3ra-1158/22 — contestarea actului administrativ

3ra-1158/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1158/2022

2-21033215-01-3ra-04112022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. O. Melniciuc)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

DECIZIE

29 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Grosu împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Inspecția Financiară și

Societatea cu Răspundere Limitată „Vigfilvas” cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 20 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a

fost emisă o nouă decizie de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 03 martie 2021 Vasile Grosu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în perioada anilor 2007 - 2019 a

exercitat funcția de primar al satului Filipeni, r-nul Leova.

La 12 noiembrie 2020, prin scrisoarea nr. 04-10/5566, a fost informat de

Autoritatea Națională de Integritate că în privința lui a fost inițiat un control privind

eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, fiindu-i solicitat

prezentarea informației în vedere eventualei existenței conflictului de interese în anul

2012 în timpul încheierii contractului de arendă cu agent economic, inclusiv actele

juridice semnate de reclamant cu persoana apropiată Isac Alexandru.

Prin răspunsul din 02 decembrie 2020 a informat Autoritatea Națională de

Integritate că, în anii 2007-2019, fiind în funcția de primar al satului Filipeni a semnat

mai multe acte juridice cu agenți economici, solicitând concretizarea agentului

1

economic, la fel a invocat că deși nu mai deține funcția de primar, nu are nici teoretic

acces la careva documente, care urmează a fi solicitate de la organele abilitate,

informând totodată că pe Alexandru Isac nici nu-l cunoaște.

Prin scrisoarea Autorității Naționale de Integritate nr. 04-10/3 din 04 ianuarie 2021

a fost invitat repetat să prezinte în termen de 15 zile punctul său de vedere în privința

eventualei existenței a conflictului de interese în raport cu SRL „Vigfilvas”, în care

figurează în calitate de fondator, fiind solicitată informația și documente în vederea

funcției lui de administrator al agentului economic menționat.

La 18 ianuarie 2021 a comunicat Autorității Naționale de Integritate că este

fondator al firmei menționate, deținând 50 % din capital social, iar în perioada aflării

sale în funcția de primar al satului Filipeni nu a exercitat funcția de administrator al

agentului economic, revenind în aceasta funcție pe data de 24 decembrie 2020, anexînd

copiile documentelor din Registrul de stat.

Prin scrisoarea Autorității Naționale de Integritate nr. 04-10/675 din 15 februarie

2021 a fost informat despre emiterea actului de constatare nr. 37/10 din 15 februarie

2021, prin care Autoritatea a constatat existența cazurilor de încălcare a regimului

juridic al conflictelor de interese din partea lui Vasile Grosu și a aplicat sancțiuni,

aducând la cunoștința actul de constatare, recepționat la 18 februarie 2021, iar

depunerea acțiunii la data de 03 martie 2021 se încadrează în termenul stabilit.

A apreciat actul de constatare ca fiind ilegal, deoarece atât în procesul controlului,

cât și la emiterea actului de constatare Autoritatea Națională de Integritate a comis mai

multe abateri de la normele de drept material și procesual, a interpretat și a aplicat

incorect actele normative, din motivele că, la 17 iunie 2016, Parlamentul Republicii

Moldova a adoptat Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133/2016,

care a intrat în vigoare la 01 august 2016. Iar odată cu intrare în vigoare a fost abrogată

Legea nr. 16/2008.

Astfel, a invocat reclamantul că, toate argumentele actului de constatare expuse de

inspectorul superior de integritate pe filele 2- 3, prin care existența conflictului de

interese din partea lui Vasile Grosu a fost interpretată prin prevederile Legii nr. 16/2008

nu au suport juridic și sunt evident ilegale. Or, emiterea actelor normative de către

Vasile Grosu în timpul exercitării mandatului de primar al s. Filipeni a fost calificată -

drept existența conflictului de interese, cu încălcarea art. 12 din Legea nr. 133/2016,

stabilind totodată că, pentru emiterea actelor dânsul ar fi avut un interes personal. Deși,

în actul de constatare nu este invocat nici un motiv real și clar care a fost interesul

personal al lui Vasile Grosu la emiterea actelor enunțate, determinând acestea drept

existente, invocând indirect că, veridicitatea circumstanțelor expuse în actul de

constatare nu au fost combătute de Vasile Grosu, el fiind invitat să expună punctul său

de vedere asupra obiectului controlului, parțial le-a confirmat.

