3ra-785/23 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Evaluarea conflictului de interese si proportionalitatea sanctiunilor aplicate de ANI.
3ra-785/23 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de
Integritate
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Gheorghe Todirean împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-785/23
NR. PIGD 2-21030424-01-3ra-02082023)
Evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate
de Autoritatea Națională de Integritate.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. C. Guzun,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău
4 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Autoritatea Națională
de Integritate,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 februarie 2021, avocata Angela Popil acționând în interesele lui
Gheorghe Todirean a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de
constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021.
În motivarea acțiunii a indicat că, conform actului de constatare nr.
28/21 din 9 februarie 2021, în cadrul controlului demarat în baza procesului-
verbal de inițiere a controlului nr. 615/21 din 26 octombrie 2020, s-a
constatat că în perioada exercitării mandatului de Primar al satului Trifăuți
raionul Soroca și anume în perioada anilor 2016 - 2020, reclamantul a comis
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, fiind dispusă aplicarea
sancțiunii privind decăderea din dreptul de a exercita o funcție publică sau o
funcție de demnitate publică, inclusiv mandat de primar, cu excepția
funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a
actului de constatare ori din data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești
prin care se confirmă existența conflictului de interese cu sesizarea Oficiului
Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat pentru inițierea procedurii de
revocare din funcția de primar al satului Trifăuți raionul Soroca.
A menționat în acest context, că din conținutul Actului de constatare
nr. 28/21 din 9 februarie 2021 rezultă că la data de 30 septembrie 2020 în
cancelaria Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea sub
nr. M-582/20 prin care se reclamă că reclamantul, în perioada anilor 2011 -
2020 a admis încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese prin
angajarea la muncă a persoanelor pretins aflate în raporturi de rudenie.
La fel, se invocă și faptul că dânsul în perioada exercitării celor 3
mandate de primar al satului Trifăuți raionul Soroca a încheiat, în numele
Primăriei satului Trifăuți, contracte de locațiune a autovehiculului deținut cu
drept de proprietate privată.
A explicat în acest sens că potrivit Actului de constatare nr. 28/21 din
9 februarie 2021, urmare a investigațiilor efectuate în cadrul controlului
1
inițiat prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 615/21 din 26
octombrie 2020, inspectorul de integritate a stabilit că în partea care se referă
la pretinsul conflict de interese privind angajarea persoanelor aflate în
raporturi de rudenie în cadrul Primăriei satului Trifăuți raionul Soroca și
Casei de Cultură din localitate, faptele expuse în sesizarea din 30 septembrie
2020 nu și-au găsit confirmare și în această parte nu s-a identificat careva
încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese în sensul Legii nr.
16/2008 cu privire la conflictul de interese și Legii nr. 133/2016.
A relatat că, în partea care se referă la încheierea, în perioada
exercitării a mandatului de primar al satului Trifăuți raionul Soroca și anume
în anii 2016 - 2020, autoritatea pârâtă a constatat că dânsul, prin semnarea
contractelor de locațiune a autovehiculului de marca VAZ 2121 cu n/î SR
BM 150 care îi aparține cu drept de proprietate, a comis încălcarea regimului
juridic al conflictelor de interese prin: nedeclararea (neinformarea) în
conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a) - b), alin. (5) și alin. (7) din Legea nr.
133/2016, dar nu mai târziu de 3 zile din data constatării, Autoritatea
Națională de Integritate, despre conflictele de interese reale în care se află;
nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin.
(2) - (4) din Legea nr. 133/2016; semnarea/încheierea, concomitent în
calitate de beneficiar și contractant a Contractelor de utilizare a transportului
individual în scopuri de serviciu nr. 11 din 2 decembrie 2016, nr. 1 din 2
ianuarie 2017, nr. 5 din 4 ianuarie 2018, nr. 3 din 18 ianuarie 2019 și nr. 1
din 10 ianuarie 2020 (acte juridice) fapte, care, în opinia inspectorului de
integritate, constituie consumare a conflictelor de interese, în conformitate
cu prevederile art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016.
A menționat că având în vedere încălcările constatate, prin Actul de
constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021 s-a dispus aplicarea în privința
reclamantului a sancțiunii prevăzute la art. 39 alin. (2) din Legea nr.
132/2016 și art. 23 alin. (4) și alin. (6) din Legea nr. 133/2016.
Este de părere că argumentele autorității pârâte reținute la temelia
concluziilor din Actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021, sunt
neîntemeiate, fapt care atrage după sine ilegalitatea actului administrativ în
întregime.
În susținerea opiniei enunțate, cu referire la dispozițiile art. 26 alin.
(1), 29 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală nr. 436
din 28 decembrie 2006, a remarcat că adoptarea deciziei privind asigurarea
primăriei localității cu mijloc de transport care poate fi folosit în interes de
serviciu, inclusiv aprobarea consumului - limită de combustibil, și
cheltuielilor aferente, ține de competența exclusivă a consiliului local.
