3ra-590/23 — Anularea actului administrativ

3ra-590/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.3ra-590/23

2-20134611-01-3ra-30052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

10 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Popovici Vasile împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului de constatare,

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

admis apelul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, casată integral

hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă

hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 28 octombrie 2020, Popovici Vasile a depus acțiunea în procedura

contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea actului de constatare.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 22 octombrie 2020 a recepționat

prin poștă actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020, emis de către

inspectorul superior de integritate al Inspectoratului de integritate, Ion Crețu.

În partea rezolutivă a actului s-a indicat că Vasile Popovici, primar al comunei

Brănești, raionul Telenești, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin

nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și

nesoluționarea acestuia prin abținere, exprimat prin semnarea contractului de

1

locațiune din 14 martie 2019 și a borderoului de calcul în raport cu persoana apropiată

(feciorul Sergiu Popovici). A fost sesizat Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de

Stat, în vederea încetării mandatului de Primar al lui Vasile Popovici. A fost decăzut

Vasile Popovici din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică inclusiv funcția (mandat) de Primar, pe o perioadă de 3 (trei) ani de

la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitiv actul de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin

care se confirmă existența conflictului de interese. A fost înscris Vasile Popovici în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică, de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data

rămânerii definitiv actul de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese

Reclamantul nu este de acord cu prezentul act precum și deciziile adoptate pe

marginea lui, îl consideră ilegal și neîntemeiat, din care motiv solicită anularea lui.

A remarcat că fapta imputată dânsului, după cum a fost indicat în răspunsul

Primăriei comunei Bănești, raionul Telenești, înregistrat în cadrul Autorității

Naționale de Integritate cu nr. 5583 din 30 iulie 2020 și materialelor anexate la acesta,

s-a manifestat prin ceea că el, exercitând mandatul de Primar al comuna Bănești,

raionul Telenești, a semnat acte administrative și a încheiat acte juridice (contractul de

locațiune din 14 martie 2019 și borderoul de calcul) în raport cu persoana apropiată

(feciorul Sergiu Popovici).

La fel, a menționat că, la 24 august 2020 a făcut cunoștință cu scrisoarea

Autorității Naționale de Integritate nr. 04-11/Col-324/20 din 20 august 2020 prin care

a fost informat că Autoritatea Națională de Integritate a examinat sesizarea depusă

referitor la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese comisă de

către Vasile Popovici, primar al comunei Bănești. Luând în considerare că în urma

examinării sesizării nu a fost stabilit faptul existenței unei bănuieli rezonabile de

încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese, la 29 iulie 2020, în temeiul art.

31 din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a fost

emis procesul-verbal de refuz al inițierii controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese de către Vasile Popovici, primar al comunei Bănești.

Reclamantul a evidențiat că asupra unuia și aceluiași aspect Autoritatea s-a expus

de două ori și a adoptat două soluții diferite – refuz în inițierea controlului și act cu

privire la constatarea încălcărilor, care este motivația acestor acțiuni nu este clară, dar

consideră că este rodul presiunilor politice a oponenților din cadrul raionului și

localității.

Inspectorul Autorității Naționale de Integritate a constatat că în urma examinării

materialelor acumulate în dosarul de control, inspectorul de integritate concluzionează

că Vasile Popovici, exercitând mandatul de Primar al comunei Bănești, raionul

2

Telenești a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin

nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și

nesoluționarea acestuia prin abținere în conformitate cu art. 12 alin. (4), lit. (a) și (b)

și art. 14 alin. (4) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr.

133/2016, consumând conflictul de interese prin semnarea contractului de locațiune

din 14 martie 2019 și a borderoului de calcul în raport cu persoana apropiată (feciorul

Popovici Sergiu) și a aplicat sancțiunea conform prevederilor art. 23 alin. (4), (6) și

(8) din Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133/2016.

Reiterează, că art. 23 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

intereselor personale, stipulează că încălcarea prevederilor prezentei legi atrage

răspundere disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz. Așadar,

legiuitorul nu specifică care ar fi modul exact de aplicare a sancțiunii pentru abaterea

constatată, lăsând-o la discreția reprezentantului Autorității.

