3ra-1119/22 — anularea actului administrativ

3ra-1119/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1119/22

2-20130622-01-3ra-31102022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Mihail Pleșca,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Mihail Pleșca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 octombrie 2020, Mihail Pleșca a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a fost ales în calitate de primar al

comunei Prepelița, mandat validat prin hotărârea Judecătoriei Sângerei nr. 3-

61/2015 din 30 iunie 2015. Apoi, a obținut al doilea mandat de primar al comunei

Prepelița urmare al alegerilor locale din 20 octombrie 2019, validat prin hotărârea

Judecătoriei Bălți, sediul Sângerei nr. 3-390/2019 din 6 noiembrie 2019.

A menționat că, prin scrisoarea nr. 04-19/3828 din 20 august 2020 a fost informat

despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictului de interese și despre drepturile prevăzute la art. 33 Legea nr. 132/2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Reclamantul a invocat dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, notând că potrivit actului de constatare nr.

226/19 din 30 septembrie 2020 primit la data de 5 octombrie 2020 prin intermediul

serviciului poștal, s-a constatat că fiind subiect al declarării averii și intereselor

personale, ca urmare a exercitării funcției de primar al comunei Prepelița a emis acte

juridice și administrative în privința soției sale Nina Pleșca și a luat/participat la

luarea deciziilor, a rezolvat cereri ce o vizează pe soția sa, și anume, contractul

individual de muncă nr. 1 din 17 ianuarie 2018; dispoziția nr. 1 din 17 ianuarie 2018

1

cu privire angajarea în funcție a Ninei Pleșca; dispoziția nr. 28 din 2 iulie 2018 cu

privire la acordarea concediului din cont propriu Ninei Pleșca; dispoziția nr. 37 din

24 august 2018 cu privire la acordarea concediului din cont propriu Ninei Pleșca;

dispoziția nr. 19/p din 8 aprilie 2019 cu privire la acordarea concediului neplătit

Ninei Pleșca; dispoziția nr. 38/p din 19 iulie 2019 cu privire la acordarea concediului

neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 62/p din 20 septembrie 2019 cu privire la

acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca; dispoziția nr. 76/p din 2 decembrie 2019

cu privire la acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca; dispoziția nr. 16/p din 28

februarie 2020 cu privire la acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția

nr. 21/p din 20 martie 2020 cu privire la revenirea din concediului neplătit Ninei

Pleșca, cât și cererile ce au stat la baza emiterii dispozițiilor enunțate. Ca urmare s-

a decis: că nu a declarat, nu a soluționat prin abținere și a admis consumarea

conflictului de interese, ce o vizează pe soția sa Nina Pleșca; s-a sesizat Oficiul

Teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile din momentul în care actul de

constatare va rămâne definitiv, în vederea încetării mandatului de primar al comunei

Prepelița; este decăzut din dreptul de a exercita funcția de primar, o funcție publică

sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă

de 3 ani din data destituirii din funcția publică sau din data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese; s-a înscris în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau

de demnitate publică din data destituirii din funcția publică sau din data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existenta conflictului de interese.

Reclamantul a explicat că nu este de acord cu actul de constatare nr. 226/19 din

30 septembrie 2020, considerându-l ilegal și pasibil anulării, deoarece în

conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Codul administrativ, se denotă că actul

nominalizat, care este un act administrativ individual, a fost emis în cadrul unei

proceduri administrative de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese în privința sa. În consecință, procedura respectivă, urma a fi

efectuată, inclusiv conform prevederilor cărții a doua din Codul administrativ, în

măsura în care prevederile acestuia nu contravin prevederilor conținute în Legea cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a

intereselor personale.

A relatat că legislația specială în materie de conflicte de interese nu stabilește

termene în care urmează a fi finalizată procedura de control privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese (procedura administrativă), astfel,

urmând a fi aplicate prevederile Codului administrativ și pornind de la conținutul

actului de constatare, consideră că sesizările au fost înregistrate la Autoritatea

Națională de Integritate la 7 august 2020 și 10 august 2020. Cu toate acestea

procedura administrativă a fost finalizată la 30 septembrie 2020, odată cu emiterea

actului de constatare nr. 226/19. În concluzie, se observă că procedura administrativă

de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese a durat

mult mai mult de 30 de zile, ceea ce reprezintă o încălcare a art. 60 din Codul

administrativ, ceea ce implică în mod cert anularea actului administrativ contestat.

