3ra-169/23 — cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-169/23 — cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-169/23

2-21069500-01-3ra-08022023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

DECIZIE

14 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând recursul depus de către Natalia Petcu, reprezentată de avocatul

Vladislav Roșca,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Natalia

Petcu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la încasarea cheltuielilor

de judecată suportate sub formă de cheltuieli de asistență juridică,

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, s-a casat hotărârea

din data de 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei

noi hotărâri privind respingerea acțiunii,

constată:

La 11 mai 2021 Natalia Petcu a depus acțiune împotriva Autorității Naționale de

Integritate, prin care a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată sub forma

cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 61 233,00 lei, suportate în cauza de

contencios administrativ cu privire la contestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05

septembrie 2018 privind încălcarea regimului juridic al incompatibilității, constatat ca

fiind ilegal printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

În motivarea acțiunii Natalia Petcu a indicat că la 19 septembrie 2018, fiind

reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, a depus acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 08/08 din 05

septembrie 2018 privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, emis în

privința sa. Prin hotărârea din data de 05 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Hotărârea din 05 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost contestată, prin depunerea la 15 iunie 2020

a cererii de apel, cu solicitarea casării hotărârii instanței de fond și pronunțării unei noi

hotărâri privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul depus de

către avocatul Vladislav Roșca din numele și în interesele Nataliei Petcu a fost admis.

A fost casată hotărârea din 05 martie 2020 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a

fost pronunțată o nouă hotărâre privind admiterea acțiunii.

1

Natalia Petcu a menționat că datorită acțiunilor procedurale întreprinse, a

asistenței juridice calificate acordate și a diligenței maxime manifestate de către avocat,

prin decizia instanței de apel a fost anulat actul de constatare nr. 08/08 din 05

septembrie 2018, instanța de apel, ajungând la concluzia că autoritatea publică eronat

a constatat încălcarea reflectată în actul de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018.

Ulterior, fiind în dezacord cu decizia instanței de apel, la data de 07 octombrie

2020 Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs, prin care a cerut casarea

acesteia din urmă și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05

martie 2020.

Întru apărarea drepturilor și intereselor sale, Natalia Petcu a apelat la serviciile de

asistență juridică calificată ale avocatului și la etapa recursului. Astfel, ca răspuns la

recursul Autorității Naționale de Integritate, a fost depusă referință, prin care a fost

argumentat încă o dată caracterul nemotivat și ilegal al recursului depus și s-a solicitat

respingerea integrală a acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel.

În consecință, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 decembrie 2020,

recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate a fost declarat inadmisibil.

Reclamanta a relatat că în cadrul procesului de contencios administrativ împotriva

Autorității Naționale de Integritate a fost reprezentată de către avocat în baza

contractului nr. 354/18 privind acordarea serviciilor de asistență juridică, încheiat la

data de 19 septembrie 2018. Potrivit dispozițiilor contractuale, în litigiul indicat supra

a încredințat asistența juridică și reprezentarea avocatului Vladislav Roșca și s-a obligat

la plata onorariului în cuantumul și în condițiile prevăzute de contract.

Potrivit pct. 5.1 din contractul nr. 354/2018, părțile au agreat că plata onorariul va

fi în tarif fix - per nivel de jurisdicție, cu indicarea concretă a sumei și condițiilor de

plată. În baza celor convenite de părți, avocatul a urmat să depună diligență maximă și

să realizeze toate acțiunile necesare, inclusiv să întocmească toate actele necesare,

indiferent de volumul, timpul necesar si complexitatea lor, pentru reprezentarea

calitativă a intereselor și drepturile Nataliei Petcu în litigiul împotriva Autorității

Naționale de Integritate privind contestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05

septembrie 2018.

În corespundere cu acest raport contractual, reclamanta a suportat următoarele

cheltuieli: pentru serviciile de asistență juridică calificată și reprezentarea intereselor

și drepturilor reclamantei în instanța de fond în mărime de 19 615,00 lei; pentru

serviciile de asistență juridică calificată și reprezentarea intereselor și drepturilor

reclamantei în fața instanțelor de apel și recurs în mărime de 41 618,00 lei. Respectiv,

cuantumul total al cheltuielilor de asistență juridică suportate au fost în mărime de

61 233,00 lei.

