3ra-1119/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1119/22 2-20130622-01-3ra-31102022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 14 decembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Mihail Pleșca, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihail Pleșca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 20 octombrie 2020, Mihail Pleșca a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost ales în calitate de primar al comunei Prepelița, mandat validat prin hotărârea Judecătoriei Sângerei nr. 3- 61/2015 din 30 iunie 2015. Apoi, a obținut al doilea mandat de primar al comunei Prepelița urmare al alegerilor locale din 20 octombrie 2019, validat prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei nr. 3-390/2019 din 6 noiembrie 2019. A menționat că, prin scrisoarea nr. 04-19/3828 din 20 august 2020 a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese și despre drepturile prevăzute la art. 33 Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Reclamantul a invocat dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, notând că potrivit actului de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020 primit la data de 5 octombrie 2020 prin intermediul serviciului poștal, s-a constatat că fiind subiect al declarării averii și intereselor personale, ca urmare a exercitării funcției de primar al comunei Prepelița a emis acte juridice și administrative în privința soției sale Nina Pleșca și a luat/participat la luarea deciziilor, a rezolvat cereri ce o vizează pe soția sa, și anume, contractul individual de muncă nr. 1 din 17 ianuarie 2018; dispoziția nr. 1 din 17 ianuarie 2018 1 cu privire angajarea în funcție a Ninei Pleșca; dispoziția nr. 28 din 2 iulie 2018 cu privire la acordarea concediului din cont propriu Ninei Pleșca; dispoziția nr. 37 din 24 august 2018 cu privire la acordarea concediului din cont propriu Ninei Pleșca; dispoziția nr. 19/p din 8 aprilie 2019 cu privire la acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 38/p din 19 iulie 2019 cu privire la acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 62/p din 20 septembrie 2019 cu privire la acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca; dispoziția nr. 76/p din 2 decembrie 2019 cu privire la acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca;

dispoziția nr. 16/p din 28 februarie 2020 cu privire la acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 21/p din 20 martie 2020 cu privire la revenirea din concediului neplătit Ninei Pleșca, cât și cererile ce au stat la baza emiterii dispozițiilor enunțate.

Ca urmare s- a decis: că nu a declarat, nu a soluționat prin abținere și a admis consumarea conflictului de interese, ce o vizează pe soția sa Nina Pleșca; s-a sesizat Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării mandatului de primar al comunei Prepelița; este decăzut din dreptul de a exercita funcția de primar, o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data destituirii din funcția publică sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese; s-a înscris în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data destituirii din funcția publică sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existenta conflictului de interese.

Reclamantul a explicat că nu este de acord cu actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020, considerându-l ilegal și pasibil anulării, deoarece în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Codul administrativ, se denotă că actul nominalizat, care este un act administrativ individual, a fost emis în cadrul unei proceduri administrative de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința sa. În consecință, procedura respectivă, urma a fi efectuată, inclusiv conform prevederilor cărții a doua din Codul administrativ, în măsura în care prevederile acestuia nu contravin prevederilor conținute în Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a intereselor personale.

A relatat că legislația specială în materie de conflicte de interese nu stabilește termene în care urmează a fi finalizată procedura de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese (procedura administrativă), astfel, urmând a fi aplicate prevederile Codului administrativ și pornind de la conținutul actului de constatare, consideră că sesizările au fost înregistrate la Autoritatea Națională de Integritate la 7 august 2020 și 10 august 2020. Cu toate acestea procedura administrativă a fost finalizată la 30 septembrie 2020, odată cu emiterea actului de constatare nr. 226/19. În concluzie, se observă că procedura administrativă de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese a durat mult mai mult de 30 de zile, ceea ce reprezintă o încălcare a art. 60 din Codul administrativ, ceea ce implică în mod cert anularea actului administrativ contestat.

A indicat că atât legislația pertinentă, cât și jurisprudența Republicii Moldova, statuează că nerespectarea termenului de procedură administrativă constituie o 2 încălcarea procedurală ce duce la anularea actului administrativ contestat, ceea ce și solicită prin acțiunea în speță.