Remarcă, că în pofida prevederilor legale citate, Autoritatea pe unul și același

caz, analizând conținutul petițiilor de la două persoane diferite, a adoptat soluții

diferite, fapt pentru care consideră controlul efectuat repetat unul abuziv și eronat.

Menționează, că procesul-verbal reflectat în scrisoarea Autorității Naționale de

Integritate nr. 04-11/Col-324/20 din 20 august 2020 nu a fost contestat.

Concluzionează că Autoritatea nejustificat a purces la verificări repetate a

aceluiași fapt examinat anterior și a adoptat soluții diferite.

Reieșind din cele expuse, consideră că actul de constatare nr. 235/10 din 15

octombrie 2020 emis de către inspectorul superior de integritate al Inspectoratului de

integritate, Ion Crețu a fost efectuat în urma unui Control neîntemeiat și abuziv, din

care motiv a solicitat în instanța de judecată anularea lui.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 10 mai 2022, s-a anulat

actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020 emis de Autoritatea Națională de

Integritate în privința lui Popovici Vasile.

Prim instanță a reținut în susținerea hotărârii sale că nivi la dosarul administrativ

și nici în cadrul dezbaterilor judecătorești nu a fost prezentată confirmarea privind

repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizării nr. 4460 din 17

iulie 2020 cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictului de

interese de către Vasile Popovici inspectorului de integritate a Autorității Naționale de

Integritate, Ion Crețu.

La fel, contrar art. 31 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

depășind termenul de 15 zile de la depunerea petiției (17 iunie 2020) până la emiterea

procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 330/10 (14 iulie 2020) au trecut 27 zile.

Totodată, instanța a constatat că procedura administrativă în speță a fost inițiată

la 14 iulie 2020 și a fost finalizată la 15 octombrie 2020, adică a durat mai mult decât

termenul legal de 30 zile, nerespectând astfel termenul procedurii administrative care

3

nu a fost prelungit în conformitate cu art. art. 60 alin. (4), 38 și 118 Cod administrativ.

Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, casată integral hotărârea din 10

mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost admisă parțial.

Au fost anulate pct. 2-4 din actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că termenul procedurii

administrative este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. În acest sens, Legea

132/2016, fiind o lege specială și superioară Codului administrativ, prevede mai multe

termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite

acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general al procedurii administrative de 30

de zile, din care motiv acest aspect urmează a fi examinat prin prisma acționării

autorității publice într-un termen rezonabil.

Analizând măsurile întreprinse din procedura administrativă și ținând cont de

complexitatea acesteia, de volumul lucrului efectuat de inspector, inclusiv de

înaintarea demersurilor, interpelărilor, răspunsurilor primite, solicitarea explicațiilor,

care se fac și prin intermediul oficiului poștal, cercetarea înscrisurilor, instanța de apel

a constatat că, termenul de efectuare a controlului respectării regimului juridic al

conflictului de interese de către Popovici Vasile o perioadă de 120 zile, în coraport cu

volumul informațiilor acumulate, este unul rezonabil, justificat și care corespunde

prevederilor legale.

Cu privire la fondul cauzei instanța de apel a constatat că autoritatea publică

pârâtă întemeiat a considerat că Popovici Vasile, exercitând mandat de primar al com.

Bănești, r-nul Telenești, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese,

manifestat prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese

și nesoluționarea acestuia prin abținere în conformitate cu art. 12 alin. (4), lit. (a) și

(b) și art. 14 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor

personale, consumând conflictul de interese prin semnarea contractul de locațiune din

14.03.2019 și a borderoului de calcul în raport cu persoana apropiată.

Totuși, la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul de a

exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate

urmează să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel

de sancțiuni, însă la caz o asemenea motivare lipsește, fiind indicate doar teze

generale, care nu au fost raportate la obiectul încălcărilor admise anume de reclamant.

La individualizarea sancțiunilor aplicate în privința lui Popovici Vasile, inspectorul de

integritate a omis să rețină faptul, că actele juridice prin semnarea contractul de

locațiune și a borderoului de calcul în raport cu persoana apropiată nu a adus

prejudicii autorității publice în care activează, or probe în acest sens nu au fost

4

prezentate.

