3ra-150/22 — anularea actului administrativ

3ra-150/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-150/22

2-20077148-01-3ra-15022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Vasile Crudu, reprezentat de

avocatul Vadim Filipov,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Crudu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

emisă o decizie nouă de respingere a acțiunii depuse de Vasile Crudu ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 09 iulie 2020, Vasile Crudu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 16 ianuarie 2020, în urma

înregistrării sesizării nr.C-13/20, a fost inițiată procedura de control efectuată de către

Autoritatea Națională de Integritate în privința sa primar al satul XXXXX cu privire la

potențiala încălcare a regimului juridic ale conflictelor de interese.

A susținut că în legătură cu exercitarea mandatului de primar al satului XXXXX,

deține calitatea de subiect al declarării intereselor personale în baza Legii nr.133 din 17

iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Potrivit sesizării, în virtutea funcției sale de primar al satul XXXXX a emis o serie

de acte administrative în privința XXXXX și XXXXX, care potrivit opiniei autorului

sesizării sunt nepoatele sale.

La 22 iunie 2020 Inspectoratul de integritate al Autorității Naționale de Integritate a

emis în privința sa Actul de constatare nr.105/20, prin care:

încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:

1

- neinformarea în conformitate cu art.12 alin.(7) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și a intereselor personale, în termen de 3 zile de la data

constatării, în scris, Autoritatea Națională de Integritate, despre orice situație de conflict

de interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5);

- nesoluționarea în conformitate cu art.14 alin.(3) și (4) din Legea nr.133 din 17

iunie 2016, a conflictului de interese real, prin emiterea actelor administrative și

încheierea directă a actelor juridice, care vizează persoane ce îi sunt apropiate;

dreptul de-al contestat în termen de 15 zile de la notificarea acestuia, în instanța de

contencios administrativ la Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii

procedurii de încetarea mandatului său din funcția de primar al satului XXXXX.

demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție

sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese.

ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din

funcție sau din data rămânerii definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese.

Consideră reclamantul că Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 a fost

emis de Autoritatea Națională de Integritate neîntemeiat și ilegal, care urmează a fi

anulat, din următoarele motive.

A indicat că Inspectoratul de integritate a concluzionat în lipsa unei motivări

aplicabile cauzei, că el și persoanele vizate în act, constituie în fapt persoane apropiate în

sensul Legii nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale.

Circumstanțele de fapt nu au fost cercetate pe deplin, ceea ce denotă caracterul ilegal al

actului contestat.

De asemenea, inspectorul de integritate, contrar legii, nu a asigurat în mod efectiv

dreptul de a-și prezenta propria poziție pe marginea pretinselor abateri.

În urma analizei actelor remise (scrisoarea nr.04-20/333 din 04 februarie 2020 și

scrisoare nr.04-20/2320 din 22 mai 2020), la etapa cercetării, nu a fost clar stabilit care

este pretinsa încălcare săvârșită de către el în cadrul exercitării mandatului, or, în

scrisorile remise, inspectorul s-a exprimat la general despre faptul că dânsul a emis acte

față de persoane apropiate, fără a specifica în esență, ce relații apropiate și cu cine se

pretinde că ar fi deținute de către el.

În viziunea reclamantului aceste circumstanțe sunt destul de importante, deoarece

putea să prezinte o poziție întemeiată și să motiveze pe deplin situația care aparent pare a

fi încălcare a legislației, ceea ce nu corespunde realității.

2

Potrivit art.2 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale, prin

noțiunea de persoană apropiată – se înțelege soțul/soția, copilul, concubinul/concubina

subiectului declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea

persoana înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte,

frate/soră, bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate

cu subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

Până la inițierea în procedurile efectuate de Inspectoratul de integritate dânsul nu

cunoștea că se află în relații de rudenie cu XXXXX și XXXXX, presupuse a fi nepoatele

sale, și cu XXXXX, presupusă a fi sora sa, care în realitate sunt persoane străine, având

relații doar de serviciu.

În acest sens, reclamantul a comunicat că, a crescut într-o familie constituită din

următorii membri: tatăl – XXXXX; mama – XXXX; fratele – XXXXX; sora – XXXXX;

fratele – XXXXX; fratele – XXXXX; fratele – XXXXX și dânsul, Vasile Crudu.

Despre alți descendenți ai părinților săi nu a cunoscut, și nici nu a avut de unde să

cunoască despre rudenia cu persoanele menționate supra.

Ulterior, emiterii actului de constatare, s-a adeverit existența a încă a unei surori

XXXXX, concepută de către tatăl său într-o altă relație extraconjugală, până la căsătoria

cu masa sa XXXXX.