În acest context, a considerat reclamantul că, concluziile Autorității Naționale de

Integritate din actul de constatare au avut loc nu numai prin interpretarea eronată a

circumstanțelor de drept dar și de fapt.

A susținut reclamantul că, însuși în actul de constatare nr. 37/10 din 15 februarie

2021, este menționat că, la 03 noiembrie 2020 în adresa Autorității Naționale de

Integritate a parvenit sesizarea nr. 8302 în care s-a menționat despre faptul că primarul

2

s. Filipeni-Vasile Grosu la 05 septembrie 2012 a transmis în arendă teren agricol SRL

,,Vigfilvas”, cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

La fel, s-a menționat în actul de constatare că, controlul în privința lui Vasile

Grosu a fost inițiat la 11 noiembrie 2020, fapt care i s-a adus la cunoștință prin

scrisoarea din 12 noiembrie 2020, însă, textul scrisorii adresate lui Vasile Grosu, nu

conține careva mențiuni despre SRL ,,Vigfilvas”, fiind invitat să prezinte punctul său de

vederea dacă ar fi fost fondator al unei firme cu care în 2012 a fost încheiat contract de

arendă. Astfel, nefiind informat concret despre care agent economic, nu a putut prezenta

punctul său de vedere în acest sens.

Totodată, a invocat reclamantul că, a fost dus în eroare cu solicitarea comunicării

cu persoana apropiată pe numele Isac Alexandru, pe care nici nu o cunoaște. Aceiași

situație s-a repetat și cu invitația din 04 ianuarie 2021, care la fel a avut un conținut

departe de obiectul controlului, iar referirea Autorității Naționale de Integritate că

Vasile Grosu și-a expus poziția sa referitor la obiectul controlului efectuat este unul

incorect și Vasile Grosu urmează să prezinte opinia sa nemijlocit în instanța de

contencios administrativ. Astfel, actul de constatare conține erori, cum ar fi indicarea

faptului că, Vasile Grosu a exercitat funcția de primar în baza mandatului pe durata

anilor 2011 - 2019, pe când în realitate Vasile Grosu s-a aflat în funcția respectivă în

anii 2007-2019.

Prin urmare, a considerat reclamantul că, actul de constatare este ilegal și urmează

a fi anulat, deoarece este emis în baza interpretării eronate a normelor de drept material,

întrucât, actul de constatare din speță a fost întocmit cu abateri de la lege, cu

nerespectarea drepturilor lui Vasile Grosu, prevăzute de art. 33 din Legea nr. 132/2016

și urmează a fi anulat din considerentele că, constatările din actul contestat au fost

formulate în exclusivitate din datele prezentate către Autoritatea Națională de Integritate

de autorul sesizării, fără a ține cont de motivele aduse de Vasile Grosu, care practic a

fost ilegal îngrădit de a prezenta punctul său de vedere, deoarece nici nu i s-a adus la

cunoștință obiectul real al controlului. Or, pornind de la specificările Autorității

Naționale de Integritate invocate în pct. 2 al actului de constatare că, presupune că în

cadrul controlului natura acțiunilor lui Vasile Grosu, fost primar al s. Filipeni, se

caracterizează ca abateri disciplinare. Iar în conformitate cu prevederile art. 41/1 din

Legea nr. 132/2016, încetarea mandatului, a rapoartelor de muncă sau de serviciu pentru

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese poate fi aplicată în termen de un

an de la data în care a fost admisă încălcarea.

A concluzionat reclamantul că, reieșind din documentele la care se face referire în

actul de constatare, ce denotă despre încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, cel mai recent a fost emis cu peste 2 ani până la momentul emiterii actului de

constatare. Or, posibilitatea aplicării și a unor altfel de sancțiuni pot avea loc doar atunci

când, cu titlu principal, este aplicată sancțiunea contravențională după care ar putea fi

aplicate celelalte sancțiuni, care, convențional, ar putea fi denumite, „complementare”.

O altfel de abordare nu poate să existe, deoarece persistă riscul ca în cadrul examinării

cazului contravențional instanța de judecată să constate lipsa încălcării regimului juridic

al conflictelor de interese, iar între timp, persoana să fie sancționată cu o pedeapsă

„complementară” pentru aceeași faptă.