2
În speță, contractele de locațiune încheiate în perioada 2016 - 2020,
care vizează luarea în locațiune de către Primăria satului Trifăuți a
autoturismului de marca VAZ 2121 cu n/î SR BM 150, care îi aparține cu
drept de proprietate reclamantului, au fost încheiate în temeiul și întru
executarea deciziilor corespunzătoare ale consiliului local, la adoptarea
cărora nu a participat.
Or, încheierea fiecărui dintre contractele de locațiune a fost precedată
de adoptarea de către consiliul local al satului Trifăuți raionul Soroca a
deciziei de rigoare, potrivit căreia s-au aprobat cheltuielile pentru plata
chiriei, limita de combustibil/lunar și norma - limită a autoturismelor de
serviciu.
A mai indicat că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a
comunicat Consiliului local al satului Trifăuți raionul Soroca despre
necesitatea abrogării/revocării într-un fel sau altul a deciziilor adoptate de
către consiliul local și care se referă la încheierea contractului de locațiune
pentru autoturismului de marca VAZ 2121 cu n/î SR BM 150.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. art. 26 alin. (1), 29
alin. (1) lit. a), 64 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică
locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, 14, 23, 39 din Legea cu privire la
autoritatea națională de integritate nr. 132 din 17 iunie 2016.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată, și s-a anulat ca ilegal
Actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021 emis de Autoritatea
Națională de Integritate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 4 noiembrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel
împotriva hotărârii din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, iar la 29 decembrie 2021 a prezentat motivarea apelului, solicitând
casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care să acțiunea să fie
respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel înaintată de Autoritatea Națională de Integritate și s-a
menținut hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 5 iulie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de
recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 7 octombrie 2022 a depus cerere de recurs motivată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS
Prin decizia din 30 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a
admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat
integral decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, și s-a restituirea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârea din 2 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-
a emis o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă
de Gheorghe Todirean împotriva Autorității Naționale de Integritate privind
contestarea actului administrativ, s-a admis parțial. S-a anulat pct. 2, 3, 4 din
Actul de constatare nr.28/21 din 9 februarie 2021 emis de Autoritatea
Națională de Integritate.
În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că prima instanță nu
a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru
soluționarea cauzei.
A reținut prevederile art. 7 alin. (2) lit. a), art. 19, art. 38 alin. (1), lit.
a) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, art. 2, art. 11, art. 12 alin. (3), art. 14 din Legea privind declararea
averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, și a concluzionat
asupra temeiniciei Actului de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021 emis
de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Gheorghe Todirean, în
partea în care s-a constatat încălcarea de către aceasta a regimului juridic al
conflictelor de interese.
Or, Gheorghe Todirean în perioada 2016-2020, a încheiat/semnat 5
contracte de utilizare a transportului individual în scopuri de serviciu,
obiectul cărora este propriul automobil, pe de o parte în calitate de primar al
s. Trifăuți, r-nul Soroca și, pe de altă parte, în calitate de persoană fizică și
anume: - Contract de utilizare a transportului individual în scopuri de
serviciu nr. 11 din 2 decembrie 2016; - Contract de utilizare a transportului
individual în scopuri de serviciu nr. 1 din 2 ianuarie 2017; - Contract de
utilizare a transportului individual în scopuri de serviciu nr. 5 din 4 ianuarie
2018; - Contract de utilizare a transportului individual în scopuri de serviciu
4
nr. 3 din 18 ianuarie 2019; - Contract de utilizare a transportului individual
în scopuri de serviciu nr.1 din 10 ianuarie 2020.
Instanța de apel a considerat irelevant temeiul de drept sau de fapt care
a dus la apariția situației în care Gheorghe Todirean, primar în s. Trifăuți, r-
ul Soroca, a semnat cele cinci contracte prin care a dat în folosință propriul
mijloc de transport în scopuri de serviciu.
De asemenea a notat că, regimul juridic al conflictelor de interese
trebuia respectat în mod direct de către intimat, acesta având calitatea de
subiect al declarării. În conformitate cu Legea nr. 199/2010 privind statutul
persoanelor cu funcții de demnitate publică, primarul, în calitate de demnitar,
are obligația potrivit art. 11 alin. (2), de a respecta întocmai acest regim. În
cadrul procedurii de control, inspectorul de integritate nu a pus în discuție
deciziile Consiliului local prin care intimatul ar fi fost împuternicit să încheie
acte juridice, ci însăși actele juridice semnate de acesta cu încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese. Obligația de a declara și de a
trata conflictele de interese reale revenea exclusiv intimatului Gheorghe
Todirean, de fiecare dată când era chemat să încheie contracte de utilizare a
transportului individual propriu în scopuri de serviciu. Exercitarea
atribuțiilor de serviciu de către intimat trebuia făcută cu respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, inclusiv în situația în care
primarul execută deciziile consiliului local, decizii în care, dânsul are
interese personale.