Cu referire la gradele de rudenie pe linia tatălui său, pe care le-ar deține cu

XXXXX, XXXXX și XXXXX, nu a știut și nici nu avea de unde să cunoască

respectivele informații, or, potrivit datelor din Registrul populației, persoanele

menționate în sesizări și în Actul de constatare sunt descendente, nepoate după bunel,

adică al tatălui său, iar sora sa vitregă XXXX, care este mama ultimelor, a fost născută

anterior căsătoriei părinților săi. Faptul existenței surorii vitregi a fost trecut în tăcere de

către părinții săi.

La fel, nici frații săi nu au cunoscut despre existența surorii vitregi pe linia tatălui.

După ce a i s-a comunicat Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 a luat

legătură cu XXXXX, care i-a relatat că toată viața a locuit în satul XXXXX. Din aceasta

rezultă, că ambii nici nu au crescut într-o localitate ca să cunoască unul de altul și să țină

legături ca să fie descoperite aceste circumstanțe.

Reclamantul a subliniat că instituția juridică a conflictelor de interese, este

direcționată spre anumiți factori volitivi și personali pentru subiect al declarării în sensul

Legii nr.133/2016.

Prin urmare, existența conflictului de interese se întemeiază pe o percepție

personală a subiectului asupra situației faptice, fiind declarate persoanele care constituie

sau eventual ar putea fi considerate „persoane apropiate”.

Sarcina identificării persoanelor în legătură cu care a putea apărea un conflict de

interese este pusă pe subiectul declarării.

Din cele menționate, nu putea fi ținut de obligația de declarare a conflictului de

interese și ulterior abținerea în emiterea actelor ce vizează persoane, care îi sunt străine

și cu care nu este legat de relații personale de orice fel. Necunoașterea unor factori

obiectivi, precum gradele de rudenie pe linia unui singur predecesor este un fenomen

3

întâlnit în societate și în lipsa unei obligații de a cunoaște cu certitudine cercul de rude

până la un anumit grad, considerând că pretinsele încălcări nu-i pot fi imputate lui.

Mai mult, în copilărie părinții săi nu i-au comunicat despre existența încă a unei

surori, iar în adolescență a plecat cu traiul în altă localitate, și revenind din nou în

localitatea de baștină în anul XXXXX a decedat tatăl său, fără ai comunica despre sora

XXXXX. Iar, în anul XXXXX a decedat mama sa, despre care nici nu se cunoaște dacă

a cunoscut aceste circumstanțe.

Inspectoratul de integritate la emiterea actului administrativ contestat nu i-a oferit

posibilitatea să prezinte probe în apărarea sa, pentru a justifica acțiunile imputate lui.

De asemenea, actul de constatare nu a fost suficient de motivat prin prisma

proporționalității, fiind încălcate în așa mod prevederile art.29, 31 și art.118 din Codul

administrativ. Or, conform art.29 alin.(1)-(3) din Codul administrativ, orice măsură

întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile

prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității. O măsură

întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă: a) este potrivită pentru

atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară

pentru atingerea scopului; c) este rezonabilă. Măsura întreprinsă de autoritățile publice

este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu

scopul urmărit.

Iar, din dispozițiile art.31 și art.118 din Codul administrativ, rezultă că, actele

administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

Prin urmare, actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 a fost emis de către

Autoritatea Națională de Integritate contrar art.29 din Codul administrativ, or, măsura

întreprinsă nu este potrivită, nu este necesară și nu este rezonabilă pentru a atinge scopul

prevăzut de lege.

Subsecvent, reclamantul a notat că conform art.1 alin.(1) și (2) din Legea

nr.133/2016, prezenta lege reglementează: a) obligația și modul de declarare a averii și a

intereselor personale de către subiectul declarării și membrii familiei,

concubinul/concubina acestuia; b) mecanismul de control al averii dobândite de

subiectul declarării și membrii familiei, concubinul/concubina acestuia în perioada

exercitării mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate publică și de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor;

Prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate,

precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Iar, potrivit art.5 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice

sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii

și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Reclamantul a evidențiat că scopul Legii r.132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate este de a asigura integritatea funcționarilor publici și

4

a persoanelor cu funcție de demnitate publică, în speță, sub aspectul neadmiterii

prejudicierii intereselor generale a societății prin angajarea la serviciu a persoanelor de

facto și de iure apropiate și favorizarea lor.

A precizat că în speță se constată că lipsește un element crucial și anume, afilierea

lui cu XXXXX și XXXXX, presupusele nepoate, întrucât de fapt dânsul nu se află în

relații de rudenie cu acestea.

Mai mult, afilierea lipsește nu datorită unor circumstanțe care au depins de ei (cum

ar fi au locuit la distanță sau că se află în relații ostile), dar celor care nu au depins de

voința lor, întrucât nu au cunoscut că se află în relații de rudenie.