3

A solicitat Vasile Grosu anularea actului de constatare nr. 37/10 din 15 februarie

2021, emis de inspectorul superior de integritate Ion Crețu în privința dlui Vasile Grosu.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 02 august 2021 au fost

atrași în proces în calitate de terți, Inspecția Financiară și SRL „Vigfilvas” (f.d.55).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 august 2021, acțiunea

depusă de Vasile Grosu a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Dispozitivul hotărârii din 20 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost notificat lui Vasile Grosu la 20 august 2021 (f.d.80).

La 16 septembrie 2021, Vasile Grosu, a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 20 august 2021, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

(f.d.81).

La 25 noiembrie 2021, Vasile Grosu a recepționat hotărârea motivată a primei

instanțe, iar la 23 noiembrie 2021, Vasile Grosu, reprezentat de avocatul Victor

Constantinov a depus motivarea apelului (f.d. 102, 104-106).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul lui

Vasile Grosu, reprezentat de avocatul Victor Constantinov împotriva hotărârii din 20

august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral

hotărârea din 20 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost emisă o

nouă decizie prin care acțiunea depusă de Vasile Grosu a fost admisă și a fost anulat

actul de constatare nr. 37/10 din 15 februarie 2021.

La 12 iulie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art.245 alin.(1) din Codul

administrativ, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de recurs nemotivată

împotriva deciziei instanței de apel, iar la 21 noiembrie 2022, cu respectarea termenului

prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, a fost prezentată motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Vasile Grosu să

fie respinsă.

În motivarea recursului Autoritatea Națională de Integritate a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel, deoarece la examinarea cauzei au fost încălcare

normele de drept material.

A susținut că nu este de acord cu motivul principal pe care instanța de apel a admis

apelul și a casat hotărârea primei instanțe este pretinsa depășire a termenului de

desfășurare a procedurii de control.

A susținut că prevederile Codului administrativ se aplică în măsura în care,

prevederile legilor speciale nu conțin dispoziții diferite. Art. 60 alin. (1) din Codul

administrativ, stabilește clar acest lucru, stipulând că, termenul general în care o

procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede

altfel. La caz, Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale (în

redacția aplicabilă la data desfășurării controlului) și Legea nr. 132/2016 (în redacția

aplicabilă la data desfășurării controlului) sunt legi speciale în raport cu dispozițiile

Codul administrativ, iar în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la

actele normative, în caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care

4

se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială. Deși, legile sus

numite nu conțin prevederi privind termenul în interiorul căruia urmează să se

desfășoare o activitate administrativă.

A notat că acest fapt nu înseamnă că, se vor aplica în mod automat prevederile art.

60 alin. (1) din Codul administrativ. Autoritatea atrage atenția că, procedura de

efectuare a controlului presupune întreprinderea anumitor măsuri pentru a acumula

informațiile și materialele necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei. Prin

urmare, termenul, în interiorul căruia se finalizează o procedură administrativă, poartă

un caracter rezonabil așa cum este stipulat în art. 27 Cod administrativ, potrivit căruia,

în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un

termen rezonabil. Poziția Autorității referitor la neaplicarea prevederilor art. 60 din

Codul administrativ în procedurile desfășurate de inspectorii de integritate este în

unison cu poziția instanțelor de judecată.

Astfel, anume din aceste considerente legiuitorul nu a stabilit, în legislația specială

în materie de reglementare a regimului juridic de control al averilor,

incompatibilităților, regimului juridic al conflictelor de interese, termene în interiorul

cărora urmează a fi finalizată procedura de control.

Articolul 30 alin. (1) -(2) din Legea nr. 132/2016 (în redacția aplicabilă la data

desfășurării controlului), indică asupra umătoarelor tipuri de termen - sesizările depuse

de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public sau de drept privat, precum

și cele din oficiu se înregistrează imediat și se repartizează aleatoriu prin sistemul

electronic de distribuire a sesizărilor. Redistribuirea sesizărilor repartizate inspectorilor

de integritate se poate face în condițiile alin. (1) în următoarele cazuri: lit. a)

imposibilitatea inspectorului de a-și exercita atribuțiile timp de cel puțin 30 de zile din

motive de boală, delegare, detașare, transfer sau eliberare din funcție. Nu în ultimul

rând, explicăm că, informațiile prezentate de către subiectul controlului sau persoanele

fizice și/sau juridice de drept public sau privat pot conține circumstanțe noi care

necesită intervenții repetate, sau pot conține informații care necesită a fi verificate iar

acest fapt din nou presupune timp.