Astfel, sancțiunile aplicate de inspectorul de integritate și indicate la punctele 2,

3 și 4 din actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020, nu corespund

principiului proporționalității, or, la judecarea cauzei s-a constatat cert, că prin

semnarea contractul de locațiune din 14 martie 2019 și a borderoului de calcul în

raport cu persoana apropiată (feciorul Popovici Sergiu) nu au fost cauzate prejudicii

autorității publice locale, iar Popovici Vasile nu a realizat careva beneficii din

semnarea acestor acte juridice, ca urmare a petrecerii unei licitații publice.

La 13 aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a declarat recurs

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept înserat în

cererea de apel. Suplimentar a indicat că la emiterea deciziei instanța de apel a

interpretat în mod eronat legea, iar circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin.

La 28 aprilie 2023, Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Stici Roman a

declarat recurs împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia în partea pretențiilor respinse cu emiterea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a menționat că odată cu anularea pct. 2-4 din actulu

administrativ contestat, urmează a fi anulat și pct. 1 din același act administrativ, or

instanța de apel a constatat că la emiterea lui au fost încălcate normele legale.

La 30 iunie 2023 (prin poștă electronică), Autoritatea Națională de Integritate a

depus referință la recursul declarat de către Popovici Vasile, reprezentat de avocatul

Stici Roman, solicitând respingerea acestuia.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. Legea procedurală

civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale

5

participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Potrivit art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursului), recursul se declară inadmisibil în special când: motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art.245 alin.(2).

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 martie 2023, în

ședință publică.

Materialele cauzei atestă că la 30 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților la proces, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d. 170).

Recursul nemotivat împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost depus la 13 aprilie 2023.

Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia motivată a fost expediată, la 16

mai 2023, motivarea recursului a fost depusă de Autoritatea Națională de Integritate

15 iunie 2023.

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată respectarea de către Autoritatea

Națională de Integritate, a termenului prevăzut de art.245 alin.(1) și (2) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului) la declararea

recursului.

În conformitate cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ,

Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din

5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie

examinat de un complet din 9 judecători.

6

Verificând decizia instanței de apel, în limitele controlului de legalitate, în raport

cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu

normele de drept aplicabile, Completul de judecată constată că, la caz, recursul

declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, se consideră admisibil, urmează

a fi admis, casată parțial decizia recurată cu emiterea unei noi decizii din

considerentele ce urmează.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării

recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără

ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide

citarea participanților la proces.

Astfel, Completul de judecată a decis inoportună invitarea părților, întrucât

argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate

punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în

mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În plus, părțile au avut ocazia să

își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse (mutatis

mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie

2007, § 72 – 75).

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ (în redacția în vigoare la data

depunerii recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

În interpretarea art. 244, alin. (2), coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu

în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,

nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194, alin. (2) din Codul administrativ în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Temei pentru adresare în instanță a constituit constatarea Autorității Naționale de

Integritate, conținută în actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020, precum

că Vasile Popovici, primar al comunei Brănești, raionul Telenești, a încălcat regimul

juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a

conflictului de interese și nesoluționarea acestuia prin abținere, exprimat prin

7

semnarea contractului de locațiune din 14 martie 2019 și a borderoului de calcul în

raport cu persoana apropiată (feciorul Sergiu Popovici). Pentru încălcarea constatată

Autoritatea Națională de Integritate a sesizat Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat în

vederea încetării mandatului, a fost decăzut Vasile Popovici, din dreptul de a mai

exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică și a fost înscris în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică.

Instanțele au adoptat hotărârile sus-citate.

Completul judiciar remarcă, că prin recursul declarat, Autoritatea Națională de

Integritate a criticat decizia instanței de apel doar în partea prin care s-a emis o decizie

nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea reclamantului și s-a anulat pct. 2, 3 și 4 din

actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020.

La fel, este relevant că, deși prin recurs Popovici Vasile a exprimat dezacordul

cu întreg actul de constatare și decizia instanței de apel, acestea a fost declarat

inadmisibil în temeiul prevederilor art. 246 alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

În esență, Curtea de Apel a constatat că instanța de fond a decis incorect în

admiterea acțiunii lui Popovici Vasile în partea anulării pct. 1 din actul administrativ

prin care a fost constatată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

totuși a identificat o omisiune al Autorității Naționale de Integritate în motivarea

decăderii acestuia din dreptul de a ocupa funcții publice sau de demnitate publică.