În cadrul examinării acțiunii privind contestarea actului de constatare nr. 08/08

din 05 septembrie 2018, cu privire la care există o hotărâre definitivă și irevocabilă, nu

a solicitat încasarea din contul Autorității Naționale de Integritate a cheltuielilor de

asistență juridică, deși a fost forțată de circumstanțe să suporte cheltuielile de asistență

juridică în cuantumul și în ordinea specificată mai sus. Totuși, în temeiul prevederilor

legale în vigoare, este pe deplin îndreptățită să ceară de la Autoritatea Națională de

Integritate compensarea prejudiciului patrimonial cauzat prin activitatea administrativă

ilegală a acesteia.

Reclamanta a susținut că anume din cauza acestei activități ilegale, pentru a-și

apăra drepturile și interesele legale și pentru a curma un act ilegal al unei autorități

2

publice împotriva sa, a fost nevoită să recurgă la cheltuieli pentru asistență juridică

calificată.

În acest sens, la 16 martie 2021, în adresa Autorității Naționale de Integritate a

înaintat o cerere, prin care a solicitat repararea integrală a prejudiciului patrimonial

suportat pentru serviciile de asistență juridică calificată în cuantum total de 61 233,00

lei, cu emiterea actului administrativ corespunzător. Totodată, prin cerere și-a rezervat

dreptul de a utiliza, în caz de respingere a demersului său absolut legal și legitim, toate

instrumentele legale pentru exercitarea drepturilor și intereselor sale, inclusiv

intentarea unei noi acțiuni în instanța de judecată pentru solicitarea cheltuielilor de

judecată corespunzătoare. Or, din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte și

cheltuielile de asistență juridică, așa cum prevede art. 90, lit. i) din Codul de procedură

civilă.

În rezultat, Autoritatea Națională de Integritate a răspuns la cererea din 16 martie

2021, prin scrisoarea nr. 07/1794 din 07 aprilie 2021, prin care a respins solicitarea,

considerând că suma de 61 233,00 lei nu poate fi acceptată pe motiv că cuantumul

calculat este mult prea mare pentru astfel de litigii și că sub aspectul rezonabilității

cheltuielii de asistență juridică, valoarea revendicată este excesivă, ceea ce impune

respingerea integrală a pretențiilor formulate în cerere.

În opinia reclamantei aprecierile autorității sunt absolut nefondate și ilegale, iar

refuzul de compensare a prejudiciului cauzat, este o eschivare de la executarea

propriilor obligații și respectarea drepturilor sale legale. Pentru a face asemenea

declarații Autoritatea Națională de Integritate, ar fi trebuit mai întâi să existe niște

analize de ansamblu ale cheltuielilor de asistență juridică calificată „pentru astfel de

litigii”, analize care să fie realizate inclusiv din perspectiva „aspectului rezonabilității”.

Doar într-un asemenea caz ar fi putut fi apreciat ca fiind relativ obiectiv calificativul

„excesiv” în contextul unor „astfel de litigii”. În prezent, nu există niciun fel de

asemenea analize.

Natalia Petcu a relatat că cheltuielile suportate pentru serviciile juridice calificate

de care a beneficiat în cadrul litigiului împotriva Autorității Naționale de Integritate

de-a lungul întregului proces judiciar, la toate nivelurile de jurisdicție, au fost reale,

necesare și rezonabile.

Caracterul real al acestor cheltuieli este demonstrat prin bonurile de plată în

temeiul cărora a fost realizată plata serviciilor. Or, în temeiul relațiilor contractuale de

prestare a serviciilor juridice calificate, a achitat în contul Biroului asociat de avocați

„Efrim, Roșca și Asociații” suma de 61 233,00 lei.

