului din sistemul
electronic „e-Integritate”, rezultă că sesizarea a fost înregistrată și repartizată aleatoriu
inspectorului de integritate Ion Crețu la 13 aprilie 2021, ora 16:42, acest fapt rezultă
însăși din procesul-verbal nr. 247/10 din 19 aprilie 2021.
De asemenea, instanța de apel a reținut prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art.
33, art. 34 alin.(2), art. 35, art. 36 art. 37 alin.(1) - (3) din Legea cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate (în vigoare la data emiterii actului contestat).
La fel, a stabilit că procedura de control în temeiul art. 69 din Codul administrativ
și art. 28 alin. (2) din Legea nr. 132/17.06.2016 a fost inițiată odată cu sesizarea depusă
de primarul s. Grigorievca, r-nul Căușeni din 01 aprilie 2021, procedura administrativă
soldată cu emiterea actului de constatare nr. 176/10 a fost finalizată la 04 iunie 2021.
Procedura a derulat 64 zile, adică cu depășirea vădită a termenului de 30 zile, a cărui
prelungire nu a derulat conform art. 60 alin. (4) din Codul administrativ, prin invocarea
motivelor și complexității obiectului procedurii de control ce ar justifica prelungirea
termenului, precum și comunicarea în scris participanților la procedura administrativă
în termen de 30 zile, împreună cu motivele prelungirii.
Prin urmare, a concluzionat că procedura administrativă efectuată de Autoritatea
Națională de Integritate a fost efectuată cu încălcarea termenelor prevăzuți atât de
Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, cât și de Codul administrativ,
fapt ce se apreciază ca un viciu procesual, or legea într-o manieră clară prevede expres
obligativitatea respectării acestor termeni de cel ce duce procedura administrativă. La
caz, termenii ducerii procedurii administrative nu au fost respectați, iar omisiunile date
nu sunt imputabile intimatului.
Mai mult, prin actul de constatare nr. 176/10 din 04 iunie 2021, inspectorul de
integritate a reținut în acțiunile lui Ivanov Nicolai, precum că ultimul fiind consilier
local al s. Grigorievca, r-nul Căușeni, a încălcat regimul juridic al conflictelor de
interese, manifestat prin nedeclararea în modul și în termenul corespunzător a
conflictului de interese real și respectiv, nesoluționarea acestuia prin abținere. În final
consumând conflictele de interese prin participarea prin vot la aprobarea pe ordinea de
zi a Consiliului sătesc Grigorievca, r-nul Căușeni chestiunea ce viza interesele materiale
ale Tatianei Ivanov (ultima fiindu-i soție), cele din urmă fiind stabilite prin procesul-
verbal al Consiliului sătesc Grigorievca, r-nul Căușeni nr. 9 din 14 decembrie 2020,
totodată, Ivanov Nicolai a participat prin vot la adoptarea deciziei asupra chestiunii ce
viza interesele Tatianei Ivanov (ultima fiindu-i soție), potrivit deciziei Consiliului
4
sătesc Grigorievca, r-nul Căușeni nr. 9/5 din 14 decembrie 2020 „Cu privire la
acordarea premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2019”.
În temeiul art. 2, art. 12 alin.(3), (4) lit. b), (10), art. 14 alin.(2), (3) art. 23 alin.
(4), (6) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, instanța de apel a constatat că, Autoritatea Națională de Integritate întemeiat
a ajuns la concluzia că, Ivanov Nicolai, consilier local al s. Grigorievca, r-nul Căușeni,
a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.
Totodată, s-a constatat că prin actul de constatare nr. 176/10 din 04 iunie 2021,
emis de către inspectorul de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate,
s-a decis sesizarea Comisiei Electorale Centrale în vederea încetării înainte de termen
și ridicării mandatului de consilier local în Consiliul sătesc Grigorievca, r-nul Căușeni
a lui Ivanov Nicolai, fiind decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o
funcție de demnitate publică inclusiv mandat de consilier, pe o perioadă de 3 (trei) ani.