A menționat că, potrivit art. 14 alin.(3) din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și a intereselor personale, până la soluționarea conflictului
de interese real, subiectului declarării, în persoana intimatului Gheorghe
Todirean, i-a fost interzisă întreprinderea oricărei acțiuni în sensul
încheierii/semnării celor 5 (cinci) contracte de utilizare a transportului
individual în scopuri de serviciu, cu excepția abținerii.
În cele 5 (cinci) situații de conflict de interese, intimatul Gheorghe
Todirean era obligat să le trateze prin acceptarea responsabilității pentru
identificarea intereselor personale, reieșite din faptul că autoturismul, care
face obiectul contractelor prenotate, îi aparține cu drept de proprietate. Or,
intimatul a beneficiat din bugetul primăriei pe care o conduce atât de
recompense sub formă de plată a locațiunii pentru utilizarea propriului mijloc
de transport (confirmate prin actele contabile anexate la dosarul de control),
cât și de combustibil, fapt din care rezultă interesul personal patrimonial în
calitatea sa de persoană privată care era în conflict cu îndatoririle sale ca
primar. Intimatul era dator să întreprindă măsurile de rigoare pentru a nu
admite consumarea conflictului de interese real în care se afla, iar în acest
sens, unica conduită legală a primarului era să informeze imediat, dar nu mai
5
târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, Autoritatea, că este afectat de
conflicte de interese în exercitarea atribuțiilor de primar.
Totodată, intimatul urma să aștepte reacția Autorității, fără a se
implica în procesul de încheiere/semnare a actelor juridice (celor 5 contracte)
pe marginea utilizării transportului individual în scopuri de serviciu.
Autoritatea reține că, din punctul de vedere prezentat de subiectul
controlului, inspectorul de integritate nu a putut constatat existența unor
probe care ar demonstra că intimatul Todirean Gheorghe a informat
Autoritatea despre cele 5 (cinci) conflicte de interese reale în care s-a aflat.
De asemenea reținând prevederile art. 23 alin. (1), (4) și (6) din Legea
nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,
art. 39 alin. (1) lit. b), alin. (2) și (3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate, instanța de apel a notat că actul
de constatare urmează a fi anulat în partea sancțiunilor impuse întrucât,
inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia de a-l decădea pe
Gheorghe Todirean din dreptul de a exercita o funcție publică, pe o perioadă
de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii
definitive a actului de constatare.
A evidențiat că, la aplicarea sancțiunii sub formă de încetare a
raporturilor de muncă și de privare a persoanei de dreptul de a exercita funcții
publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate urmează
să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel
de sancțiuni.
Instanța de apel a subliniat că, inspectorul de integritate a omis să-și
motiveze relevanța sancțiunilor aplicate în privința lui Gheorghe Todirean,
prin prisma principiului proporționalității, invocând în motivarea aplicării
acestui principiu, doar teze generale, care nu au fost raportate la obiectul
încălcărilor admise de aceasta.
A reținut că, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de
principiul proporționalității, urma să-și motiveze aplicarea sancțiunii de
încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului declarării. În
condițiile speței, din analiza actului de constatare întocmit în privința lui
Gheorghe Todirean, nu rezultă că, inspectorul de integritate ar fi examinat
cel puțin situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci
când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al
conflictului de interese.
Mai mult ca atât, la aplicarea măsurilor restrictive, inspectorul de
integritate nu a ținut cont că, prin actele administrative/juridice nu au fost
cauzate prejudicii, iar Gheorghe Todirean nu a realizat careva beneficii din
aceste acte.
6
Totodată, Colegiul a reținut că, din analiza mai multor alte de
constatare emise, rezultă că, inspectorii de integritate nu întotdeauna au
aplicat sancțiuni precum decăderea persoanei din exercitarea unei funcții și
înscrierea acesteia în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a
ocupa o funcție publică de demnitate publică, motivându-și soluțiile prin
faptul că, subiectul controlului este la prima verificare pe aspectul regimului
juridic al conflictelor de interese, iar în ce prevede natura abaterilor,
inspectorii au conchis că acestea vizează decizii luate de subiectul
controlului în circumstanțe deosebite, în exercitarea cu precădere a
obligațiilor de serviciu și atribuțiilor funcționale, care nu conduc la concluzia
că ar fi prejudiciat interesul public sau afectate interesele altor persoane
fizice și juridice.
În speță, în circumstanțe similare celor din actele de constatare nr.