Necesitatea acestor cheltuieli este de necontestat, fiind argumentată, în special,

prin riscurile pe care le impunea necontestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05

septembrie 2018 și nesusținerea profesională și înalt calificată a ilegalității lui în fața

instanței judecătorești. Or, în condițiile în care nu este jurist de formare, nu cunoaște și

nu deține abilitățile necesare de apărare a intereselor sale într-un proces judiciar, ar fi

existat riscul menținerii în vigoare a unui act administrativ ilegal, care ar fi privat-o de

dreptul de a deține o funcție publică pentru o perioadă de 3 ani, respectiv, ar fi privat-

o de dreptul de a-și desfășura activitatea profesională în continuare, i-ar fi închis

accesul pentru o activitate în domeniul public și i-ar fi pătat reputația profesională, atât

în calitate de funcționar public, cât și în calitate de profesionist, pentru o perioadă

nedeterminată.

La capitolul rezonabilitate urmează să se ia în considerație, atât complexitatea

cauzei, cât și volumul acțiunilor și activității avocaționale desfășurate, calitatea

3

acestora, raportul comparativ cu onorariile altor avocați de pe același palier cu cei din

cadrul biroului asociat în care, avocatul îți desfășoară activitatea, dar și cu experiența,

reputația și abilitatea avocatului, manifestate din plin atât prin actele întocmite, cât și

prin acțiunile de reprezentare în cadrul ședințelor judecătorești.

Cu privire la complexitatea cauzei supuse examinării judecătorești, aceasta

nicidecum nu poate fi apreciată ca fiind de o complexitate minoră, așa cum a apreciat

Autoritatea Națională de Integritate în răspunsul din data de 07 aprilie 2021. Pentru

examinarea în fond a cauzei a fost necesară analiza a mai multor acte normative și

anume: Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2018 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, Legea nr. 155 din 21 iulie 2011 privind Clasificatorul unic al

funcțiilor publice, Legea nr. 768-X1V din 2 februarie 2000 privind statutul alesului

local, Legea nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale,

Carta nr. 57 din 22 noiembrie 2001 Carta europeană a autonomiei publice locale Raport

explicativ, aprobată de Societatea pentru protecția drepturilor întreprinzătorilor din

Republica Moldova.

Mai mult ca atât, dacă aceste acte ar fi fost clare în aplicare și nu ar fi determinat

întrebări în procesul de implementare a lor, nu ar fi fost nevoie de o lege de interpretare.

În pofida acestui fapt, un act normativ de bază care a determinat decizia pe cauza

inițiată împotriva Autorității Naționale de Integritate în vederea anulării actului de

constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018 a fost Legea nr. 120 din 09 iulie 2020

pentru interpretarea art. 25, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2018 cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public. Această lege de interpretare

a explicat interoperabilitatea dintre prevederile a 2 acte normative de bază aplicate de

Autoritatea Națională de Integritate la emiterea deciziei sale din actul de constatare

contestat și anume cele de la art. 25, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie

2018 și de la art. 7, alin. (1), lit. c) și d) din Legea nr. nr. 768-XIV din 02 februarie

venit să confirme logica apărării susținute de avocatul său, încă de la depunerea acțiunii

în instanța de judecată.

În temeiul acestei legi de interpretare, de fapt, s-a putut constata că Autoritatea

Națională de Integritate nu deține cunoștințe juridice necesare și suficiente nici pentru

aplicarea adecvată a principiilor de interpretare a normelor juridice, nici pentru aplicare

coroborată corespunzătoare a actelor normative, în general, dar, mai ales a celor din

domeniul său de competență. Pe de altă parte, dacă nu ar fi existat un nivel înalt de

complexitate a cauzei, cu siguranță, nu ar fi fost necesar un act normativ de interpretare

a normelor juridice aplicabile speței, în sensul raportării lor la alte norme juridice. În

context, logica juridică și linia de apărare promovată de avocat în cadrul apărării

intereselor și drepturilor reclamantei în litigiul vizat împotriva Autorității Naționale de

Integritate au coincis cu opinia juridică promovată prin Legea de interpretare nr. 120

din 09 iulie 2020. Prin urmare, serviciile juridice calificate prestate de avocat în

respectiva cauză de contencios administrativ au răspuns nivelului înalt de complexitate

al cauzei supuse examinării judiciare.