În opinia reclamantului este inadmisibilă aprecierea evident subiectivă și arbitrară a

inspectorului de integritate inserate în actul contestat, or, în partea motivată a actului

administrativ inspectorul de integritate doar a numit actele emise de către el și a

menționat succint datele din Registrul de stat al populației.

Cele menționate supra se confirmă și prin declarațiile scrise prezentate de către el și

frații săi.

Distinct, reclamantul a reținut că copia Actului de constatare nr.105/20 din 22 iunie

2020 i-a fost notificată la 29 iulie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul poștal de recepție

nr.DS9350272526AS.

În contextul enunțat, Vasile Crudu a solicitat admiterea acțiunii și anularea Actului

de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate în

privința sa, ca fiind ilegal.

Prin hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea depus de Vasile Crudu. A fost anulat Actul de constatare nr.105/20 din

22 iunie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Vasile Crudu,

ca fiind ilegal.

Prima instanță a motivat soluția de admitere a acțiunii, reieșind din următoarele

circumstanțe.

Astfel, instanța de fond a stabilit că Vasile Crudu deține mandatul de primar al

satului XXXXX, fapt confirmat prin notificarea Comisiei Electorale Centrale nr.

CEC8/1884 din 10 februarie 2020, hotărârea din 25 iunie 2015 a Judecătoriei Călărași și

hotărârea din 05 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași (f.d. 70, 71-73,

74-75 dosar administrativ).

La 16 ianuarie 2020 la Autoritatea Națională de Integritate a fost înregistrată

sesizarea XXXXX, prin care s-a informat Autoritatea Națională de Integritate despre

încălcarea, de către Vasile Crudu, a regimului juridic al conflictelor de interese,

manifestată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese apărut în perioada

exercitării mandatului de primar în localitatea XXXXX și a emiterii actelor

administrative care vizează nepoatele XXXXX și XXXXX precum și concubina

XXXXX (f.d.2-7 dosar administrativ).

La 29 ianuarie 2020, conform procesului-verbal de inițiere a controlului, în temeiul

prevederilor art.31 din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, în privința lui Vasile Crudu, primar în localitatea XXXXX, a fost inițiat

5

controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese (f.d.9-10 dosar

administrativ).

Urmare a examinării punctului de vedere al persoanei în privința căreia s-a inițiat

procedura de control și a înscrisurilor, la 22 iunie 2020, autoritatea a emis Actul de

constatare nr.105/20, prin care s-a concluzionat că Vasile Crudu, deținând mandatul de

primar al satului XXXXX, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

manifestat prin: neinformarea în scris în conformitate cu art.12 alin.(7) din Legea nr.

133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, în termen de 3 zile de la data

constatării, Autoritatea Națională de Integritate, despre orice situație de conflict de

interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5); nesoluționarea în conformitate

cu art.14 alin.(3) și (4) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor

personale, a conflictului de interese real, prin emiterea actelor administrative și

încheierea directă a actelor juridice, care vizează persoanele ce îi sunt apropiate, și

anume, XXXXX și XXXXX (f.d.11-19).

Nefiind de acord cu Actul de constatare și concluziile expuse în acesta, Vasile

Crudu s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune cu privire la anularea Actului de

constatare nr. 105/20 din 22 iunie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate în

privința lui ca fiind ilegal.

Prima instanță a subliniat că la examinarea cererii în anulare, legalitatea unui act

administrativ urmează a fi examinată prin prisma triplului test al legalității, care verifică

dacă actul contestat a fost emis cu respectarea competenței, a procedurii prevăzute de

lege și dacă este legal în fond.

S-a reținut că obiect al acțiunii este Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020

a Autorității Naționale de Integritate, prin care au fost constatate încălcările și aplicată

sancțiunea în privința reclamantului.

Cu trimitere la art.2, art.3, art.12 alin.(1) – (5) și alin.(10) din Legii nr.133 din

17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prima instanță a

menționat că la momentul când reclamantul Vasile Crudu a emis actele juridice

specificate în Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 în privința XXXXX și

XXXXX, acesta nu cunoștea despre existența conflictului de interese, or, potrivit

materialelor cauzei și explicațiilor date în cadrul ședinței judiciare, până la inițierea în

procedurile efectuate de autoritatea pârâtă, ultimul nu a cunoscut despre faptul că, se află

în careva relații de rudenie cu XXXXX (bibliotecară la Primăria XXXXX) și XXXXX

(contabil-șef la Primăria XXXXX), cele din urmă constituind, pentru reclamant,

persoane străine cu care îl legau exclusiv relațiile de muncă.