În acest sens, instanța de apel a conchis că actul administrativ individual contestat
– actul de constatare nr. 176/10 din 04 iunie 2021, a fost emis de către inspectorul de
integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, cu încălcarea principiului
proporționalității prevăzut la art. 29 din Codul administrativ, or scopul instituirii acestor
sancțiuni este de a menține integritatea subiecților declarării în activitatea pe care o
desfășoară, servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, asigurarea
transparenței și controlului public, responsabilizarea individual și exemplul personal,
iar măsurile prevăzute de legiuitor sub formă de sancțiuni sunt aplicate pentru
garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Așadar, în coraport cu fapta
comisă de intimat și măsurile întreprinse de către inspectorul de integritate nu sunt
proporționale, dar deopotrivă sunt prea aspre în coraport cu fapta admisă de intimat.
Reieșind din cele menționate supra în coraport cu încălcările admise de Autoritatea
Națională de Integritate în cadrul efectuării controlului și a exercitării dreptului
discreționar, instanța de apel a constatat că, acestea duc la nulitatea actului contestat, or
prin aceste încălcări i se aduc atingeri fundamentale a drepturilor pe care le are
intimatul, în coraport cu o autoritate publică.
Mai mult, autoritatea publică, de fapt, nu este complet liberă în utilizarea dreptului
discreționar. Iar, acțiunea administrativă trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară
cuvenită, concluzie ce se desprinde, în special, din prevederile art. 137 alin. (1) din
Codul administrativ. La caz, inspectorul de integritate din cadrul Agenției Naționale de
Integritate era obligat prin lege să-și exercite discreția, însă fără erori discreționare.
Prin urmare, s-a stabilit că Autoritatea Națională de Integritate nu și-a exercitat
dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar aceste încălcări se
materializată prin faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea
procedurii stabilite și a principiului proporționalității, ceea ce poartă un caracter
neproporțional scopului urmărit, fapt ce denotă și ilegalitatea lui în fond.
Urmare a constatărilor enunțate, instanța de apel a conchis că argumentele expuse
de către Autoritatea Națională de Integritate în cererea de apel sunt lipsite de substanță
obiectivă, iar instanța de fond a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept,
în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată.
La 13 octombrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs, iar la
11 ianuarie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei instanței de apel,
5
solicitând casarea integrală a hotărârii din 28 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani și a deciziei din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu
emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de Nicolai Ivanov ca fiind
neîntemeiată.
În motivarea recursului Autoritatea Națională de Integritate a reiterat argumentele
invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,
menționând că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală.
Suplimentar, recurentul a invocat că instanțele de judecată au identificat motive
pentru a admite acțiunea intimatului în mod unilateral, fără a cerceta temeiurile de drept
și de fapt pe care însăși Nicolai Ivanov le-a expus în cererea de chemare în judecată.
În opinia Autorității Naționale de Integrate, instanța de fond a considerat că lipsa
dovezii distribuirii aleatorii a sesizării constituie temei de anulare a actului
administrativ. În acest sens, Autoritatea Națională de Integrate a informat că în cadrul
autorității publice nu există un Regulament de repartizare aleatorie a sesizărilor.
Normele privind repartizarea aleatorie a sesizărilor sunt prevăzute în Conceptul tehnic
al Sistemului informațional automatizat „e-Integritate”, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 183/2019, respectiv în Regulamentul cu privire la organizarea și
funcționarea Sistemului informațional automatizat „e-Integritate, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 228/2020. S-a mai invocat că la repartizarea aleatorie a
cazului de control de către SIA „e-Integritate”, inspectorul de integritate are
posibilitatea să accepte sau să se abțină de la examinarea cazului respectiv, dacă se află
în conflict de interese și/sau în alte situații prevăzute de lege, cu expunerea în sistem a
motivului abținerii. În cazul acceptării procedurii de abținere de către
președintele/vicepreședintele Autorității, se declanșează repartizarea aleatorie repetată,
cu excluderea inspectorului care a declarat abținerea din lista inspectorilor susceptibili
repartizării.”