136/16 din 24 martie 2022, nr. 430/20 din 31 decembrie 2021, nr. 115/08 din
14 martie 2022, în care chiar dacă inspectorii de integritate au constatat
încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, aceștia nu au dispus
decăderea persoanei din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de
demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de
la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care
se confirmă existența conflictului de interes și înscrierea persoanei în
Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție
publică sau o funcție de demnitate publică de la data rămânerii definitive a
actului de constatare ori din data rămânerii irevocabile a hotărârii
judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate,
susținând că sancțiunea respectivă nu este proporțională cu încălcările
admise.
Relevă că, aceste circumstanțe odată în plus denotă, că actul de
constatare emis în privința lui Gheorghe Todirean, în partea pct. 2, 3 și 4,
este contrar dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul
de integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor
aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise de reclamantul/intimat.
Totodată, actul de constatare contestat, în partea pct. 2, 3 și 4
contravine și prevederilor art. 137 alin.(4) din Codul administrativ, or, din
analiza actului de constatare contestat de Gheorghe Todirean, nu rezultă că
inspectorul de integritate ar fi justificat suficient necesitatea aplicării
sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea
averii și a intereselor personale.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău, a constatat că, prima instanță nu a supus unei analize
7
minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau
a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea
tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 12 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs
nemotivat împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar
la 25 august 2023 a depus recurs motivat, solicitând admiterea recursului,
casarea parțială a decizii Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2023 în partea
ce ține de anularea pct. 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 28/21 din 9
februarie 2021, cu emiterea unei noi decizii în partea casată, privind
menținerea integrală a Actului de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021,
emis în privința lui Gheorghe Todirean.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Autoritatea Națională de Integritate a invocat
că, instanța de apel a concluzionat asupra temeinicii actului de constatare nr.
28/21 din 9 februarie 2021, în partea în care s-a constatat dl Gheorghe
Todirean, în calitate de primar al s. Trifăuți, r-ul Soroca, a încălcat regimul
juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: - nedeclararea
(neinformarea) în conformitate cu art. 12 alin.(4) lit. a)-b), alin.(5), alin.(7)
din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133/2016,
imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, Autorității
Naționale de Integritate, despre conflictele de interese reale în care se află; -
nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14
alin.(2)-(4) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr.
133/2016; - semnarea/încheierea concomitent în calitate de beneficiar și de
contractant a contractelor de utilizare a transportului individual în scopuri de
serviciu nr. 11 din 2 decembrie 2016, nr. 1 din 2 ianuarie 2017, nr. 5 din 4
ianuarie 2018, nr. 3 din 18 ianuarie 2019 și nr. 1 din 10 ianuarie 2020 (acte
juridice), fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese, în
conformitate cu art. 12 alin.(10) din Legea privind declararea averii și
intereselor personale nr. 133/2016, însă, a apreciat drept ilegal actul
administrativ individual defavorabil în partea sancțiunilor aplicate în privința
intimatului care s-au regăsit în pct. 2 - 4 al dispozitivului actului de
constatare. Astfel, instanța de fond a anulat sancțiunile aplicate intimatului
pentru încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese pe motiv că,
inspectorul de integritate nu și-a motivat decizia prin prisma principiului
proporționalității, al egalității de tratament respectiv cât și a încălcat limitele
dreptului discreționar.
8
Autoritatea consideră decizia Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2023,
în partea ce ține de admiterea parțială a cererii de chemare în judecată și
anulării pct. 2-4 din dispozitivului actului de constatare, drept ilegală și
neîntemeiată, iar întru susținerea poziției a notat următoarele:
Prevederilor art. 23 alin. (3) și alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și a intereselor personale (versiune în vigoare la data
desfășurării procedurii administrative de control și emiterii actului de
constatare), fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că
acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act
administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un
act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea
dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru
răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,
după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale
subiectului în cauză. Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție
potrivit prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o
funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor
electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din
funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de
drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai
poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
Totodată, art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate (versiune în vigoare la data desfășurării
procedurii administrative de control și emiterii actului de constatare) prevede
că, din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al
conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de
cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile
de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării
procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul
administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau
a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale
privind conflictul de interese.
În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de
demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stării de
incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică
potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau,
respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătorească prin care
se confirmă existența averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a
conflictului de interese (art. 23 alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și a intereselor personale).
9
Relevă că, prin prisma cadrului normativ supra menționat, din moment
ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii
administrative de control constată încălcarea regimului juridic al conflictelor
de interese (sau încălcarea oricărui alt regim juridic), emite un act de
constatare iar sancțiunile și anume: încetarea înainte de termen a mandatului,
cu privarea de dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate public
(eventual o funcție eligibilă) precum și, înscrierea în Registrul de stat al
interdicțiilor survin în temeiul reglementărilor art. 23 din Legea nr. 133/2016
privind declararea averii și a intereselor personale, fără ca inspectorul de
integritate să dispună de o marjă de apreciere în acest sens.