La fel, faptul că reclamantul Vasile Crudu nu a cunoscut despre relațiile de rudenie

cu XXXX și XXXXX, se confirmă și prin declarațiile martorilor XXXXX și XXXXX

(frații lui Crudu Vasile) date în cadrul ședinței de judecată, care au declarat că, despre

relația de până la căsătorie a tatălui său nu a cunoscut nici reclamantul, nici frații

acestuia. Au mai declarat că, părinții lor demult au decedat, iar, pe parcursul vieții, nici

mama și nici tatăl acestora nu au povestit despre faptul că, tatăl lor ar mai fi avut o fiică

din relație extraconjugală.

6

Prima instanță a constatat că Crudu Vasile nu a cunoscut faptul că mai are o soră

din relația extraconjugală a tatălui său, și prin urmare, nu putea să cunoască nici despre

existența nepoatelor XXXXX și XXXXX, or, despre aceste circumstanțe reclamantul a

aflat pe parcursul desfășurării procedurii de către Autoritatea Națională de Integritate în

privința lui.

Respectiv, eventuala obligație a lui Vasile Crudu privind declararea conflictului de

interese a survenit anume din acest moment.

La acest capitol, prima instanță a reținut că potrivit art.37 alin.(3) din Legea

nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în cadrul controlului,

inspectorul de integritate avea obligația stabilită de lege de a invita reclamantul de a

depune punctul de vedere asupra faptelor imputate, or, această obligație corespunde

drepturilor acestuia reglementate de norma art.33 de a lua cunoștință de actele și de

materialele dosarului, inclusiv sesizarea depersonalizată și de a prezenta datele și

informațiile pe care le consideră necesare. Pe când în speță însă, reieșind din materialele

dosarului administrativ, și anume, scrisorile nr.04/20-332 din 04 februarie 2020 și nr.04-

20/2320 din 22 mai 2020, autoritatea pârâtă nu a stabilit clar care este pretinsa încălcare

comisă de reclamant în cadrul exercitării mandatului, or, în scrisorile respective,

inspectorul s-a exprimat în general despre faptul că reclamantul a emis acte față de

persoane apropiate, fără a specifica în esență, ce tip de relații apropiate sânt vizate.

Aceste circumstanțe de fapt, în viziunea primei instanțe au fost de natură să lezeze

dreptul lui Vasile Crud de a prezenta o poziție întemeiată și de a motiva pe deplin că,

situația care, aparent, se prezintă ca fiind încălcare a legislației, nu corespunde realității.

Nu a fost reținut argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că

autoritatea nu ar deține pârghii de a verifica intenția reclamantului la momentul emiterii

actelor juridice prin prisma faptului dacă reclamantul a cunoscut ori nu despre relațiile

de rudenie cu XXXXX și XXXXX, or, reieșind din prevederile art.19 din Legea

nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, inspectorii de integritate

primesc, colectează, centralizează și procesează date și informații cu privire la

incompatibilitățile și conflictele de interese ale persoanelor care ocupă o funcție publică

sau de demnitate publică.

Cu referire la art. 20 alin.(1) Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate și art.87 alin.(1) din Codul administrativ, prima instanță e subliniat că

autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform

dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: a) să solicite

informații de tot felul; b) să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să

solicite declarații scrise din partea acestora.

Mai mult, o obligație legală a inspectorului de integritate este cercetarea din oficiu,

care prin prisma art.22 din Codul administrativ, autoritățile publice cercetează starea de

fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Din cele menționate, prima instanță a conchis că, în cadrul judecării cauzei,

Autoritatea Națională de Integritate nu a prezentat careva probe admisibile și pertinente

care ar demonstra respectarea obligației stabilite de lege de a cerceta starea de fapt din

7

oficiu, prin a verifica existența intenției reclamantului Crudu Vasile la momentul

săvârșirii faptelor ce i se impută prin actul de constatare contestat. Or, intenția

reprezintă, o condiție obligatorie în imputarea subiectului Legii nr.133/2016 a

neinformării Autorității Naționale de Integritate despre orice situație de conflict de

interese real în care se află și a nesoluționării conflictului respectiv.

Mai mult ca atât, din însăși noțiunea de conflict de interese, prevăzută în Legea

nr.133/2016, acesta reprezintă situația în care subiectul declarării are un interes personal

ce influențează, sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Pe lângă acestea, legea definește interesul personal ca fiind orice interes material

sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activitățile sale în calitate de

persoană privată, din relațiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice și alți

agenți economici, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu

organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu organizațiile internaționale.

Prin urmare, interesul personal, în sensul legii pre-citate, nu poate să existe fără

intenție, în speță, conștientizarea, de către reclamant a relațiilor de rudenie pe care le

avea cu XXXXX și XXXXX la momentul semnării actelor juridice specificate în actul

de constatare.