Așadar, termenii concreți prevăzuți de legea specială (Legea nr. 132/2016 (în

redacția aplicabilă la data desfășurării controlului)) privind efectuarea procedurii de

control exclud aplicarea termenului general stabilit la art. 60 Cod administrativ. În

același timp, respectarea termenilor prevăzuți în legea specială nu intră în contradicție

cu prevederile Codului administrativ referitoare la termenul de desfășurare a procedurii

administrative, or norma de la art. 60 alin. (1) Cod administrativ prevede excepția și

anume, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30

de zile, dacă legea nu prevede altfel. La cazul aflat în examinare, excepția are în vedere

aplicarea termenilor prevăzuți de legea specială, adică Legea nr. 132/2016 (în redacția

aplicabilă la data începerii desfășurării controlului).

Astfel, examinarea multiaspecuală a tuturor circumstanțelor necesită timp prin

urmare, procedurile de control efectuate de către inspectorul de integritate sunt

desfășurate într-un termen rezonabil. Astfel, sunt nefondate susținerile intimatului

precum că, la desfășurarea procedurii de control au fost încălcate prevederile art. 60

5

Cod administrativ sau altfel spus, au fost încălcați termenii în interiorul cărora urma a fi

realizată procedura de control. Autoritatea urmează să acționeze în termeni rezonabili,

iar caracterul rezonabil al termenului urmează a fi verificat de către instanță ținând cont

de complexitatea dosarului și de volumul de acțiuni desfășurate de către inspectorul de

integritate.

A menționat că și Codul civil dă o definiție clară a caracterului rezonabil și

statuează că „Caracterul rezonabil, prevăzut într-o dispoziție legală sau într-un act

juridic, se apreciază în mod obiectiv, luînd în considerare natura și scopul elementului

supus aprecierii, circumstanțele cazului, precum și uzanțele și practicile pertinente”.

Deopotrivă, a considerat imperios necesar să atragă atenția că, la data de 29

octombrie 2021 prin Legea nr. 130/2021 au fost operate modificări la mai multe acte

normative incidente activității Autorității printre care și Legea nr. 132/2016. Așadar,

conform art. 33 alin. (14) al Legii nr. 132/2016 în vigoare din 29 octombrie 2021 (în

redacția actuală) (Monitorul Oficial nr. 264-265) art. 33, alin. (14) din Legea nr.

132/2016, controlul averii și al intereselor personale se efectuează în cel mult 9 luni de

la repartizarea sesizării. Ținând cont de complexitatea controlului, de comportamentul

participanților vizați și a autorităților relevante, în baza unei solicitări motivate a

inspectorului de integritate, președintele sau vicepreședintele Autorității poate prelungi

termenul de efectuare a controlului până la cel mult 18 luni.

Așadar, odată operate modificările și optarea pentru reglementarea unor termeni în

interiorul căror inspectorul de integritate să desfășoarea procedura de control, legiuitorul

a ținut cont de specificul activității și de compexitate respectiv, a introdus niște termeni

rezonabili în acest sens. Fapt care încă odată reconfirmă inaplicabilitatea prevederilor

art. 60 din Codul administrativ pentru procedurile de control ale Autorității. Acestea

fiind explicate, Autoritatea a solicitat respingerea susținerilor instanției de apel sub

aspectul încălcării termenilor de procedură administrativă reglementați la art. 60 din

Codul administrativ or acestea au un caracter nefondat.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 iunie 2022, iar cererea

de recurs nemotivată a fost depusă de către Autoritatea Națională de Integritate la 12

iulie 2022 (f.d. 152-169, 172).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 28 octombrie 2022 Autorității

Naționale de Integritate i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, decizia

integrală din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 174).

În condițiile enunțate, recursul nemotivat depus la 12 iulie 2022 și respectiv cel

motivat depus la 21 noiembrie 2022, sunt în termen (f.d. 152-169, 172, 175-178).

6

La 21 noiembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vasile

Grosu, Inspecției Financiare și SRL „Vigfilvas” copia recursului motivat depus de

Autoritatea Națională de Integritate cu înștiințarea despre necesitatea prezentării

referinței (f.d.183).

La 28 noiembrie 2022 Inspecția Financiară a depus referință, prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs cu menținerea deciziei instanței de apel.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 29 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs și referință, deoarece criticile

recurentului și intimatului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, în raport cu materialelor cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a respinge recursul cu menținerea deciziei instanței de apel,

din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție respinge recursul.