A mai adăugat că din conținutul dispozitivului actului de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020 sancțiunea aplicată pentru pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese este constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conformă a conflictelor de interese reale și, ca urmare, admiterea conflictelor de interese consumate prin luare de decizii și semnarea mai multor acte administrative și juridice în favoarea soției sale, aplicarea interdicției de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, precum și sesizarea instanței de judecată, după rămânerea definitivă a actului de constatare, în vederea constatării nulității absolute a actelor semnate în situații de conflict de interese.

Reclamantul a specificat că actul de constatare este semnat de inspectorul de integritate Virgiliu Bardă din numele Inspectoratului de integritate, care este parte integrantă a Aparatului Autorității Naționale de Integritate în conformitate cu art. 8, 16 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din 8 februarie 2018 privind aprobarea structurii și a efectivului limită ale Autorității Naționale de Integritate. Deci, rezultă că actul de constatare a fost emis de o structură internă a Autorității Naționale de Integritate în numele acesteia și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că actul administrativ individual urma a fi semnat de către conducătorul autorității publice pârâte.

Prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, invocă constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Pe cale de consecință, pornind de la sensul cadrului legal enunțat, rezultă că actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate, însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei. În context, consideră că nu se confundă noțiunea de „întocmire” cu noțiunea de „emitere și semnare” care dispun de o încărcare semantică distinctă. Prin urmare, constată că actul administrativ individual a fost semnat de către o persoană necorespunzătoare, ceea ce conduce la temeinicia pretenției de anulare a actului contestat.

A precizat că contrar celor expuse, nici la ziua de azi pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate nu este publicat Registrul electronic al subiecților declarării averii și intereselor personale. Reclamantul a susținut că unele persoane nici nu cunosc că sunt subiecți ai declarării averii și intereselor personale, deoarece, în anumite circumstanțe, pentru a verifica dacă faci parte sau nu din lista subiecților declarării averii și intereselor personale este necesar de făcut o „cercetare” legislativă. Indiscutabil că fără studii speciale în drept, unor subiecți ai declarării averii și intereselor personale le este extrem de dificil de a efectua astfel de „cercetări”.

A menționat că prin prisma prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea privind Autoritatea Națională de Integritate, se constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, prin constatarea nedeclarării sau nesoluționării acestui conflict, inspectorul de integritate în mod obligatoriu urma să încheie un proces- verbal cu privire la contravenție și să-l trimită instanței judecătorești spre examinare. Cu toate acestea, ultimul a omis să încheie procesul-verbal cu privire la contravenție, sancționându-l imediat.

Conform art. 7 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 132 din 17 iunie 3 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, Autoritatea constată și examinează cauzele contravenționale privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, date în competența sa, și, după caz, aplică sancțiuni conform Codului contravențional al Republicii Moldova, iar potrivit art. 4233 din Codul contravențional, contravențiile prevăzute la art. 3132, adică nedeclararea conflictului de interese de către persoana care activează în cadrul unei organizații publice în sensul Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale și nesoluționarea conflictului de interese în conformitate cu prevederile Legii privind declararea averii și intereselor personale se constată de către Autoritatea Națională de Integritate, iar procesele-verbale cu privire la contravențiile prevăzute la alin. (3) se remit spre examinare în fond instanței de judecată competente.

Mai mult, cauzele contravenționale în care agentul constatator propune aplicarea unei sancțiuni dintre cele care urmează: privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate; privarea de dreptul de a deține anumite funcții; privarea de dreptul special; munca neremunerată în folosul comunității; arestul contravențional, ține de competența instanței de judecată și nicidecum a inspectorului de integritate, care prin actul constatator a stabilit deja sancțiunile pentru constatările incluse în actul nr. 226/19 din 30 septembrie 2020. În opinia reclamantului actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020, întocmit de inspectorul de integritate al Inspectoratului de integritate al Autorității Naționale de Integritate în privința sa, în calitate de primar al comunei Prepelița raionul Sângerei, a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, astfel, este un act administrativ ilegal, din care motiv cere anularea actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

Reclamantul Mihail Pleșca a solicitat anularea actului de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020. Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de către Mihail Pleșca. S-a anulat actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Mihail Pleșca. Întru consolidarea soluției, instanța de fond a reținut că în speță procedura administrativă a fost inițiată la data de 7 august 2020 și a fost finalizată la 30 septembrie 2020 cu emiterea actului de constatare nr. 226/19. La acest aspect, prima instanță a stabilit că Autoritatea Națională de Integritate a depășit nejustificat termenul legal de 30 zile de desfășurare a procedurii administrative cu 23 zile.