A indicat că atât legislația pertinentă, cât și jurisprudența Republicii Moldova,

statuează că nerespectarea termenului de procedură administrativă constituie o

2

încălcarea procedurală ce duce la anularea actului administrativ contestat, ceea ce și

solicită prin acțiunea în speță.

A mai adăugat că din conținutul dispozitivului actului de constatare nr. 226/19

din 30 septembrie 2020 sancțiunea aplicată pentru pretinsa încălcare a regimului

juridic al conflictelor de interese este constatarea încălcării regimului juridic al

conflictelor de interese, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conformă a

conflictelor de interese reale și, ca urmare, admiterea conflictelor de interese

consumate prin luare de decizii și semnarea mai multor acte administrative și juridice

în favoarea soției sale, aplicarea interdicției de a exercita o funcție publică sau de

demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, precum și sesizarea instanței de judecată,

după rămânerea definitivă a actului de constatare, în vederea constatării nulității

absolute a actelor semnate în situații de conflict de interese.

Reclamantul a specificat că actul de constatare este semnat de inspectorul de

integritate Virgiliu Bardă din numele Inspectoratului de integritate, care este parte

integrantă a Aparatului Autorității Naționale de Integritate în conformitate cu art. 8,

16 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din 8 februarie 2018 privind aprobarea

structurii și a efectivului limită ale Autorității Naționale de Integritate. Deci, rezultă

că actul de constatare a fost emis de o structură internă a Autorității Naționale de

Integritate în numele acesteia și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că

actul administrativ individual urma a fi semnat de către conducătorul autorității

publice pârâte. Prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, invocă constatarea încălcării regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Pe cale de

consecință, pornind de la sensul cadrului legal enunțat, rezultă că actul de constatare

se întocmește de inspectorul de integritate, însă se emite din numele Autorității

Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei. În context, consideră că nu

se confundă noțiunea de „întocmire” cu noțiunea de „emitere și semnare” care

dispun de o încărcare semantică distinctă. Prin urmare, constată că actul

administrativ individual a fost semnat de către o persoană necorespunzătoare, ceea

ce conduce la temeinicia pretenției de anulare a actului contestat.

A precizat că contrar celor expuse, nici la ziua de azi pe pagina web a Autorității

Naționale de Integritate nu este publicat Registrul electronic al subiecților declarării

averii și intereselor personale.

Reclamantul a susținut că unele persoane nici nu cunosc că sunt subiecți ai

declarării averii și intereselor personale, deoarece, în anumite circumstanțe, pentru

a verifica dacă faci parte sau nu din lista subiecților declarării averii și intereselor

personale este necesar de făcut o „cercetare” legislativă. Indiscutabil că fără studii

speciale în drept, unor subiecți ai declarării averii și intereselor personale le este

extrem de dificil de a efectua astfel de „cercetări”.

A menționat că prin prisma prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea privind

Autoritatea Națională de Integritate, se constată încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, prin constatarea nedeclarării sau nesoluționării acestui

conflict, inspectorul de integritate în mod obligatoriu urma să încheie un proces-

verbal cu privire la contravenție și să-l trimită instanței judecătorești spre examinare.

Cu toate acestea, ultimul a omis să încheie procesul-verbal cu privire la contravenție,

sancționându-l imediat. Conform art. 7 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 132 din 17 iunie

3

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în domeniul exercitării

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților și al restricțiilor, Autoritatea constată și examinează cauzele

contravenționale privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților și al restricțiilor, date în competența sa, și, după caz, aplică

sancțiuni conform Codului contravențional al Republicii Moldova, iar potrivit art.

4233 din Codul contravențional, contravențiile prevăzute la art. 3132, adică

nedeclararea conflictului de interese de către persoana care activează în cadrul unei

organizații publice în sensul Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii

și intereselor personale și nesoluționarea conflictului de interese în conformitate cu

prevederile Legii privind declararea averii și intereselor personale se constată de

către Autoritatea Națională de Integritate, iar procesele-verbale cu privire la

contravențiile prevăzute la alin. (3) se remit spre examinare în fond instanței de

judecată competente. Mai mult, cauzele contravenționale în care agentul constatator

propune aplicarea unei sancțiuni dintre cele care urmează: privarea de dreptul de a

desfășura o anumită activitate; privarea de dreptul de a deține anumite funcții;

privarea de dreptul special; munca neremunerată în folosul comunității; arestul

contravențional, ține de competența instanței de judecată și nicidecum a

inspectorului de integritate, care prin actul constatator a stabilit deja sancțiunile

pentru constatările incluse în actul nr. 226/19 din 30 septembrie 2020.