La caz, însă, autoritatea pârâtă nu a demonstrat existența vreunui interes personal al

lui Crudu Vasile la momentul încheierii actelor juridice cu XXXXX și XXXXX, întrucât

după cum s-a constatat în ședința de judecată, până la inițierea procedurii de către

Autoritatea Națională de Integritate, reclamantul nu a cunoscut despre existența relațiilor

de rudenie cu acestea. Iar, autoritatea nu a acționat în vederea cercetării în ansamblu

stării de fapt în cadrul procedurii administrative, prin omisiunea de a verifica dacă, într-

adevăr, Vasile Crudu a fost în situația în care acesta ar avea interes personal ce

influențează, sau ar putea influența exercitarea imparțială, obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce îi revin potrivit legii. Or, Vasile Crudu nu putea fi ținut de obligația

de declarare a conflictului de interese și, ulterior, abținerea în emiterea actelor ce vizează

persoane care îi sunt străine și cu care nu este legat de relații personale. Iar, în lipsa

obligației de a cunoaște cu certitudine cercul de rude până la un anumit grad, în opinia

instanței, încălcările din Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 nu îi pot fi

imputate reclamantului.

Nu a fost reținută nici alegația reprezentantului Autorității Naționale de Integritate

precum că reclamantul Crudu Vasile ar fi cunoscut de existența relațiilor de rudenie la

momentul semnării actelor juridice (argumentată prin faptul că, despre aceste relații

cunoștea secretarul consiliului local și se prezumă că a cunoscut întreg satul, inclusiv

reclamantul), deoarece nu are niciun suport probator relevant, fiind o ipoteză personală a

reprezentantului autorității, care nu poate fi pusă la baza concluziei de legalitate a actului

contestat.

Pe final, prima instanță a concluzionat că la emiterea actului administrativ

contestat, Autoritatea Națională de Integritate și-a exercitat dreptul discreționar arbitrar,

cu depășirea limitelor stabilite de lege și fără a cerceta starea de fapt din oficiu, contrar

scopului Legii nr.133/2016. Or, necunoașterea de către reclamant a faptului că XXXXX

8

și XXXXX îi sunt nepoate la momentul emiterii actelor juridice în privința acestora,

convinge instanța despre lipsa interesului personal al lui Vasile Crudu în conflictul creat.

La 15 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Autoritatea Națională de

Integritate a depus apel împotriva primei instanțe, iar la 05 mai 2021 a prezentat

motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 05 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost casată integral

hotărârea din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie

nouă de respingere a acțiunii depuse de Vasile Crudu ca neîntemeiată.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze în ordine de apel, Curtea de Apel

Chișinău a motivat soluția de respingere a acțiunii reieșind din următoarele aspecte.

Instanța de apel a constatat că Vasile Crudu deține mandatul de primar al satului

XXXXX, începând cu anul 2015 - până în prezent, fapt confirmat prin notificarea

Comisiei Electorale Centrale nr. CEC8/1884 din 10 februarie 2020, hotărârea

Judecătoriei Călărași din 25 iunie 2015 și hotărârea Judecătoriei Strășeni (sediul

Călărași) din 05 noiembrie 2019 (f.d. administrativ 70, 71-73, 74-75).

La 13 ianuarie 2020, la adresa Autorității Naționale de Integritate, a parvenit

sesizarea XXXXX, prin care a informat Autoritatea Națională de Integritate despre

încălcarea de către Vasile Crudu a regimului juridic al conflictelor de interese,

manifestată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese apărut în perioada

exercitării mandatului de primar în localitatea satului XXXXX și a emiterii actelor

administrative care vizează nepoatele XXXXX și XXXXXX precum și concubina

XXXXX (f.d. administrativ 2-7).

La 29 ianuarie 2020, în baza procesului-verbal de inițiere a controlului nr.35/20, și

în temeiul prevederilor art.31 din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate, în privința lui Vasile Crudu, primar în localitatea XXXXX a fost inițiat

controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese (f.d

administrativ.9-10).

Prin înștiințarea nr.04-20/2320 din 22 mai 2020 Vasile Crudu a fost informat despre

inițierea procedurii de control, iar în conformitate cu art.37 alin.(3) din Legea

nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, fiind invitat la sediul

Autorității Naționale de Integritate, pentru prezentarea în termen de 15 zile de la

recepționarea prezentei scrisori, a punctului de vedere asupra eventualei încălcări a

regimului juridic al conflictelor de interese, ce formează obiectul controlului (f.d.21-22).