Din actele cauzei rezultă că Vasile Grosu a deținut mandatul de primar al satului

Filipeni, r. Leova în perioada anilor 2007- 06 noiembrie 2019.

La 03 noiembrie 2020, Direcția teritorială Inspectare Financiară Cahul, prin

sesizarea nr. 8302, a comunicat Autorității Naționale de Integritate, în temeiul art. 78

Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr, 181 din 25.07.2014, art.

35 alin. (2) Legea finanțelor organizare și funcționarea Inspecției financiare, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1026 din 02.11.2010 cu modificările și completările

ulterioare conform Programului de activitate pentru semestrul II al anului 2020 a

efectuat inspectarea financiară complexă la Primăria s. Filipeni, r. Leova, privind

verificarea executării bugetului, corectitudinea utilizării mijloacelor financiare și

gestionării patrimoniului public pentru perioada 01.05.2016-31.08.2020, în rezultatul

căreia a constata că, Primăria s. Filipeni, r. Leova, reprezentată de Primarul Vasile

Grosu, fiind în relații de rudenie de gradul I cu conducătorul Societății cu Răspundere

Limitată ,,Vigfilvas”, Ion Grosu, a emis în privința societății mai multe acte

administrative favorabil (f.d. administrativ 2-3).

La 11 noiembrie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a întocmit procesul-

verbal de inițiere a controlului nr. 643/10, prin care a dispus inițierea controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Vasile Grosu, Primar al

s. Filipeni, r. Leova, cu informarea lui Vasile Grosu, despre inițierea în privința sa a

7

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și despre

drepturile prevăzute în art. 33 din Legea nr. 132/2016 (f.d. administrativ 25).

La 15 februarie 2021, Inspectorul de Integritate, a emis Actul de constatare nr.

37/10, prin care a decis:

1) constatarea că, Vasile Grosu, primar al s. Filipeni, r. Leova, a încălcat regimul

juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a

conflictelor de interese și nesoluționarea acestuia prin abținere, exprimat prin aprobarea

actelor de îndeplinire a lucrărilor și încheierea contractelor enumerate în raport cu SRL

,,Vigfilvas”, a cărui fondator cu cota de ½ este el însăși și administrator este fratele său,

Ion Grosu.

2) sesizarea organului/instituția responsabilă de numire în funcția a lui Vasile

Grosu, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne

definitive, în vederea încetării mandatului/funcției deținute.

3) se decade Vasile Grosu, din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică inclusive funcția (mandat) de primar, pe o perioadă de 3

ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirm existența conflictului de interese.

4) se înscrie Vasile Grosu în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a

ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din

funcție sau din data rămânerii definitive actul de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirm existența

conflictului de interese.

5) se aduce la cunoștință dl Grosu Vasile actul de constatare și se informează

despre dreptul de a-l contesta, în termen de 15 zile de la primirea acestuia în instanța de

contencios administrativ (f.d. 10-12).

Conform art.3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților

prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de interesul public și

de regulile statului de drept.

Art. 5 din Codul administrativ, prevede că, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative,

a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice

în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică

nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică

pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a

produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice de drept public.

Conform art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

8

Art. 20 din Codul administrativ, prevede că, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele

de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ,

conform prezentului cod.

Conform art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice persoană, care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice,

poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art.209 alin.(1) din Codul administrativ, acțiunea în contestare și acțiunea

în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest

termen începe să curgă de la: a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la

cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru

soluționarea acesteia; b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual,

dacă legea nu prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la

nesoluționarea în termen se aplică corespunzător.

Totodată, art.36 alin.(1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

nr.132 din 17 iunie 2016 (în redacția legii la momentul emiterii actului contestat),

persoana care a fost supusă controlului poate contesta actul de constatare în termen de

15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ.

Așadar, invocând ilegalitatea actului de constatare, Vasile Grosu a depus în

instanța de contencios administrativ acțiune prin care a solicitat anularea actului de

constatare nr. 37/10 din 15 februarie 2021 (f.d. 4-7).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a respins acțiunea

depusă de Vasile Grosu ca fiind neîntemeiată (f.d. 82-95).

Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 29

iunie 2022 a admis apelul depus de Vasile Grosu, a casat hotărârea din 20 august 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o nouă decizie prin care a admis

acțiunea. A anulat actul de constatare nr.37/10 din 15 februarie 2021 emis de

Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Vasile Grosu (f.d.152-169).