Caracterul necesar și rezonabil al cheltuielilor suportate sunt justificate inclusiv

de domeniul specific al litigiului, atât din perspectiva obiectului examinat în fond, cât

și a procedurilor de aplicat. Astfel, domeniul litigiului vizează regimul juridic al

incompatibilităților, care este unul relativ nou, comparativ cu alte domenii precum cele

acoperite de legea civilă, penală sau de alte acte normative a cărora existentă este de

peste 15 - 20 de ani. Totodată, procesul judiciar s-a desfășurat în albia procedurilor de

4

contencios administrativ, care, exact în perioada judecării cauzei, s-au aflat în trecere

de la un act normativ (Legea contenciosului administrativ) la un alt act normativ mult

mai complex și absolut nou (Codul administrativ). Suplimentar procedurilor

administrative, litigiului i-au fost aplicabile și procedurile civile în limitele

reglementate de legislația de contencios administrativ. Îmbinarea acestor proceduri a

necesitat atât cunoștințe înalte a principiilor și normelor de drept procedural civil și de

contencios administrativ, cât și abilități de aplicare a acestor principii și norme de

procedură. Respectiv, aportul avocatului fiind esențial în această cauză. Astfel, toate

actele procesuale necesare întru susținerea drepturilor și intereselor sale (cerere

prealabilă, cerere de chemare în judecată, cerere de apel, referințe, opinii la referințe,

expuneri de opinie) la toate nivelurile de jurisdicții fond, apel și recurs au fost întocmite

exclusiv de către avocat. De asemenea, avocatul a participat la fiecare dintre ședințele

judecătorești, care au avut loc la examinarea respectivei cauze judecătorești în fond și

apel, recursul decurgând în absența părților.

În cadrul serviciilor juridice calificate prestate avocatul a desfășurat următoarele

activități: studierea inițială a materialelor cauzei administrative; identificarea și analiza

cadrului normativ și a jurisprudenței, relevante speței; redactarea, coordonarea și

depunerea cererii de chemare în judecată în instanța de fond; analiza referinței depuse

de către autoritatea pârâtă; redactarea și depunerea expunerii de opinie cu privire la

referința Autorității Naționale de Integritate la cererea de chemare în judecată; analiza

dispozitivului hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 martie 2020;

redactarea și depunerea cererii de apel nemotivat la 13 aprilie 2020; analiza hotărârii

motivate a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 martie 2020; redactarea și

depunerea cererii de apel motivat, la 15 iunie 2020; analiza referinței la apelul depus;

redactarea și depunerea opiniei la referința Autorității Naționale de Integritate la apelul

motivat; analiza recursului (recursului nemotivat și a recursului motivat) depus de

Autoritatea Națională de Integritate; redactarea și depunerea referinței la recursul depus

de Autoritatea Națională de Integritate; analiza încheierii instanței de recurs;

participarea la toate ședințele de judecată care au avut loc cu prezența părților; oferirea

de consultații și explicații reclamantei cu privire la toate hotărârile judecătorești emise

pe cauza dată, cât și pe întregul parcurs al cauzei de contencios administrativ (instanța

de fond, apel și recurs); oferirea disponibilității avocatului pentru orice chestiune legate

cu litigiul în cauză.

Complexitatea cauzei, cât și desfășurarea procedurilor judiciare au atras

implicarea maximă a avocatului pentru o perioadă de aproximativ 2 ani, cauza fiind

inițiată la 19 septembrie 2018 și încheiată la 02 decembrie 2020. În condițiile celor

relevate supra, nu poate fi negat faptul că anume datorită cunoștințelor și abilităților

posedate și aplicate, precum și în rezultatul acțiunilor întreprinse în interesele

reclamantei de către avocat, a fost posibilă constatarea prin hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă a caracterului ilegal al actului de constatare nr. 08/08 din 05

septembrie 2018.