Altfel, în condițiile în care legea prevede în mod expres tipul de
încălcării și sancțiunile pentru această încălcării, inspectorul de integritate
aplică norma specială or, dacă autoritatea poate decide discreționar și doar
una din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar
al autorității publice se reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale.
A notat că, din moment ce inspectorul de integritate a constatat
încălcarea de către dl Gheorghe Todirean, primar al s. Trifăuți, r-ul Soroca,
a regimului juridic al conflictelor de interese, a aplicat în privința acestuia
sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă sau de serviciu cu decădere
din dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate publică, cu operare
înscrierii corespunzătoare în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este
publicat pe pagina web oficială a Autorității.
În fundamentarea poziției în ce privește proporționalitatea sancțiunilor
aplicate pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea
averii și a intereselor personale în vigoare la momentul desfășurării
procedurii administrative de control și emiterii actului de constatare, relevă
opinia Curții Constituționale a RM, Decizia de inadmisibilitate nr. 127 din
29 octombrie 2020 a sesizărilor nr. 101 g/2020 și nr. 116g/2020, pct. 43
Mai indică că, odată operate modificări la Legea nr. 132/2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și a intereselor personale, în data de 29 octombrie 2021,
legiuitorul a prevăzut că, sancțiunea aplicată de către inspectorul de
integritate în cazul în care constată încălcarea regimurilor juridice al
conflictelor de interese ori încălcarea regimului juridic al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor poate fi individualizată și
anume: inspectorul de integritate va aplica o sancțiune contravențională și
după caz, poate fi aplicată și sancțiunea de eliberare din funcție cu aplicarea
interdicției de a deține o funcție publică sau de demnitate publică pentru o
perioadă de 3 ani.
10
Menționează că, art. 39 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate (în vigoare la moment) prevede că, în
cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de
interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor, inspectorul de integritate: a) încheie un proces-verbal cu privire
la contravenție și aplică sancțiunea contravențională. Termenul de
prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică; b) după caz, emite un
act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a raporturilor de
muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta
interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. Iar alin. (2)
art. 39 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, prevede că inspectorul de integritate decide dacă dispune
măsurile menționate la alin. (1) lit. b) în funcție de gradul de vinovăție al
subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și durata abaterilor, de
comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus interesului
public și de funcția publică deținută.
Totodată subliniază că, la aprecierea faptului dacă sunt aduse daune
interesului public se va ține cont în principal de caracterul sistematic sau
unitar al abaterii, de numărul de persoane afectate, de mărimea prejudiciului
material cauzat, de consecințele abaterii la nivel local, național sau
internațional, de afectarea reputației autorității/instituției publice sau a bunei
funcționări a acesteia, precum și de alte circumstanțe care ar afecta interesul
public (alin. 5 art. 39 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate).
Astfel indică că, după introducerea acestor prevederi legale,
legiuitorul oferă posibilitatea pentru inspectorul de integritate ca, în
momentul individualizării pedepsei în conformitate cu art. 39 alin. (1), alin.
(2) și alin. (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, să decidă tipul de sancțiune ce urmează a fi aplicată în raport cu
subiectul declarării care a încălcat Legea nr. 133/2016 privind declararea
averii și a intereselor personale, din ce considerent Autoritatea a apreciat
critic poziția instanței de apel menționată în decizia s-a invocat că,
Autoritatea conducându-se de principiul proporționalității, urma să-și
motiveze aplicarea sancțiunilor subiectului declarării.
La fel Autoritatea a apreciat critic poziția instanței de apel, privind
practica decizională a Autorității pe cauze similare, reflectată pe pagina web
a Autorității, indicând că, instanța de apel a supus analizei actele de
constatare care fac parte din actele de constatare emise în perioada de după
modificările operate din data de 29.10.2021 la Legea nr. 132/2016 și Legea
nr. 133/2016, unde legiuitorul a acordat inspectorului de integritate marja de
11
apreciere a faptelor subiecților declarării la etapa individualizării și motivării
pedepsei aplicate acestora.
Menționează că, Gheorghe Todirean, în calitate de primar al s.
Trifăuți, r-nul Soroca, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,
iar inspectorul de integritate având la bază cadrul normativ în vigoare la
momentul emiterii actului de constatare, a dispus încetarea a raporturilor de
muncă sau de serviciu. Prin urmare, acțiunile inspectorului de integritate sunt
în strictă conformitate cu cadrul normativ, iar argumentul instanței de apel
precum că, inspectorul de integritate nu a motivat temeinicia aplicării
sancțiunii de încetarea a raporturilor de muncă sau de serviciu al dlui
Gheorghe Todirean este nefondată or, legea prevedea în mod expres
sancțiunea ce urmează a se aplica subiectului declarării pentru încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese.
Autoritatea a considerat că, Completul specializat al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a aplicat
o lege care nu urma a fi aplicată și anume Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea
averii și a intereselor personale în vigoare începând cu 29 octombrie 2021 și
respectiv, nu a aplicat legea care urma a fi aplicată și anume Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr.