În opinia reclamantului actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020,

întocmit de inspectorul de integritate al Inspectoratului de integritate al Autorității

Naționale de Integritate în privința sa, în calitate de primar al comunei Prepelița

raionul Sângerei, a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, astfel, este un act

administrativ ilegal, din care motiv cere anularea actul de constatare nr. 226/19 din

30 septembrie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

Reclamantul Mihail Pleșca a solicitat anularea actului de constatare nr. 226/19

din 30 septembrie 2020.

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de către Mihail Pleșca. S-a anulat actul de constatare nr.

226/19 din 30 septembrie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate în

privința lui Mihail Pleșca.

Întru consolidarea soluției, instanța de fond a reținut că în speță procedura

administrativă a fost inițiată la data de 7 august 2020 și a fost finalizată la 30

septembrie 2020 cu emiterea actului de constatare nr. 226/19.

La acest aspect, prima instanță a stabilit că Autoritatea Națională de Integritate

a depășit nejustificat termenul legal de 30 zile de desfășurare a procedurii

administrative cu 23 zile. Termenul nu a fost prelungit în conformitate cu prevederile

art. 60 și art. 62 din Codul administrativ.

De asemenea, instanța de fond a constatat că actul de constatare nr. 226/19 din

30 septembrie 2020 este semnat de inspectorul de integritate Virgiliu Bardă. În acest

sens, a precizat că, din prevederile legale rezultă că actul de constatare se întocmește

de inspectorul de integritate (art. 19 lit. g) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate), însă trebuie să fie emis din numele Autorității Naționale

de Integritate și să fie semnat de conducerea ei (președinte, vicepreședinte).

Astfel, din considerentele expuse, prima instanță a conchis că actul administrativ

contestat este semnat de o persoană fără împuterniciri legale.

4

În concluzie, instanța de judecată a constatat cu certitudine că actul administrativ

contestat este emis contrar prevederilor legii, fiind un act administrativ ilegal prin

care reclamantul este vătămat în drepturile sale.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 5 august 2021,

Autoritatea Națională de Integritate a depus apel nemotivat, iar la 26 ianuarie 2022

a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin decizia din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus

de către Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat hotărârea din 29 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii depusă de către Mihail Pleșca.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că în virtutea statutului de

persoană cu funcție de demnitate publică, prin prisma art. 11 alin. (2) al Legii cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 17 iulie

2010, primarul a avut obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului

de interese.

În acest context, prin Actul de constatare, inspectorul de integritate a stabilit cu

certitudine că Primarul comunei Prepelița, Mihail Pleșca s-a aflat în conflict de

interese în momentul luării deciziei de semnare a unui șir de acte și anume :

contractul individual de muncă nr. 1 din 17 ianuarie 2018; dispoziția nr. 1 din 17

ianuarie 2018 cu privire angajarea în funcție a Ninei Pleșca; dispoziția nr. 28 din 02

iulie 2018 cu privire la acordarea concediului din cont propriu Ninei Pleșca;

dispoziția nr. 37 din 24 august 2018 cu privire la acordarea concediului din cont

propriu Ninei Pleșca; dispoziția nr. 19/p din 08 aprilie 2019 cu privire la acordarea

concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 38/p din 19 iulie 2019 cu privire la

acordarea concediului neplătit Ninei Pleșca; dispoziția nr. 62/p din 20 septembrie

2019 cu privire la acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca; dispoziția nr. 76/p din

02 decembrie 2019 cu privire la acordarea concediului ordinar Ninei Pleșca Nina;

dispoziția nr. 16/p din 28 februarie 2020 cu privire la acordarea concediului neplătit

Ninei Pleșca; dispoziția nr. 21/p din 20 martie 2020 cu privire la revenirea din

concediului neplătit Ninei Pleșca, fără a declara preventiv și a soluționa conflictul

de interese. Or, intimatul Mihail Pleșca deținând calitatea de subiect al declarării și

aflându-se în exercițiul funcției, avea prezent interesul personal rezultat din relația

cu persoana apropiată - soția, Nina Pleșca, în privința căreia au fost încheiate un șir

de acte.