Printre criteriile luate în considerare la determinarea cuantumului compensației

acordate este și experiența, reputație și abilitatea avocatului. În acest sens,

complexitatea cauzei și specificul obiectului litigiului, determinat de un cadru normativ

absolut specific și anume cel cu privire la restricțiile și incompatibilitățile

funcționarilor publici, raportat la cadrul normativ privind restricțiile și

incompatibilitățile aleșilor locali, precum și faptul că litigiul vizează un act

administrativ al unei autorități publice specializate Autoritatea Națională de Integritate,

5

a determinat necesitatea contractării unui avocat cu experiență în domeniul respectiv,

dar și cu o reputație profesională recunoscută.

Dovada recunoașterii înaltei calificări atât a Biroului asociat de avocați „Efrim,

Roșca și Asociații”, cât și a avocaților din cadrul acestuia este includerea, de-a lungul

a câțiva ani consecutivi deja, a acestora în prestigioasele clasamente „Chambers Europe

2019” (2007, 2008, 2017, 2018, 2019, 2020, 20211] și „The Legal 500” (2018, 2019,

2020, 2021) la categoria „Leading Firms - Europe, Middle East & Africa”2 („Firme de

frunte - Europa, Orientul Mijlociu și Africa”), în cadrul cărora biroul care a fost

poziționat pe palierul II sau III, iar avocații-fondatori Vladislav ROȘCA și Oleg

EFRIM - pe palierul 1 sau, după caz, 2). Avocatul Vladislav Roșca, a fost avocatul din

cadrul biroului, care s-a ocupat nemijlocit de cauza sus-menționată. Astfel, a beneficiat

de serviciile juridice calificate ale unui avocat cu o experiență profesională de 20 de

ani și cu o reputație profesională recunoscută, inclusiv de clasamentele internaționale

indicate supra, întrucât Biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca și Asociații” se

poziționează ca fiind o casă de avocatură notorie pe piața serviciilor de consultanță și

reprezentare juridică din Republica Moldova, costul serviciilor juridice prestate în

cadrul biroului este prestabilit de echipa acestuia - avocații fondatori, avocații asociați

și consultanții antrenați, precum și de portofoliul cauzelor pe care le-a avut în gestiune.

Totodată, costul serviciilor juridice prestate sunt absolut comparabile cu costurile

serviciilor juridice prestate de avocați din birouri și cabinete de avocați de pe același

palier cu avocații din biroul asociat de avocați „Efrim, Roșca și Asociații”.

Cu referire la prevederile normative invocate și coroborate cu circumstanțele

speței, cheltuielile de asistență juridică calificată în sumă de 61 233,00 lei au fost

suportate în legătură nemijlocită cu emiterea ilegală a actului administrativ contestat,

au fost realmente angajate, necesare și rezonabile ca mărime.

Natalia Petcu a relatat că acțiunea inițiată prin prezenta cerere este una în obligare,

deoarece se solicită obligarea Autorității Naționale de Integritate să-i compenseze

cheltuielile de judecată sub forma cheltuielilor de asistență juridică într-un proces

judiciar de contencios administrativ anterior, cu emiterea actului administrativ

corespunzător în acest sens.

Prin hotărârea din data de 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a admis acțiunea înaintată de Natalia Petcu, s-a anulat refuzul Autorității

Naționale de Integritate nr. 07/1794 din 07 aprilie 2021 de respingere a solicitării de

reparare a prejudiciului patrimonial, s-a obligat Autoritatea Națională de Integritate să

emită decizia de acordare Nataliei Petcu a despăgubirii în sumă de 61 233,00 lei pentru

prejudiciul patrimonial cauzat prin emiterea unui act administrativ individual ilegal.

(f.d. 67,72-85)

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că acțiunea înaintată este

întemeiată, deoarece Natalia Petcu pretinde repararea prejudiciului material suportat

sub formă de cheltuieli de judecată într-un proces anterior, prin care s-a constatat că

actul de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018 este ilegal. Acest drept al

reclamantei este reglementat de art. 2006, alin. (1) din Codul civil în colaborare cu art.

96, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.

Totodată, instanța de fond a apreciat cheltuielile în mărimea solicitată ca fiind

reale, necesare și rezonabile.