În urma controlului efectuat, Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de

constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020, prin care s-a constatat că Vasile Crudu, deținând

mandatul de primar al sat. XXXXX, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

manifestat prin: neinformarea în conformitate cu art.12 alin.(7) din Legea nr.133/2016

privind declararea averii și intereselor personale, în termen de 3 zile de la data

constatării, în scris, Autoritatea Națională de Integritate, despre orice situație de conflict

de interese real în care se află, în modul stabilit la alin.(5), precum și nesoluționarea în

conformitate cu art.14 alin.(3), și (4) din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și

9

intereselor personale, a conflictului de interese real, prin emiterea actelor administrative

și încheierea directă a actelor juridice, care vizează persoanele ce îi sânt apropiate, și

anume, XXXXX și XXXXX (f.d.11-19).

Cu trimitere la art.3, art.5, art. art. 10 alin.(1), art.17, art.20, art.189 alin.(1), art.

art.208 alin.(1), art.163 lit.c), art.209 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, precum și

art.36 alin.(1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.132 din

17.06.2016 (în redacția legii la momentul întocmirii actului contestat), art.2, art.3 alin.(1)

lit.a), art.12 alin.(3) și alin. (4) lit.b) și alin.(7), art.14 alin.(2) – alin.(4), art.23 alin.(4) și

alin.(6), art.28 alin.(1) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr.

133 din 17 iunie 2016, instanța de apel a conchis că Autoritatea Națională de Integritate,

întemeiat a emis actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020, deoarece Vasile Crudu,

deținând mandatul de primar al satului XXXXX, a încălcat regimul juridic al conflictelor

de interese, manifestat prin: neinformarea în conformitate cu art.12 alin.(7) din Legea

nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, în termen de 3 zile de la

data constatării, în scris, Autoritatea Națională de Integritate, despre orice situație de

conflict de interese real în care se află, în modul stabilit la alin. (5), precum și

nesoluționarea în conformitate cu art.14 alin.(3) și (4) din Legea nr.133/2016 privind

declararea averii și intereselor personale, a conflictului de interese real, prin emiterea

actelor administrative și încheierea directă a actelor juridice specificate în Actul de

constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020, care vizează persoanele ce îi sunt apropiate, și

anume, XXXXX și XXXXX.

Or, art.12 alin.(3) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale

nr.133 din 17 iunie 2016, expres reglementează că, conflictul de interese real apare în

cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un

act administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act juridic,

să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii în care are interese personale sau

care vizează persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații

cu caracter patrimonial și care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și

obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică.

Iar, în conformitate cu art.12 alin.(4) lit.b) din aceiași lege, în cazul apariției unui

conflict de interese real, subiectul declarării este obligat să nu rezolve cererea/demersul,

să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin intermediul unei persoane

terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei în exercitarea

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la soluționarea conflictului

de interese.

În contextul enunțat, instanța de apel a considerat că prima instanță neîntemeiat a

concluzionat temeinicia pretențiilor formulate, întrucât, până la inițierea în procedurile

efectuate de autoritatea pârâtă, Vasile Crudu nu a cunoscut despre faptul că se află în

careva relații de rudenie cu XXXXX (bibliotecară la Primăria XXXXX) și XXXXX

(contabil-șef la Primăria XXXXX), cele din urmă constituind, pentru reclamant,

persoane străine cu care îl legau exclusiv relațiile de muncă, fapt ce se mai confirmă și

prin declarațiile martorilor XXXXX și XXXXX (frații lui Vasile Crudu), oferite în

cadrul ședinței de judecată, care au declarat că, despre relația de rudenie cu XXXXX și

10

XXXXX, până la căsătorie a tatălui său nu au cunoscut. Iar, părinții lor demult sunt

decedați și că pe parcursul vieții, nici mama și nici tatăl acestora nu au comunicat despre

faptul că, tatăl lor ar mai fi avut o fiică din relație extraconjugală.

Or, relația de rudenie a fost comunicată la sesizarea inițierii controlului în privința

lui Vasile Crudu, de către XXXXX, în cadrul căreia Vasile Crudu, este primar.

Mai mult ca atât, Vasile Crudu în scrisoarea nr.101 din 09 iunie 2020, nu a negat

legătura de rudenie cu persoanele vizate în Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie

2020 și anume, cu XXXXX și XXXXX, dar a declarat că nu are niciun interes personal

și că nu sunt membri de familie și nu locuiesc în familia sa, și că nu sunt la întreținerea

sa, ceea ce atestă că, reclamantul a cunoscut despre aceste circumstanțe, deci pentru a fi

considerate persoane apropiate, persoanele nu necesită a fi la întreținerea subiectului

declarării, sau de a locui împreună cu subiectul, acestea fiind doar înrudite prin sânge

sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării

(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).