Respectiv, fiind în prezența elementelor constitutive ale conflictului de interese,

prin Actul de constatare nr. 226/19 din 30 septembrie 2020, inspectorul de integritate

just a dispus constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de

către Mihail Pleșca, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul și

modul stabilit de lege a conflictelor de interese apărute, cât și prin admiterea

conflictelor de interese consumate în sensul art. 12 alin. (10) din Legea privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

Ce ține de argumentul reclamantului referitor la nerespectarea termenului

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată, instanța de apel a

menționat că art. 60 din Codul administrativ prevede termenul general de 30 de zile

în care o procedură administrativă trebuie finalizată, dacă legea nu prevede altfel. În

speță, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor

5

este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată.

Drept urmare, instanța ierarhic inferioară a conchis că, procedura administrativă

în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de Legea cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care nu

prevede în mod expres un termen de finalizare a procedurii administrative. Legea

nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate

urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de

30 de zile.

În rezultat, instanța de apel a apreciat concluzia instanței de judecată despre

anularea Actului de constatare emis de către Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova, ca fiind neîntemeiată și rezultată din aplicarea greșită a

normelor legale. Or, actul administrativ contestat este legal în fond, fiind emis cu

respectarea competenței și procedurii stabilite, iar temeiuri de anulare nu au fost

constatate.

La data de 19 octombrie 2022, Mihail Pleșca a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. Totodată,

recurentul a indicat că nu a dispus de suficient termen pentru a se expune asupra

tuturor argumentelor deciziei instanței de apel, deoarece a luat cunoștință cu aceasta

la 11 octombrie 2022, fiindu-i comunicată de către avocatul Petru Popescu, care a

recepționat-o prin intermediul poștei electronice, la data de 16 septembrie 2022.

Prin referința din 17 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a

solicitat declararea inadmisibilității recursului în temeiul art. 230, 246 alin. (2) lit. e)

din Codul administrativ.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Mihail Pleșca, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motivele ce succed.

Din actele dosarului rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia

contestată la data de 6 iulie 2022, însă date privind notificarea dispozitivului deciziei

participanților la proces nu există.

Totodată, decizia motivată din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată reprezentantului recurentului – avocatul Petru Popescu, prin intermediul

poștei electronice (xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx), la 15 septembrie 2022 (f.d.179).

Ulterior, la data de 14 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Mihail

Pleșca a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

Însă, până la data examinării admisibilității recursului de către Curtea Supremă

de Justiție, recurentul/reprezentantul nu a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

6

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în

temeiul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, de la notificarea deciziei motivate

a instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ –

recursul se declară inadmisibil, în special, dacă motivarea recursului nu a fost depusă

sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a motivări recursului începe să curgă imediat din ziua

următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel.

Respectiv, notificarea deciziei motivate a instanței de apel participanților la

proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea

aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a

fi anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ

statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În temeiul art. 97 alin. (3) lit. d) din Codul administrativ, autoritatea publică

poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin poșta electronică

sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Articolul 98 alin. (1) din Codul administrativ reglementează expres că dacă în

cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art. 45, de

către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia.

Conform extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivate din data de 6

iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată la data de 15 septembrie 2022,

reprezentantului recurentului – avocatul Petru Popescu la adresa electronică

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx indicată în actele dosarului.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție stabilește că începutul curgerii termenului de depunere a

motivării recursului de către Mihail Pleșca sau reprezentantul său este ziua de 16

septembrie 2022, iar ținând cont de regulile de calculare a termenelor de procedură

instituite prin Codul de procedură civilă, termenul limită de prezentare a motivării

recursului fiind 17 octombrie 2022, zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurentul nu a prezentat motivarea

recursului la Curtea Supremă de Justiție până la data de 17 octombrie 2022 și nici

până la data examinării admisibilității recursului.