Astfel, Autoritatea Națională de Integritate consideră actul de distribuire aleatorie
a sesizării constituie o invenție a instanței de judecată, dar nu are temei juridic pe care
să fie fundamentată existența unui asemenea document. Până la proba contrarie, se
prezumă distribuirea electronică aleatorie a sesizării în privința efectuării controlului în
raport cu intimatul Nicolai Ivanov. Normele care guvernează activitatea Autorității nu
prevăd existența vreunui document oficial care să confirme distribuirea aleatorie a
sesizărilor. Totuși, sistemul electronic prin care se distribuie aceste sesizări permite, în
cazul când există dubii, verificarea când anume sesizarea a parvenit la inspectorul de
integritate și care au fost acțiunile acestuia în sensul că a acceptat sesizarea spre
examinare sau a respins-o pe motiv că ar exista temeiuri obiective. Unicul document
care, eventual, poate dovedi distribuirea aleatorie a sesizării îl constituie o captură de
ecran cu informațiile aferente sesizării înregistrată în sistemul electronic, dar acest
document nu poate fi asimilat cu o fișă de distribuire în sensul în care se distribuie
cererile de chemare în judecată către judecători.
Recurentul consideră eronată aprecierea instanței de apel precum că, ar fi fost
încălcat termenul de efectuare a controlului, prevederile Codului administrativ se aplică
în măsura în care, prevederile legilor speciale nu conțin dispoziții diferite.
Mai mult, procedura de efectuare a controlului respectării regimului juridic al
conflictelor de interese presupune întreprinderea anumitor măsuri pentru a acumula
6
informațiile și materialele necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei, ceea ce
necesită un termen nedeterminat, or, inspectorul de integritate nu cunoaște care va fi
comportamentul participanților procedurii administrative, nu cunoaște dacă
participanții vor răspunde la solicitările adresate în termenul legal și, totodată, în
anumite situații, inspectorul de integritate este pus în situația de a desfășura operațiuni
suplimentare pentru a stabili circumstanțele cauzei. Prin urmare, termenul, în interiorul
căruia se finalizează o procedură administrativă, poartă un caracter rezonabil așa cum
este stipulat în art. 27 din Codul administrativ. Criteriile de apreciere a caracterului
rezonabil al termenului în interiorul căruia trebuie desfășurată și finalizată o procedură
administrativă nu sunt expres indicate în legislație, însă, reieșind din fiecare caz în
parte.
Referitor la sancțiunile aplicate prin actul de constatare contestat, Autoritatea
Națională de Integritate a reținut decizia Curții Constituționale nr. 143 din 16 decembrie
2019, invocând că inspectorul de integritate a demonstrat că legătura care există între
intimat și persoana apropiată, adică relația de familie, a influențat exercitarea imparțială
și obiectivă a atribuțiilor funcționale aferente mandatului de consilier în Consiliul sătesc
Grigorievca, r-nul Căușeni manifestată prin adoptarea deciziei consiliului local s.
Grigorievca, r-nul Căușeni nr. 9/5 din 14 decembrie 2020 „Cu privire la acordarea
premiului anual pentru rezultatele activității în anul 2019”.
Mai mult, în cazul intimatului nici nu era obligatoriu existența interesului personal,
fiind suficientă constatarea faptului că acesta, în calitate de ales local, a adoptat decizii
care vizau persoana apropiată. Or, norma legală abordează două opțiuni și anume, fie
existența interesului personal atunci când participă la adoptarea sau adoptă o decizie,
fie această decizie să vizeze persoane apropiate.
Prin urmare, recurentul consideră că inspectorul de integritate, la adoptarea actului
de constatare și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat de lege,
reieșind din circumstanțele de fapt constatate și în conformitate cu prevederile legale.
În această ordine de idei, Autoritatea Națională de Integritate a menționat că soluția
instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării
soluției la care s-a ajuns, având o motivare superficială, chiar contradictorie, fără a fi
abordate toate aspectele importante în speță.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărîrile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de
Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 octombrie 2022,
dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la
data de 07 octombrie 2022 (f.d.140).
7
Totodată, decizia motivată din 05 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată părților, prin intermediul poștei electronice, la data de 16 decembrie 2022
(f.d.142).
Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
Autoritatea Națională de Integritate, s-a conformat prevederilor legale și a depus
recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 11 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre
necesitarea prezentării referinței, însă până la data stabilită pentru examinarea
admisibilității recursului Ivanov Nicolai nu și-a valorificat dreptul de a prezenta
referință.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră inadmisibil recursul depus de
Autoritatea Națională de Integritate, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art. 246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu
jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai
sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245
alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea
în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că,
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
8
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că, cererea de recurs depusă de Autoritatea Națională de Integritate, este
inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
9