Pe lângă acestea, gradul de rudenie, dintre Vasile Crudu, XXXXX și XXXXX, s-a

confirmat și prin scrisoarea Agenției Servicii Publice nr.XXXXX din 21 mai 2020, prin

care se comunică că persoanele nominalizate sunt rude de gradul III, pe linie colaterală

(f.d. administrativ 129). Or, sintagma rudenia colaterală urmează a fi definită ca: rudenie

între frați și surori și între descendenții acestora.

Nu a fost reținut argumentul lui Vasile Crudu precum că inspectorul de integritate

nu a ținut cont de prevederile legale și nu a asigurat în mod efectiv dreptul lui de a-și

prezenta întemeiat poziția pe marginea pretinselor abateri. Iar astfel, în urma analizei

actelor remise (scrisoare nr. 04- 20/333 din 04.02.2020 și scrisoarea nr.04-20/2320 din

22.05.2020), lui Vasile Crudu la etapa cercetării, nu a fost clar stabilit care este pretinsa

încălcare săvârșită în cadrul exercitării mandatului, or, în scrisorile remise, inspectorul s-

a exprimat la general despre faptul că Vasile Crudu a emis acte față de persoane

apropiate, fără a specifica în esență, ce relații apropiate și cu cine se pretinde că ar fi

deținute de către reclamant.

La acest capitol, instanța de apel, analizând materialele cauzei a constatat că la 22

mai 2020, în conformitate cu art.37 alin.(3) din Legea nr.133/2016 privind declararea

averii și intereselor personale, prin scrisoarea nr.04-20/2320, recepționată la 22 mai

2020, Vasile Crudu a fost invitat la sediul Autorității Naționale de Integritate pentru a-și

expune punctul de vedere în termen de 15 zile de la recepționarea invitației, asupra

eventualei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese, ce formează obiectul

controlului, explicându-i că, exercitându-și mandatul de primar al sat. XXXXX, a

încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin neinformarea și

nesoluționarea conflictului de interese real, prin emiterea actelor administrative și

încheierea actelor juridice care vizează persoanele ce îi sunt apropiate, cu enumerarea

actelor emise în privința persoanelor nominalizate în actele și anume XXXXX și

XXXXX (f.d. administrative 133-135).

Mai mult decât atât, instanța de apel a subliniat că prin scrisoarea nr.04/20-332 din

04 februarie 2020, Autoritatea Națională de Integritate a comunicat lui Vasile Crudu

11

informația privind inițierea controlului privind eventuala încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese, cu explicarea drepturilor, și anume, fiind comunicat ultimului că

are dreptul să ia cunoștință cu actele și materialele dosarului, inclusive sesizarea

depersonalizată (f.d. administrative 26-27), ceea ce atestă că Autoritatea Națională de

Integritate a întreprins măsuri de rigoare în conformitate cu legea, de a comunica în

termen și în forma prevăzută de lege informația privind inițierea controlului privind

eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, iar astfel, nu poate fi

invocate argumentul privind neasigurarea în mod efectiv a dreptul lui Vasile Crudu, de

a-și prezenta întemeiat poziția pe marginea pretinselor abateri. Or, termenul de 15 zile de

la recepționarea invitației, este un termen rezonabil acordat întru expunerea punctului de

vedere.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul

lui Vasile Crudu precum că Autoritatea Națională de Integritate nu și-a motivat și

întemeiat actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020, emis prin prisma

proporționalității, întrucât, din conținutul actului contestat se poate conchide că

autoritatea nu a motivat în mod suficient actul emis, așa cum nu a stabilit o legătură

cauzală dintre gravitatea încălcării și proporționalitatea sancțiuni stabilite. Or, în

motivarea actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020, se conțin motivele de fapt și

de drept care ar justifica concluziile stipulate de Autoritatea Națională de Integritate,

conform prevederilor art.118 și 119 din Codul administrativ, care cert statuează că,

motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică

emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de

drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din

motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere

din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea

trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Instanța de apel a concluzionat că actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020,

emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Vasile Crudu, este motivat,

legal și întemeiat, adoptat cu respectarea normelor de drept material și procedural.

În această ordine de idei, completul judiciar a remarcat că prima instanță

neîntemeiat a stabilit ilegalitatea Actului de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 emis

de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Vasile Crudu, ca fiind emis contrar

legii, motiv din care hotărârea primei instanțe a fost integral casată, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii, ca neîntemeiată.

