3ra-958/22 — anularea actului administrativ

3ra-958/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-958/22

2-21030424-01-3ra-19092022

Prima instanța: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

DECIZIE

30 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Todirean Gheorghe împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea din

2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 26 februarie 2021, Todirean Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că conform actului de constatare nr. 28/21 din

9 februarie 2021, în cadrul controlului demarat în baza procesului-verbal de inițiere a

controlului nr. 615/21 din 26 octombrie 2020, s-a constatat că în perioada exercitării

mandatului de Primar al satului Trifăuți raionul Soroca și anume în perioada anilor

2016 - 2020, dânsul a comis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

fiind dispusă aplicarea sancțiunii privind decăderea din dreptul de a exercita o funcție

publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv mandat de primar, cu excepția

funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se

confirmă existența conflictului de interese cu sesizarea Oficiului Teritorial Soroca al

1

Cancelariei de Stat pentru inițierea procedurii de revocare din funcția de primar al

satului Trifăuți raionul Soroca.

A menționat în acest context, că din conținutul Actului de constatare nr. 28/21 din

9 februarie 2021 rezultă că la data de 30 septembrie 2020 în cancelaria Autorității

Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea sub nr. M- 582/20 prin care se

reclamă că dânsului, în perioada anilor 2011 - 2020 a admis încălcarea regimului juridic

al conflictelor de interese prin angajarea la muncă a persoanelor pretins aflate în

raporturi de rudenie.

La fel, se invocă și faptul că dânsul în perioada exercitării celor 3 mandate de

primar al satului Trifăuți raionul Soroca a încheiat, în numele Primăriei satului Trifăuți,

contracte de locațiune a autovehiculului deținut cu drept de proprietate privată.

A explicat în acest sens că potrivit Actului de constatare nr. 28/21 din 9 februarie

2021, urmare a investigațiilor efectuate în cadrul controlului inițiat prin procesul-verbal

de inițiere a controlului nr. 615/21 din 26 octombrie 2020, inspectorul de integritate a

stabilit că în partea care se referă la pretinsul conflict de interese privind angajarea

persoanelor aflate în raporturi de rudenie în cadrul Primăriei satului Trifăuți raionul

Soroca și Casei de Cultură din localitate, faptele expuse în sesizarea din 30 septembrie

2020 nu și-au găsit confirmare și în această parte nu s-a identificat careva încălcare a

regimului juridic al conflictelor de interese în sensul Legii nr. 16/2008 cu privire la

conflictul de interese și Legii nr. 133/2016.

A relatat că, în partea care se referă la încheierea, în perioada exercitării a

mandatului de primar al satului Trifăuți raionul Soroca și anume în anii 2016 - 2020,

autoritatea pârâtă a constatat că dânsul, prin semnarea contractelor de locațiune a

autovehiculului de marca xxxxx cu n/î xxxxx care îi aparține cu drept de proprietate, a

comis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese prin: nedeclararea

(neinformarea) în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a) - b), alin. (5) și alin. (7) din

Legea nr. 133/2016, dar nu mai târziu de 3 zile din data constatării, Autoritatea

Națională de Integritate, despre conflictele de interese reale în care se află;

nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin. (2) - (4) din

Legea nr. 133/2016; semnarea/încheierea, concomitent în calitate de beneficiar și

contractant a Contractelor de utilizare a transportului individual în scopuri de serviciu

nr. 11 din 2 decembrie 2016, nr. 1 din 2 ianuarie 2017, nr. 5 din 4 ianuarie 2018, nr. 3

din 18 ianuarie 2019 și nr. 1 din 10 ianuarie 2020 (acte juridice) fapte, care, în opinia

inspectorului de integritate, constituie consumare a conflictelor de interese, în

conformitate cu prevederile art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016.

A menționat că având în vedere încălcările constatate, prin Actul de constatare

nr. 28/21 din 9 februarie 2021 s-a dispus aplicarea în privința sa a sancțiunii prevăzute

la art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 și art. 23 alin. (4) și alin. (6) din Legea

nr. 133/2016.

Este de părere că argumentele autorității pârâte reținute la temelia concluziilor din

Actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021, sunt neîntemeiate, fapt care atrage

după sine ilegalitatea actului administrativ în întregime.

În susținerea opiniei enunțate, cu referire la dispozițiile art. 26 alin. (1), 29 alin.