Termenul nu a fost prelungit în conformitate cu prevederile art. 60 și art. 62 din Codul administrativ. De asemenea, instanța de fond a constatat că actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020 este semnat de inspectorul de integritate Virgiliu Bardă. În acest sens, a precizat că, din prevederile legale rezultă că actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate (art. 19 lit. g) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate), însă trebuie să fie emis din numele Autorității Naționale de Integritate și să fie semnat de conducerea ei (președinte, vicepreședinte). Astfel, din considerentele expuse, prima instanță a conchis că actul administrativ contestat este semnat de o persoană fără împuterniciri legale.

4 În concluzie, instanța de judecată a constatat cu certitudine că actul administrativ contestat este emis contrar prevederilor legii, fiind un act administrativ ilegal prin care reclamantul este vătămat în drepturile sale. Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 5 august 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel nemotivat, iar la 26 ianuarie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond. Prin decizia din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de către Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depusă de către Mihail Pleșca.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că în virtutea statutului de persoană cu funcție de demnitate publică, prin prisma art. 11 alin. (2) al Legii cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 17 iulie 2010, primarul a avut obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese.

În acest context, prin Actul de constatare, inspectorul de integritate a stabilit cu certitudine că Primarul comunei Prepelița, Mihail Pleșca s-a aflat în conflict de interese în momentul luării deciziei de semnare a unui șir de acte și anume : contractul individual de muncă nr. 1 din 17 ianuarie 2018; dispoziția nr. 1 din 17 ianuarie 2018 cu privire angajarea în funcție a Ninei Pleșca; dispoziția nr. 28 din 02 iulie 2018 cu privire la acordarea concediului din cont propriu Ninei Pleșca; dispoziția nr. 37 din 24 august 2018 cu privire la acordarea concediului din cont propriu Ninei Pleșca; dispoziția nr. 19/p din 08 aprilie 2019 cu privire la acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 38/p din 19 iulie 2019 cu privire la acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 62/p din 20 septembrie 2019 cu privire la acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca; dispoziția nr. 76/p din 02 decembrie 2019 cu privire la acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca Nina; dispoziția nr. 16/p din 28 februarie 2020 cu privire la acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 21/p din 20 martie 2020 cu privire la revenirea din concediului neplătit Ninei Pleșca, fără a declara preventiv și a soluționa conflictul de interese.

Or, intimatul Mihail Pleșca deținând calitatea de subiect al declarării și aflându-se în exercițiul funcției, avea prezent interesul personal rezultat din relația cu persoana apropiată - soția, Nina Pleșca, în privința căreia au fost încheiate un șir de acte.

Respectiv, fiind în prezența elementelor constitutive ale conflictului de interese, prin Actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020, inspectorul de integritate just a dispus constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către Mihail Pleșca, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul și modul stabilit de lege a conflictelor de interese apărute, cât și prin admiterea conflictelor de interese consumate în sensul art. 12 alin. (10) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016. Ce ține de argumentul reclamantului referitor la nerespectarea termenului general în care o procedură administrativă trebuie finalizată, instanța de apel a menționat că art. 60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de zile în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel.

În speță, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor 5 este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată. Drept urmare, instanța ierarhic inferioară a conchis că, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care nu prevede în mod expres un termen de finalizare a procedurii administrative.

Legea nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile. În rezultat, instanța de apel a apreciat concluzia instanței de judecată despre anularea Actului de constatare emis de către Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova, ca fiind neîntemeiată și rezultată din aplicarea greșită a normelor legale. Or, actul administrativ contestat este legal în fond, fiind emis cu respectarea competenței și procedurii stabilite, iar temeiuri de anulare nu au fost constatate. La data de 19 octombrie 2022, Mihail Pleșca a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.