La 14 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Crudu, reprezentat

de avocatul Vadim Filipov, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 08

februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a depus motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 17 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu

menținerea hotărârii din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În susținerea recursului Vasile Crudu, reprezentat de avocatul Vadim Filipov, a

invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de

Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele

12

administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind

stabilite, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A indicat că este eronată concluzia instanței de apel precum că prin scrisoarea

nr.101 din 09 iunie 2020 el nu a negat faptul că despre relația de rudenie cu persoanele

vizate în sesizare, or, prin înscrisul dat el doar și-a expus punctul său de vedere față de

cele constatate de inspectorul de integritate, fără ca să facă astfel de afirmații, fiind

expuse teze generale.

În cadrul dezbaterilor judiciare a comunicat primei instanțe că nu a cunoscut despre

legătura de rudenie cu XXXXX și XXXXX, fapt ignorat de instanța de apel.

Nu poate fi reținută nici scrisoarea din 21 mai 2020 a Agenției Servicii Publice

potrivit căreia persoanele vizate în demers sunt rude de gradul III pe linie colaterală, or,

deși rudenia a fost stabilită, totuși instanța de apel nu a luat în considerare că dânsul nu a

cunoscut despre acest fapt. Cu atât că, și prin declarațiile martorilor se confirmă

circumstanța dată.

Instanța de apel a ținut cont doar de declarațiile secretarului Consiliului local, ca a

sesizat ANI, fără a lua în considerare declarațiile sale și a martorilor, care au fost

prezenți la ședința de judecată.

De asemenea, instanța de apel a ignorat faptul că a fost încălcată procedura emiterii

actului administrativ contestat cu aplicarea eronată a legislației de către inspectorii de

integritate, în special, art.19 lit.g) din Legea nr.132/2016.

Consideră recurentul că Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 a fost

emisă de Autoritatea Națională de Integritate contrar art.21 din Codul administrativ.

Afară de aceasta, recurentul a reiterat că până la inițierea în procedurile efectuate de

Inspectoratul de integritate dânsul nu cunoștea, nici nu putea să cunoască că se află în

relații de rudenie cu XXXXX și XXXXX, presupuse a fi nepoatele sale, precum și cu

XXXXX, presupusă a fi sora sa, care în realitate sunt persoane străine. Or, potrivit

datelor din Registrul populației, persoanele menționate în sesizare și în Actul de

constatare sunt descendente (nepoate după bunel) al tatălui său, iar sora sa vitregă, care

este mama ultimilor, a fost născută anterior căsătoriei părinților săi. Faptul existenței

surorii vitregi a fost trecut în tăcere de către părinții săi. La fel, frații și sora lui nu au

cunoscut despre existența surorii vitregi pe linia tatălui.

Abia după ce a luat cunoștință cu Actul de constatare nr.105/20 din 22 iunie 2020 a

luat legătură cu XXXXX, care i-a relatat că toată viața a locuit în satul XXXXX. Din

aceasta rezultă, că ambii nici nu au crescut într-o localitate ca cunoască unul de altul și

să țină legături ca să fie descoperite aceste circumstanțe.

Respectiv, dânsul nu putea fi ținut de obligația de declarare a conflictului de

interese și ulterior să se abțină de-a emite acte ce vizează aceste persoane, care îi sunt

străine și nu sunt legați de relații personale de orice fel.

Consideră că ANI la emiterea actului de constatare l-a lipsit de posibilitatea de-a

prezenta probe de i-ar justifica declarațiile sale.

La fel, autoritatea emitentă nu și-a motivat actul prin prisma proporționalității

prevăzut la art.29 din Codul administrativ și nici nu a fost suficient de motivat, fapt ce

denotă încălcarea art.31 și art.118 din Codul administrativ.

13

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 17 noiembrie 2021, în

ședință publică.

Actele cauzei atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel la 18 noiembrie

2021 a fost expediată la adresa de e-mail a avocatului Nicolae Fomov, care acționează în

interesele lui Vasile Crudu în baza mandatului seria MA nr.1518226 din 08 iulie 2020

(f.d. 203) .

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 13 ianuarie 2022 avocatului Nicolae

Fomov i-a fost notificată decizia integrală a instanței de apel, iar la 17 ianuarie 2022 lui

Vasile Crudu, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție (f.d. 210-211).

În condițiile enunțate, recursul inițial din 14 decembrie 2021 și cel motivat din 08

februarie 2022 au fost depuse de Vasile Crudu, reprezentat de avocatul Vadim Filipov,

în conformitate cu art.245 din Codul administrativ.

La 15 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Autorității

Naționale de Integritate copia recursului depus de Vasile Crudu, reprezentat de avocatul

Vadim Filipov, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimului

la 24 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal anexat la actele cauzei, însă

intimata nu și-a exercitat acest drept procedural și nu a depus referință (f.d.221-222).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

14

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

15

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Vasile Crudu, reprezentat de avocatul Vadim Filipov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Vasile Crudu, reprezentat de avocatul Vadim Filipov, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

16