(1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006,

2

a remarcat că adoptarea deciziei privind asigurarea primăriei localității cu mijloc de

transport care poate fi folosit în interes de serviciu, inclusiv aprobarea consumului -

limită de combustibil, și cheltuielilor aferente, ține de competența exclusivă a

consiliului local.

În speță, contractele de locațiune încheiate în perioada 2016 - 2020, care vizează

luarea în locațiune de către Primăria satului Trifăuți a autoturismului de marca xxxxx

cu n/î xxxxx, care îi aparține cu drept de proprietate, au fost încheiate în temeiul și întru

executarea deciziilor corespunzătoare ale consiliului local, la adoptarea cărora nu a

participat.

Or, încheierea fiecărui dintre contractele de locațiune a fost precedată de

adoptarea de către consiliul local al satului Trifăuți raionul Soroca a deciziei de rigoare,

potrivit căreia s-au aprobat cheltuielile pentru plata chiriei, limita de combustibil/lunar

și norma - limită a autoturismelor de serviciu.

A mai indicat că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a comunicat

Consiliului local al satului Trifăuți raionul Soroca despre necesitatea

abrogării/revocării într-un fel sau altul a deciziilor adoptate de către consiliul local și

care se referă la încheierea contractului de locațiune pentru autoturismului de marca

xxxxx cu n/î xxxxx.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. art. 26 alin. (1), 29 alin. (1) lit.

a), 64 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28

decembrie 2006, 14, 23, 39 din Legea cu privire la autoritatea națională de integritate

nr. 132 din 17 iunie 2016.

A solicitat anularea actului de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021 emis de

Autoritatea Națională de Integritate.

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea. A fost anulat ca ilegal actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie

2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

La 9 noiembrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva

hotărârii din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar în urma

notificării la 14 decembrie 2021 a hotărârii motivate, la data de 29 decembrie 2021 a

prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 232 Cod

administrativ.

Prin decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Autoritatea Națională de Integritate și menținută hotărârea din 2 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 5 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs împotriva

deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 7 octombrie 2022 a

prezentat motivarea recursului.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, fiind emisă cu interpretarea și aplicarea eronată a dreptului

material.

A menționat că motivul care a stat la baza anulării actului de constatare de către

instanța de apel a constituit faptul că Autoritatea Națională de Integritate nu a respectat

termenul de efectuare a procedurii administrative.

3

Este de părere că prevederile Codului administrativ se aplică în măsură în care

prevederile legilor speciale nu conțin dispoziții diferite, iar art. 60 alin. (1) Cod

administrativ stabilește clar acest lucru, stipulând că termenul general în care o

procedură administrativă‚ trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede

altfel.

La caz, a remarcat că Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale și Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate sunt

legi speciale în raport cu dispozițiile Codului administrativ în temeiul art. 5 alin. (3)

din Legea cu privire la actele normative nr. 100/2017.

A mai explicat că pentru ca termenul de finalizare a procedurii administrative

efectuate de către inspectorul de integritate să constituie temeiul de anulare a actului

de constatare, intimatul ar urma să demonstreze cum anume au fost afectate drepturile

și interesele legitime în raport cu durata termenului de efectuare a controlului.

Astfel, a opinat că instanțele trebuiau să aprecieze care a fost esența controlului

efectuat în privința intimatului și să determine în ce măsură rezultatele controlului au

asigurat transpunerea în practică a scopului urmărit de legiuitor prin instituirea

regimului juridic al incompatibilităților, fără a se limita doar la verificarea aspectelor

de procedură care anihilează încălcarea admisă de către subiectul controlului.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin referința din 4 noiembrie 2022, Todirean Gheorghe, reprezentat de avocatul

Popil Angela a solicitat respingerea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 iunie 2022,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 20 iunie 2022, iar decizia motivată

ce se solicită a fi casată la data de 9 septembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasele

din poșta electronică anexate la dosar (f. d. 148, 150). Astfel, recursul depus la 5 iulie

2022 (f. d. 149) și motivarea recursului prezentată la data de 7 octombrie 2022

(f. d. 151), sunt în termen.

Prin încheierea din 9 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, a fost numit pentru examinare în complet din cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

4

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs și referință, deoarece

criticile recurentului și intimatului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, în raport cu materialelor cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 15 iunie

2022 a Curții de Apel Chișinău și de a restitui cauza spre rejudecare la instanța de apel,

din considerentele ce urmează.