Totodată, recurentul a indicat că nu a dispus de suficient termen pentru a se expune asupra tuturor argumentelor deciziei instanței de apel, deoarece a luat cunoștință cu aceasta la 11 octombrie 2022, fiindu-i comunicată de către avocatul Petru Popescu, care a recepționat-o prin intermediul poștei electronice, la data de 16 septembrie 2022. Prin referința din 17 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a solicitat declararea inadmisibilității recursului în temeiul art. 230, 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. Examinând admisibilitatea recursului depus de către Mihail Pleșca, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motivele ce succed.

Din actele dosarului rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 6 iulie 2022, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei participanților la proces nu există. Totodată, decizia motivată din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului – avocatul Petru Popescu, prin intermediul poștei electronice (xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx), la 15 septembrie 2022 (f.d.179). Ulterior, la data de 14 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Pleșca a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. Însă, până la data examinării admisibilității recursului de către Curtea Supremă de Justiție, recurentul/reprezentantul nu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu 6 stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare, termenul de depunere a motivări recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei. Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În temeiul art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poșta electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Articolul 98 alin. (1) din Codul administrativ reglementează expres că dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia. Conform extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din data de 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la data de 15 septembrie 2022, reprezentantului recurentului – avocatul Petru Popescu la adresa electronică xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx indicată în actele dosarului.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție stabilește că începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului de către Mihail Pleșca sau reprezentantul său este ziua de 16 septembrie 2022, iar ținând cont de regulile de calculare a termenelor de procedură instituite prin Codul de procedură civilă, termenul limită de prezentare a motivării recursului fiind 17 octombrie 2022, zi de luni. Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul nu a prezentat motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 17 octombrie 2022 și nici până la data examinării admisibilității recursului.

7 Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 15 septembrie 2022 și 17 octombrie 2022, recurentul și reprezentantul său au dispus de suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine, temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau modificarea deciziei instanței de apel. Instanța de recurs reiterează că, la data de 14 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Mihail Pleșca a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în care a menționat în mod expres că nu a dispus de suficient termen pentru a se expune asupra tuturor argumentelor deciziei instanței de apel, pe care o consideră ilegală (f.d.180).

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs depusă de către Mihail Pleșca nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul adoptat de instanța de apel. Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că Mihail Pleșca nu a formulat critici veritabile împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la argumentele indicate de instanța de apel în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel și fără a formula critici plauzibile, Mihail Pleșca prin cererea de recurs nemotivată, s-a limitat numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, Mihail Pleșca nu a prezentat Curții Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele întru susținerea poziției de casare a deciziei instanței de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei despre emiterea hotărârii judecătorești, iar recurentul, fiind interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile de 8 acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs în termenul stabilit de lege. Or, în corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Întru răsturnarea soluției nu poate fi reținută alegația recursului precum că Mihail Pleșca a luat cunoștință de decizia instanței de apel abia la data de 10 octombrie 2022, fiindu-i comunicată de reprezentantului său – Petru Popescu. Or, se reiterează că decizia motivată din 6 iulie 2022 a instanței de apel a fost notificată reprezentantului lui Mihail Pleșca – avocatul Petru Popescu la 15 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice.

Iar, din sensul art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 80 alin. (9) din Codul de procedură civilă, se denotă că reprezentantul care renunță la împuterniciri trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac. În contextul dat, relevante sunt și dispozițiile art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, care statuează că culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursurilor motivate se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului și reprezentantului său, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul/reprezentantul nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege. În această ordine de idei, instanța de recurs, remarcă că, importanța termenelor procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată reprezentantului recurentului la data de 15 septembrie 2022 și prin urmare, ultimii aveau obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, fapt ignorat cu desăvârșire de către aceștia. În sensul art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă 9 este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Astfel, recursul depus de către Mihail Pleșca împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Mihail Pleșca.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Mihail Pleșca se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 10