La adoptarea soluției sale, instanța de apel a menționat că în activitatea sa,

Autoritatea Națională de Integritate, cu prioritate, se bazează pe 3 legi organice și

anume: Legea nr.132 din 17 iunie 2016, Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 și Codul

administrativ nr. 116 din 19 iulie 2018 (în vigoare din 1 aprilie 2019).

Instanța de apel a reținut că, nici Legea nr.132 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate și nici Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor personale nu

instituie careva norme cu privire la termenii de finalizare a procedurii de control și de

emitere a actului de constatare. Astfel, Autoritatea Națională de Integritate a avut la

dispoziție un termen maxim de 30 zile pentru a finaliza procedura administrativă.

În același timp, în Codul administrativ este prevăzut un capitol aparte (capitolul III,

art. 60-65) care expres reglementează termenele în procedura administrativă.

Astfel, conform art. 60 Codul administrativ, termenul general în care o procedură

administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de apel a accentuat că, nici o altă prevedere legală, care să fie pertinentă și

aplicabilă acestor raporturi juridice, nu instituie alte termene, prin urmare se vor aplica

9

cerințele capitolului III din Codul administrativ, iar drept consecință, în sensul art. 60

alin. (5) Codul administrativ, în mod excepțional, când în procedura administrativă se

înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea

documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea

procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

În sensul normelor legale citate supra, instanța de apel a concluzionat că

Autoritatea Națională de Integritate a avut la dispoziție un termen maxim de 90 zile

pentru a finaliza procedura administrativă, însă acest termen a fost depășit.

Astfel, instanța de apel a anulat actul de constatate nr. 37/10 din 15 februarie 2021

din motivul emiterii cu încălcarea procedurii și anume nerespectarea termenilor

prevăzuți de Codul administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează

raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este justă, având

la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost

dată aprecierea juridică cuvenită.

În susținerea concluziei, instanța de recurs menționează următoarele.

Conform art. 2 al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, care definește noțiunea de conflict de interese- situația în care

subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența

exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit

legii; interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce

rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane

apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de

proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu

partidele politice și cu organizațiile internaționale.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) și alin. (2) al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, (1) subiecți ai declarării averii și a intereselor

personale sânt: persoanele care dețin funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa

la 15 Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică. Subiecții prevăzuți la alin.(1) sânt incluși în Registrul electronic al

subiecților declarării averii și a intereselor personale, ținut de Autoritatea Națională de

Integritate.

Art. 12 alin. (3)-(5) al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, prevede că, conflictul de interese real apare în cazul în care

subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act

administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic, să

ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau care

vizează persoane ce îi sânt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu

caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și

obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a)

să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3

10

zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve

cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea

deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la

soluționarea conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face până la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau

prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

Conform art. 10 alin. (1) al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016, controlul averii și al

intereselor personale, al respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor ale subiecților declarării se efectuează de

către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Art. 28 alin. (1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132

din 17 iunie 2016, prevede că, autoritatea efectuează controlul averii și al intereselor

personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau juridice, în conformitate cu

prevederile prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a controlului averii și al

intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Sesizarea făcută de persoane fizice sau

juridice cu rea-credință atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut

sesizarea.

În acord cu art. 37 alin. (1), (3) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare

a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune

începerea controlului.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate

are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere

printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse

controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă

recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai

mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul

de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate,

indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

Conform art. 38 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în urma controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite un act de constatare în cazul în

11

care stabilește că: persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul

de interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese; Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate

cu prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5

zile lucrătoare de la data întocmirii.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de recurs atestă că,

instanța de apel temeinic și legal a anulat actul de constatare al Autorității Naționale de

Integritate nr.37/10 din 15 februarie 2021 din considerentul emiterii cu încălcarea

procedurii.

Or, din materialele cauzei s-a stabilit cu certitudine ilegalitatea materială de fond a

actului administrativ contestat, prin nerespectarea termenului procedurii administrative.

În acest sens, completul specializat al instanței de recurs reține că, în situația în

care nici Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17.06.2016

și nici Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016,

nu instituie careva norme cu privire la termenii de finalizare a procedurii de control și

de emitere a actului de constatare, acesta drept urmare urmează a fi verificat prin prisma

Codului administrativ, care la art. 60 alin. (1), (4) și (5), prevede că, termenul general în

care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu

prevede altfel.

Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii administrative,

termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire are efect doar

dacă este comunicată în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30

de zile, împreună cu motivele prelungirii.

În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor, autoritatea

publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii administrative,

care nu va depăși 90 de zile.

În virtutea art. 27 din Codul administrativ, în cazul în care prezentul cod sau alte

legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice trebuie să acționeze într-

un termen rezonabil, însă, în contradicție cu alegațiile Autorității Naționale de

Integritate, art. 60 – art. 65 din același cod stabilește exact termenele procedurii

administrative, situație care exclude aplicarea la caz a termenului rezonabil.

Or, în speța dată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că instanța de apel corect a stabilit că, începutul

termenului de control corespunde zilei în care la Autoritatea Națională de Integritate a

fost înregistrată sesizarea în privința lui Vasile Grosu- primar al s. Filipeni, r. Leova,

adică datei de 03 noiembrie 2020 și, respectiv, procedura de control urma a fi închisă în

termen de 30 zile, adică la data de 03 decembrie 2020, cu posibilitatea prelungirii

termenului cu cel mult 15 zile, dar, în orice caz, procedura administrativă nu putea

depăși 90 zile și trebuia finalizată la 03 februarie 2021, însă aceasta a fost terminată la

12

15 februarie 2021. Iar careva acte din care ar rezulta prelungirea termenului dat de către

Autoritatea Națională de Integritate și realizarea condiției de înștiințare a lui Vasile

Grosu, nu se atestă. Cu atît mai mult că, art.60 alin.(2) lit.b) Codul administrativ,

stipulează expres că, termenul general curge de la data înregistrării cererii de către

autoritatea publică de control, adică de ANI, dat fiind că anume această entitate publică

este responsabilă de efectuarea controlului, care se petrece prin inspectorii de

integritate.

La acest capitol, instanța de apel just a reținut că, în elementul formal se include

respectarea competenței, dispozițiilor referitor la procedură și cerințele de formă a

actului administrativ, implică respectarea prevederilor art.60 Codul administrativ, care

reglementează termenele în procedura administrativă. Aici, Colegiul lărgit subliniază că,

în temeiul art.21 din Codul administrativ, care instituie principiul legalității și în baza

art.3 din Legea nr.132, care instituie principiile de activitate a ANI, autoritățile publice

trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative, fapt care nu s-a

întâmplat în această speță.

Drept urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, apreciază critic argumentul recurentului, Autoritatea Națională de

Integritate precum că, actul de constatare nr. 37/10 din 15 februarie 2021, este unul emis

cu respectarea termenelor. Or, art.93 Cod administrativ, stabilește că, fiecare participant

probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin.

(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări

suplimentare sau derogatorii sânt admisibile doar în baza prevederilor legale.

De asemenea, instanța de recurs reține că la caz, nu poate fi invocat nici faptul

respectării unui termen rezonabil de examinare a procedurii administrative, reieșind din

faptul că dosarul nu este complex, iar acțiunile desfășurate de către inspectorul de

integritate pe caz nu sunt voluminoase.

Totodată, Colegiul lărgit apreciază critic argumentul recurentului precum că la caz

nu sunt aplicabile prevederile art. 60 din Codul administrativ. Aici instanța de recurs

ține să menționeze practica Autorității Naționale de Integritate referitor la sancționarea

disciplinară a inspectorilor de integritate pentru încălcarea termenului legal prevăzut de

art. 60 din Codul administrativ la examinarea procedurilor administrative (decizia

Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate nr. 2 din 07 octombrie 2022

cu privire la sancționarea disciplinară a inspectorului de integritate Sergiu Popa).

În temeiul celor expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție, conchide că, în speța dată sunt întrunite temeiurile

de ilegalitate a actului de constatare emis de Autoritatea Naționale de Integritate nr.

37/10 din 15 februarie 2021, din motivul nerespectării termenilor prevăzute de Codul

administrativ.

În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că instanța de

apel la examinarea cauzei a aplicat și interpretat greșit normele de drept material,

deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal și probatoriu.

13

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor

invocate de către recurent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră soluția instanței de apel întemeiată și

legală.

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că decizia instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt

neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia

instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

Se menține decizia din 29 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Grosu

împotriva Autorității Naționale de Integritate, terți Inspecția Financiară și Societatea cu

Răspundere Limitată „Vigfilvas” cu privire la contestarea actului administrativ

individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

14