Conform art. 248 alin.(1) lit. d) Cod administrativ, examinînd recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie de casare integrală a deciziei instanței de apel și

restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21 și

art. 36 Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative.

Potrivit art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231 alin.

(2) Cod administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin.(1) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Prin prisma alin. (2) și (3) al aceluiași articol, instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă

a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor

necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra

aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la

proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

5

După cum denotă actele cauzei, Todirean Gheorghe înaintând acțiunea în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate, a solicitat anularea actului de constatare

nr. 28/21 din 9 februarie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea și a anulat ca

fiind ilegal actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021, emis de către Autoritatea

Națională de Integritate.

Judecând apelul depus de Autoritatea Națională de Integritate, instanța de apel a

respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse de recurent, conchide că instanța de apel a judecat cauza și a ajuns

la o concluzie eronată, fapt ce rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a

litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de

fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă a normelor de drept material.

Astfel, după cum se constată, în speță, obiectul acțiunii înaintate de către

Todirean Gheorghe constituie verificarea legalității și temeiniciei actului de constatare

nr. 28/21 din 9 februarie 2021, emis de Autoritatea Națională de Integritate, prin care

s-a constatat: ,,că Todirean Gheorghe în calitate de primar al satului Trifăuți raionul

Soroca a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese manifestat prin nedeclararea

(neinformarea) în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a)-b), alin. (5) și alin. (7) din

Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, imediat dar nu

mai târziu de 3 zile de la data constatării, Autorității Naționale de Integritate despre

conflictele de interese reale în care se afla; nesoluționarea conflictelor de interese reale

în conformitate cu art. 14 alin. (2)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii

și a intereselor persoanele; semnarea/încheierea concomitentă în calitate de

,,Beneficiar” și de ,,Contractant” a Contractelor de utilizare a transportului individual

în scopuri de serviciu nr. 11 din 2 decembrie 2016, nr. 1 din 2 ianuarie 2017, nr. 5 din

4 ianuarie 2018, nr. 3 din 18 ianuarie 2019 și nr. 1 din 10 ianuarie 2020 (acte juridice),

fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese în conformitate cu art. 12

alin. (10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale”.

În același timp, este de relevat că examinând cauza de contencios administrativ a

lui Todirean Ghoerghe înaintată împotriva Autorității Naționale de Integritate, instanța

de apel a reținut nerespectarea termenului în care o procedură administrativă trebuie

finalizată, prevăzut de art. 37 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 cât și a art. 60 din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 60 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, termenul general

în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul general curge de la: data prevăzută în lege pentru exercitarea

unei atribuții stabilite; data înregistrării cererii de către autoritatea publică ierarhic

superioară sau de cea de control sau data înregistrării cererii complete, după caz cu

toate actele necesare, sau de la data la care petiția a fost transferată autorității publice

competente. Dacă cererea nu este completă, autoritatea publică propune petiționarului

să prezinte actele lipsă și stabilește un termen în acest sens.

6

De asemenea, instanța de recurs consideră imperioase cauzei și prevederile art. 10

alin. (1) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17

iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese de către Todirean Gheorghe, conform cărora controlul

averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează de către

Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016.

Articolul 37 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Todirean Gheorghe,

stipulează după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin.(2), art. 35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

Prevederile art. 32 alin. (1), (3) – (4) din Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Todirean Gheorghe,

stipulează că în procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de

integritate verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse

controlului, precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării

mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat

pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și în

decursul a 3 ani după încetarea acesteia. În procesul de control al averii și intereselor

personale, inspectorul de integritate are dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau

persoane juridice de drept public ori privat, inclusiv instituțiilor financiare,

documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului. La solicitarea

inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt obligați să prezinte

Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe suport de hîrtie sau

în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele justificative

solicitate.

Pe cale de consecință, instanța de recurs notează că procedura administrativă în

cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, este

reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la caz.