Respectiv, reieșind din prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 219

alin. (3) din Codul administrativ, în continuare, instanța de recurs se va expune numai

asupra aspectelor ce vizează partea contestată a deciziei instanței de apel, și anume

pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020.

Completul de judecată evidențiază că în conformitate cu art. 23 alin. (4), (7) și

(8) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie

2016 (în redacția în vigoare la data adoptării actului contestat), fapta subiectului

declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o cerere/un demers, a

emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin intermediul unei

persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu

încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru

răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz,

încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

În contextul circumstanțelor de fapt coroborate cu normele legale citate supra,

instanța de recurs notează că la caz, instanța de apel, constatând încălcarea regimului

conflictelor de interese prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese de

către Popovici Vasile, și respectiv legalitatea pct. 1 din actul de constatare nr. 235/10

din 15 octombrie 2020, neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare

menționat.

8

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de

integritate și indicate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 235/10 din 15

octombrie 2020, urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității.

Or, în conformitate cu art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate (în redacția în vigoare la data emiterii actului

contestat), în cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție

și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de

Codul contravențional al Republicii Moldova. Din momentul în care actul de

constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămâne definitiv,

Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau

a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea

declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul

administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese. Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului

de constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea

disciplinară.

Articolul 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate (în redacția în vigoare după emiterii actului contestat), aplicat

greșit de către instanța de apel, prevede că, în cazul în care se constată nedeclararea

sau nesoluționarea unui conflict de interese ori încălcarea regimului juridic al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate:

a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea

contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu

se aplică;

b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică

pentru acesta interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate

publică.

Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin. (1) lit.

b) în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de

numărul și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de

prejudiciul adus interesului public și de funcția publică deținută. Dacă actul de

constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5 zile,

conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a

subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de

9

serviciu ale acestuia.

În interpretarea corectă a normelor citate, instanța de recurs consideră necesar să

evidențieze că prin modificările operate prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021, în

vigoare din 29 octombrie 2021, inspectorul de integritate a fost investit de legiuitor cu

dreptul discreționar care i-ar permite aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se

constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz sunt

aplicabile prevederile până la modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 15

octombrie 2020, care stabileau norme imperative la acest capitol constatarea încălcării

atrăgând doar o sancțiune disciplinară – încetarea mandatului a subiectului în cauză.

În context, instanța de recurs relevă că în pct. 26 și 27 ale deciziei de

inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea Constituțională a reamintit că

legislatorul a definit în mod clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora,

respectiv consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și

circumstanțele cazului. Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare

pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca

scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.

La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de Popovici Vasile, în

perioada exercitării mandatului de Primar al com. Bănești, r. Telenești, la punctele 2,

3 și din actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020, Autoritatea Națională

de Integritate a respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis

de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile

speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea de abateri la emiterea actului

administrativ individual defavorabil emis în privința reclamantului de către

Autoritatea Națională de Integritate, legalitatea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare

nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării

cauzei.

Ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de constatările de mai

sus, Completul de judecată consideră că a examinat principalele întrebări juridice puse

în cauză și că nu este necesar să se pronunțe separat în privința celorlalte aspecte.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz (a se

vedea, printre alte autorități, cauza Kamil Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007,

România (Marea Cameră), hotărârea 17 iulie 2014, § 156).

Concluzionând cele expuse Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa parțial decizia din 29 martie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii acțiunii lui Popovici Vasile și anulării

punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020, întocmit

în privința lui Popovici Vasile de către Autoritatea Națională de Integritate, cu

emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui Popovici

10

Vasile.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate.

Se casează parțial decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Popovici Vasile împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului de constatare, și anume în partea în care s-a admis parțial acțiunea înaintată de

Popovici Vasile și s-au anulat pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 235/10 din 15

octombrie 2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate, și în această parte

se emite o nouă decizie, prin care:

Se resping ca neîntemeiate pretențiile lui Popovici Vasile împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3 și 4 din actul de constatare nr.

235/10 din 15 octombrie 2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate.

Decizia este irevocabilă.

Președinte,

judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

11