133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale în vigoare la
momentul desfășurării procedurii administrative de control și emiterii actului
de constatare.
POZIȚIA INTIMATULUI
La 21 septembrie 2023, avocata Angela Popil acționând în interesele
lui Gheorghe Todirean a depus referință la recursul declarat, solicitând
respingerea recursului cu menținerea fără modificări a actului judecătoresc
contestat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție ):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului”.
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
12
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51 ) cu următorul cuprins:
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi
examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 193 din 30 decembrie 2025.
Art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel” .
Dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, stipulează că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți”.
Art. 247 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de
judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea
participanților la proces.”
Art. 248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: casează parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în
partea casată”.
Art. 225 alin. (1-2) din Codul administrativ:
13
„Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui
act administrativ.
Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se
limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat
în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului
discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”
Art. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate:
„Prezenta lege reglementează procedura de control al averilor și al intereselor
personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”
Art. 5 din Legea nr. 132/2016:
„Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de
demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor
personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”
Art. 6 lit. b) din Legea nr. 132/2016:
„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:
b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;”
Art. 37 alin. (1-2) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare
în perioadă sesizării și efectuării controlului):
„După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.
Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în
mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.”
Art. 38 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare în
perioadă sesizării și efectuării controlului):
„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite
un act de constatare în cazul în care stabilește că:
a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese
sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;
b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;
c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.
14
Art. 39 alin. (1)-(2) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare
în perioadă sesizării și efectuării controlului):
„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de
interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl
trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul
contravențional al Republicii Moldova.
Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al
conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5
zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție
a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în
vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a
emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,
sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind
conflictul de interese.”
Art. 23 alin. (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, (în redacția legii în vigoare în perioadă
sesizării și efectuării controlului):
„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o
cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea
unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie
temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,
după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în
cauză.”
Art. 25 alin (6) din Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008:
„Situația de incompatibilitate prevăzută la alin.(2), (21), (23) și (4) urmează să
înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu a eliminat situația
de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este destituit din funcție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la
operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01
septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă
că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 23 mai 2025.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat la adresa
de e-mail a Autorității Naționale de Integritate copia dispozitivului deciziei
din 23 mai 2023, la data de 26 mai 2023, iar decizia motivată la 26 iulie
2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la dosar.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recurentul Autoritatea Naționale de Integritate s-a conformat dispozițiilor
15
art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 12 iunie
2023, iar motivarea recursului la 25 august 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate
cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau
exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și
documentelor prezente la dosar. Participanții la proces au avut posibilitatea
să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea
definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar
organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua
dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea
Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)
atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie
referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor
situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se
vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, recitată, § 34 in fine; și Andersson v.
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța
are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin
intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie
1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12
noiembrie 2002).
Examinând recursurile declarate împotriva deciziei din 23 mai 2023 a
Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa părților,
în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în coroborare
cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție, consideră că recursul depus de Autoritatea Națională de
Integritate urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel,
în partea în care s-a admis acțiunea înaintată de către Gheorghe Todirean și
anulate pct. 2, 3, 4 din actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului
instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la
aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze
efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani
c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).
În esență, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de
instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special,
următoarele:
16
- Gheorghe Todirean deține mandatul de primar al s. Trifăuți, r-nul
Soroca, în temeiul hotărârilor Judecătoriei Soroca nr. 3ca-131/11 din 29 iunie
2011, nr. 3-39/15 din 23 iunie 2015 și nr. 3-237/19 din 11 noiembrie 2019.
- La 30 septembrie 2020, la Autoritatea Națională de Integritate, a fost
înregistrată sesizarea lui Alexei Mazur prin care s-a comunicat despre
încălcarea de către Gheorghe Todirean a regimului juridic al conflictelor de
interese, manifestată prin faptul că ultimul, în exercitarea celor trei mandate
de primar, ar fi angajat rude la primăria localității.
Potrivit aceleiași sesizări, s-a indicat asupra faptului că, Primăria s.
Trifăuți, r-nul Soroca ia în locațiune autoturismul lui Todirean Gheorghe, pe
care ultimul îl deține cu titlu de proprietate.
Prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 615/21, din 26
octombrie 2020, în temeiul prevederilor art. 31, 19 lit. b) din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în privința lui
Todirean Gheorghe, primar în s. Trifăuți, r-nul Soroca, a fost inițiat controlul
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Prin Actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021:
- S-a constatat că Gheorghe Todirean, în calitate de primar al s. Trifăuți, r-ul Soroca,
a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:
Nedeclararea (neinformarea) în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. a)-b), alin. (5),
alin.(7) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133/2016,
imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, Autorității Naționale de
Integritate, despre conflictele de interese reale în care se află;
Nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 14 alin.(2)-(4)
din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133/2016;
Semnarea/încheierea concomitent în calitate de beneficiar și de contractant a
contractelor de utilizare a transportului individual în scopuri de serviciu nr. 11 din
2 decembrie 2016, nr. 1 din 2 ianuarie 2017, nr. 5 din 4 ianuarie 2018, nr. 3 din 18
ianuarie 2019 și nr. 1 din 10 ianuarie 2020 (acte juridice), fapt prin care a admis
consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art. 12 alin.(10) din Legea
privind declararea averii și intereselor personale nr. 133/2016.
- S-a decăzut Gheorghe Todirean, din dreptul de a exercita o funcție publică sau o
funcție de demnitate publică, inclusiv mandatul de primar, cu excepția funcțiilor
electorale, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a actului de
constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești
prin care se confirmă existența conflictului de interese;
- S-a sesizat Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în termen de 5 zile din
momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii
procedurii de revocare a dlui Gheorghe Todirean din funcția de primar al s.
Trifauți, r-ul Soroca;
17
- S-a înscris Gheorghe Todirean în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție
de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data rămânerii definitive
a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii
judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.
Manifestând dezacordul cu actul de constatare menționat, Gheorghe
Todirean prin intermediul avocatei Angela Popil a depus prezenta acțiune în
instanța de judecată solicitând anularea acestuia.
Prima instanță prin hotărârea din 2 noiembrie 2021 a admis cererea de
chemare în judecată, și a anulat ca ilegal Actul de constatare nr. 28/21 din 9
februarie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.
Instanța de apel prin decizia din 23 mai 2023 a casat hotărârea din 2
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și a emis o decizie
nouă prin care a admis parțial acțiunea în contencios administrativ depusă de
Gheorghe Todirean împotriva Autorității Naționale de Integritate privind
contestarea actului administrativ. A anulat pct. 2, 3, 4 din Actul de constatare
nr.28/21 din 9 februarie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.
Totodată, Completul de judecată reține că Gheorghe Todirean n-a
contestat decizia instanței de apel în partea în care ultima a constatat că
Gheorghe Todirean a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,
adică în latura pct. 1 din actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021.
Respectiv, reieșind din prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu
art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, în continuare, instanța de recurs se
va expune numai asupra aspectelor ce vizează partea contestată a deciziei
instanței de apel, și anume, punctele 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 28/21
din 9 februarie 2021.
Ținând cont de conjunctura circumstanțelor de fapt și a normelor
precizate, întru respectarea limitelor judecării recursului, completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție decelează că obiect al prezentei
proceduri de recurs inițiate la cererea de recurs depusă de Autoritatea
Națională de Integritate, constituie punctele 2, 3 și 4 din Actul de constatare
nr. 28/21 din 9 februarie 2021, întocmit în privința lui Gheorghe Todirean de
către Autoritatea Națională de Integritate.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel, în partea
contestată, în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în
recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material și a dat o
apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la
adoptarea soluției neîntemeiate de admitere a pretențiilor lui Gheorghe
Todirean împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea
punctelor 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021.
18
Conform art. 23 alin. (4), (7) și (8) din Legea privind declararea averii
și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la
data emiterii actului contestat, (4) Fapta subiectului declarării în privința
căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a emis sau a
adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei
persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese
constituie temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru
revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de
muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.
(7) În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de
demnitate publică la data constatării averii nejustificate, a stării de
incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani se aplică
potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau,
respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea judecătorească prin care
se confirmă existenta averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a
conflictului de interese.
(8) Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al
persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate
publică, care este publicat pe pagina web oficială a Autorității.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra,
instanța de recurs notează că instanța ierarhic inferioară constatând
încălcarea regimului conflictelor de interese, prin nedeclararea și
nesoluționarea conflictelor de interese de către Gheorghe Todirean, și
respectiv legalitatea punctului 1 din Actul de constatare nr. 28/21 din 9
februarie 2021, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din Actul de constatare
menționat.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide
că instanța de apel greșit a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul
de integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr. 28/21
din 9 februarie 2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului
proporționalității.
La acest capitol, instanța de recurs evidențiază că, conform art. 39 alin.
(1), (2) și (3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate în redacția în vigoare la data emiterii actului
contestat, (1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea
unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal
cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre examinare
conform procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii
Moldova.
19
(2) Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic
al conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen
de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității
responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea
declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a
emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe,
actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea
dispozițiilor legale privind conflictul de interese.
(3) Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează
răspunderea disciplinară, sancțiunea disciplinară este aplicată în termen de 6
luni de la data la care rămâne definitiv actul de constatare sau de la data la
care expiră termenul de contestare, în cazul în care actul de constatare al
inspectorului de integritate nu a fost contestat.