7

Mai mult, instanța de recurs reține că în interiorul termenului cuprins între 15

septembrie 2022 și 17 octombrie 2022, recurentul și reprezentantul său au dispus de

suficient timp pentru a întocmi și a depune la Curtea Supremă de Justiție motivarea

recursului împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Subsecvent, instanța de recurs reține că, motivarea recursului reprezintă o

activitate procesuală desfășurată de recurent în scopul susținerii motivelor de

netemeinicie a deciziei instanței de apel contestate. Astfel, motivarea recursului

determină limitele controlului judiciar extraordinar și conferă intimatului

posibilitatea de a-și pregăti apărarea. Recursul poate fi motivat prin însăși cererea de

recurs sau printr-o motivare prezentată separat, dar în termenul prevăzut de lege

pentru exercitarea acestei căi de atac.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că motivarea recursului urmează să cuprindă în sine,

temeiurile de fapt și de drept în baza cărora partea interesată, solicită anularea sau

modificarea deciziei instanței de apel.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 14 octombrie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, Mihail Pleșca a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 6 iulie

2022 a Curții de Apel Chișinău, în care a menționat în mod expres că nu a dispus de

suficient termen pentru a se expune asupra tuturor argumentelor deciziei instanței de

apel, pe care o consideră ilegală (f.d.180).

În acest context, instanța de recurs relevă că în cuprinsul cererii de recurs depusă

de către Mihail Pleșca nu sunt indicate în mod expres critici de netemeinicie a

deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care să vizeze raționamentul

adoptat de instanța de apel.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că Mihail Pleșca nu a formulat critici veritabile

împotriva deciziei din 6 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care să indice în

mod expres în ce constă netemeinicia deciziei contestate în raport cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău, or la argumentele indicate de instanța de

apel în fundamentarea deciziei.

Instanța de recurs menționează că fără a combate raționamentul instanței de apel

și fără a formula critici plauzibile, Mihail Pleșca prin cererea de recurs nemotivată,

s-a limitat numai la enumerarea soluțiilor adoptate de instanțele ierarhic inferioare.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție subliniază că, Mihail Pleșca nu a prezentat Curții

Supreme de Justiție în termenul stipulat de lege motivarea recursului, în care să

demonstreze, prin motivele de recurs formulate, în baza unui raționament juridic

întemeiat pe dispoziții legale, care sunt argumentele întru susținerea poziției de

casare a deciziei instanței de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție remarcă că, rolul instanței de judecată este de a aduce la cunoștință persoanei

despre emiterea hotărârii judecătorești, iar recurentul, fiind interesat în soluționarea

prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile de

8

acces la instanță și anume, să depună motivarea cererii de recurs în termenul stabilit

de lege.

Or, în corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,

participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,

fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că

partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs

este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea

lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Întru răsturnarea soluției nu poate fi reținută alegația recursului precum că Mihail

Pleșca a luat cunoștință de decizia instanței de apel abia la data de 10 octombrie

2022, fiindu-i comunicată de reprezentantului său – Petru Popescu.

Or, se reiterează că decizia motivată din 6 iulie 2022 a instanței de apel a fost

notificată reprezentantului lui Mihail Pleșca – avocatul Petru Popescu la 15

septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice.

Iar, din sensul art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 80 alin. (9) din

Codul de procedură civilă, se denotă că reprezentantul care renunță la împuterniciri

trebuie să înștiințeze atât reprezentatul, cât și instanța cu cel puțin 10 zile înainte de

data judecării cauzei sau înainte de expirarea termenelor de atac.

În contextul dat, relevante sunt și dispozițiile art. 65 alin. (1) din Codul

administrativ, care statuează că culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a recursurilor motivate se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului și reprezentantului

său, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se

cu bună credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Contrar acestor prevederi legale, recurentul/reprezentantul nu au depus diligența

necesară în vederea exercitării căii de atac în termen și nu a prezentat motivarea

recursului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificarea deciziei

motivate a instanței de apel, termen imperativ prevăzut de lege.

În această ordine de idei, instanța de recurs, remarcă că, importanța termenelor

procedurale este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru

realizarea justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință

de drepturile sale procedurale.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată reprezentantului recurentului la data de 15 septembrie 2022 și prin urmare,

ultimii aveau obligația pozitivă de a întreprinde toate măsurile necesare de a-și

proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO în

cauza Van Harn vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007, fapt ignorat cu

desăvârșire de către aceștia.

În sensul art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

9

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Astfel, recursul depus de către Mihail Pleșca împotriva deciziei din 6 iulie 2022

a Curții de Apel Chișinău, necesită a fi declarat inadmisibil, deoarece neîndeplinirea

oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, cu excepția

cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată

printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Mihail Pleșca.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Mihail Pleșca se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

10