Or, art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 100 din data de 22 decembrie 2017 cu privire

la actele normative, reglementează că normele juridice generale sunt aplicabile fie

tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau

de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sunt

aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict

determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se

conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

7

Prin urmare, instanța de recurs relevă că, deși procedura administrativă în cadrul

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese este

reglementată de Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17

iunie 2016, instanța de apel a examinat legalitatea procedurii administrative privind

efectuarea controlului cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese de către Todirean Gheorghe, inclusiv prin prisma respectării termenului

general al procedurii administrative prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 nu prevede în mod expres un termen de finalizare

a procedurii administrative. Însă, Legea nominalizată stabilește mai multe termene în

cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni.

Conform art. 37 alin. (3) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Todirean Gheorghe, în

cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are

obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-

o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse

controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă

recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai

mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul

de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate,

indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

În acest context, instanța de recurs reliefează că instanța de apel incorect a

concluzionat asupra faptului că la efectuarea controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese de către Todirean Gheorghe a fost încălcat termenul

de procedură administrativă prevăzut la art. 37 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Or, ajungând la o astfel de concluzie, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

art. 37 alin. (3) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din

17 iunie 2016, în redacția la data efectuării controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese de către Todirean Gheorghe, nu prevedea un termen

limită de finalizare a proceduri administrative.

În acest context, instanța de recurs reține că Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția la data efectuării

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

Todirean Gheorghe, nu prevede expres termenul general în care procedura

administrativă de efectuare a controlului trebuie finalizată. Or, procedura de efectuare

a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor implică întreprinderea de către

inspectorul de integritate a mai multor acțiuni pentru acumularea informațiilor și

8

materialelor necesare stabilirii circumstențelor cauzei, ceea ce necesită un termen

nedeterminat, din motiv că nu se cunoaște inițial care va fi comportamentul

participanților la procedura administrativă și dacă aceștia vor reacționa în termenele

stabilite.

În circumstanțele reținute se impune concluzia că, procedura administrativă

inițiată de inspectorul de integritate în cadrul unui control privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, este mult mai complexă și necesită un termen mai

extins decât cel general, întru efectuarea tuturor acțiunilor, cum ar fi înaintarea

demersurilor, interpelărilor, răspunsurilor, solicitarea explicațiilor, cercetarea

înscrisurilor, care se face și prin intermediul oficiului poștal, fapt ce necesită o perioadă

de timp mai mare. Totodată, instanța de recurs remarcă că, procedura administrativă în

fiecare caz este diferită, din motiv că aceasta demarează în dependență de

complexitatea acțiunilor întreprinse în cadrul efectuării controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, precum și a numărului de persoane implicate în această procedură. Or, din

acest motiv legiuitorul nu a stabilit expres un termen general, în care trebuie finalizată

o procedură administrativă inițiată în temeiul Legii cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și Legii privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

Față de toate aceste considerente, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei nu au fost apreciate de către instanța de apel, conform

cerințelor legislației în vigoare.

Drept urmare, este incontestabil că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-

a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea deciziei atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedurile desfășurate în instanța

de apel nu corespund exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

iar modalitatea în care a fost examinată cauza de către instanța ierarhic inferioară nu

poate echivala cu soluționarea efectivă a acesteia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție notează că participanții la proces, trebuie să aibă posibilitatea reală să-și

prezinte apărarea și să fie audiați de o instanță, care va fi competentă de a examina

toate chestiunile de fapt și de drept relevante litigiului (a se vedea A. Menarini

Diagnostics S.R.L. vs Italia, 27 septembrie 2011, parag. 59; Akaki Tchaghiashvili, 2

septembrie 2014, parag. 34, Samardžić, ibidem, parag. 31, Gohe și alții vs Franța, 3

iulie 2018, parag. 41 - 43).

Ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența dreptului,

este necesar, ca la reexaminarea cauzei, să fie remediate neajunsurile procedurii inițiale

(a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră), 23 iunie 2016, parag. 117; Zubac

9

vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag. 123 – 125).

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că la caz, nu sunt aplicabile prevederile art. 36

alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie

2016 în redacția Legii nr. 130 din 7 octombrie 2021, în vigoare la 29 octombrie 2021,

deoarece actul contestat a fost emis anterior adoptării legii.

Fața de cele ce preced, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că întru evitarea încălcării dreptului la un

proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, se impune admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea

cauzei spre rejudecare la instanța de apel, deoarece instanța de apel nu s-a expus cu

privire la fondul cauzei depusă de Todirean Gheorghe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează integral decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Todirean

Gheorghe împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

10