Iar, art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate în redacția în vigoare după emiterii
actului contestat (aplicat greșit de către instanța de apel), prevede că:
(1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui
conflict de interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate:
a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea
contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu
se aplică;
b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea
mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării
și aplică pentru acesta interdicția de a ocupa o funcție publică sau de
demnitate publică.
(2) Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la
alin. (1) lit. b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de
natura abaterii, de numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri
similare anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică
deținută.
(3) Dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în
termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității
responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea
încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.
În interpretarea corectă a normelor precizate, instanța de recurs
consideră necesar să evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr.
130 din 7 octombrie 2021 inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor
20
cu dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul
în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese.
Însă, la caz sunt aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de
constatare a fost adoptat la 9 februarie 2021.
Prin urmare, având în vedere natura abaterilor, numărul și durata
abaterilor, prejudiciul adus interesului public și funcției publice deținute,
instanța de recurs constată că inspectorul de integritate întemeiat a ajuns la
concluzia de a-l decade pe Gheorghe Todirean, din dreptul de a exercita o
funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv mandatul de
primar, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data
rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive
și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese. La fel corect a dispus sesizarea Oficiului teritorial
Soroca al Cancelariei de Stat, în termen de 5 zile din momentul în care actul
de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de revocare
a dlui Gheorghe Todirean din funcția de primar al s. Trifăuți, r-nul Soroca;
precum și înscrierea lui Gheorghe Todirean în Registrul de stat al
persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate
publică, din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data
rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se
confirmă existența conflictului de interese.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază critic poziția instanței de apel menționată în decizia Curții de Apel
Chișinău, privind practica decizională a Autorității pe cauze similare,
reflectată pe pagina web a Autorității, or, fiecare procedură de control
privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese se bazează pe
circumstanțele particulare ale subiectului declarării. Completul, de
asemenea, notează că nu orice tratament diferențiat este contrar legii. Legea
interzice doar discriminarea, adică tratarea diferită a grupurilor de persoane
în baza unui anumit criteriu, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. Chiar
dacă un tratament discriminator ar fi avut loc, aceasta nu înseamnă automat
că reclamantul trebuie să beneficieze de același tratament ca și celălalt grup
cu care se compară. Nu este exclus ca în cazul celuilalt grup actul
administrativ să fi fost greșit, iar în cazul grupului din care face parte
reclamantul el este corect.
Mai mult, instanța de apel a supus analizei actele de constatare care
fac parte din actele de constatare emise în perioada de după modificările
operate din data de 29.10.2021 la Legea nr. 132/2016 și Legea nr. 133/2016,
unde legiuitorul a acordat inspectorului de integritate marja de apreciere a
faptelor subiecților declarării la etapa individualizării și motivării pedepsei
aplicate acestora. Astfel, este evident că practica decizională a Autorității pe
21
cauze similare, de cea de până la modificările operate din data de 29.10.2021,
este diferită de cea de după modificări.
În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale
deciziei de inadmisibilitate nr. 109 din 6 septembrie 2022, Curtea
Constituțională a reamintit că legislatorul a definit în mod clar tipurile de
conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în
funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.
Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru
asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca
scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.
La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Gheorghe
Todirean, în calitate de primar al satului Trifăuți, r-nul Soroca, la punctele 2,
3 și 4 din Actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021, Autoritatea
Națională de Integritate a respectat procedura de emitere a actului
administrativ, actul este emis de către un organ competent și în corespundere
cu normele legii materiale aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat
admiterea a careva abateri la emiterea actului administrativ individual
defavorabil emis în privința reclamantului de către Autoritatea Națională de
Integritate, legalitatea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nefiind pusă la
îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.
Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată
netemeinicia pretențiilor lui Gheorghe Todirean cu privire la anularea
punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021, prin
urmare netemeinicia deciziei instanței de apel în partea admiterii acestor
pretenții.
Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din
23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii acțiunii lui
Gheorghe Todirean și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr.
28/21 din 9 februarie 2021, întocmit în privința lui Gheorghe Todirean de
către Autoritatea Națională de Integritate, cu emiterea în această parte a unei
noi decizii de respingere a pretențiilor lui Gheorghe Todirean împotriva
Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din
actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021.
Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel nu a fost contestată
cu recurs, instanța de recurs nu se va expune cu privire la legalitatea acesteia
în partea necontestată.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (3) din
Codul administrativ,
22
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.
Casează parțial decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Gheorghe Todirean împotriva Autorității Naționale de Integritate
privind contestarea actului administrativ, și anume în partea ce vizează
anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie
2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate, și în această parte emite o
decizie nouă prin care:
Respinge ca neîntemeiate pretențiile înaintate de Gheorghe Todirean
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor
2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 28/21 din 9 februarie 2021al Autorității
Naționale de Integritate.
În rest, menține decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
23