La 17 decembrie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva

hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de

6

01 aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului, cu respectarea termenelor prevăzute de

art. 232 din Codul administrativ.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08 noiembrie 2022 a admis apelul depus

de către Autoritatea Națională de Integritate, a casat integral hotărârea din 23 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o nouă decizie prin care a respins

ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Natalia Petcu. (f.d.115,116-123)

Instanța de apel a concluzionat că suma solicitată a fi încasată cu titlu de cheltuieli

judiciare suportate de reclamantă într-un alt litigiu, nu se încadrează în noțiunea de

prejudiciu material, prin prisma art. 2006, alin. (1) din Codul civil.

Totodată, instanța de apel a menționat că acțiunea înaintată nu poate fi apreciată

prin prisma prevederilor art. 206, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, ca fiind o

acțiune în obligare, deoarece acțiunea privind încasarea cheltuielilor de judecată

suportate întru-un proces judiciar anterior, nu trebuie să ducă la apariția unui alt litigiu,

cu o nouă procedură administrativă și un alt act administrativ individual.

Finalmente, instanța de apel a constatat că prin respingerea acțiunii în obligare,

așa cum a fost formulată, Natalia Petcu nu este limitată în dreptul de a formula o cerere

de chemare în judecată privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate în procesul

anterior, în procedură civilă generală, fără a califica suma respectivă de cheltuieli

judiciare ca fiind prejudiciu material cauzat prin emiterea unui act administrativ ilegal,

astfel încât nu este necesar de a iniția o altă procedură administrativă în acest sens.

Împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 08 noiembrie 2022 a depus

recurs Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, prin care a solicitat

casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de

către Natalia Petcu să fie admisă. (f.d.127-128, 135-137)

În motivarea recursului Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca,

a menționat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, ori concluzia

precum că suma solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată nu se încadrează în noțiunea

de prejudiciu material este eronată. Codul civil prevede expres că cheltuielile pe care

persoana le suportă la restabilirea dreptului încălcat se consideră prejudiciu.

La caz, Natalia Petcu a suportat o consecință negativă patrimonială ca urmare a

emiterii actului de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018, fiind forțată să suporte

cheltuielile de asistență juridică menționate, pentru restabilirea drepturilor și

intereselor legale, precum și pentru a curma un act ilegal al unei autorități publice

împotriva sa. Cheltuielile au fost cauzate prin activitatea administrativă ilegală a

Autorității Naționale de Integritate, în lipsa acestor ilegalități prejudiciul nu s-ar fi

produs.

Cu referire la concluzia instanței de apel precum că nu există temei legal pentru a

admite acțiunea în obligare, este considerată eronată de către recurentă, ori prin prisma

art. 10, alin. (2) din Codul administrativ, acordarea despăgubirii pentru prejudiciul

cauzat printr-un act administrativ ilegale se face prin intermediul acțiunii în obligare.

În conformitate cu art. 244, alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

7

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 noiembrie 2022.

La 11 noiembrie 2022 a notificat, prin intermediul poștei electronice, dispozitivul

deciziei, iar la 25 ianuarie 2023 decizia motivată. (verso f.d.124,125 )

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul nemotivat la 17 noiembrie 2022 și motivarea acestuia la 24

februarie 2023 în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 01 martie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat autorității intimate copia

recursului depus de Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Până la examinarea recursului,

Autoritatea Națională de Integritate nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu

a depus referință.

La 24 mai 2023, examinând admisibilitatea recursului depus de Natalia Petcu,

reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a dispus

examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele

invocate în recurs, deoarece criticele recurentei au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de

Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, urmează a fi admis, casată

decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii, din motivele ce succed.

Conform art. 248, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței

de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu art. 194, alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231 alin.

(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22, alin. (1) coroborat cu art. 219, alin.

(1) din Codul administrativ, care stipulează că instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

La rândul său alin. (3) al art. 219 din Codul administrativ stipulează că instanța

de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată,

nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

8

Conform art. 224, alin. (1), lit. c) din Codul administrativ, examinând acțiunea în

contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele

hotărâri: în baza unei acțiuni în realizare, obligă la acțiune, tolerare sau inacțiune, dacă

o astfel de pretenție a reclamantului este întemeiată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța de

judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată

să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului,

drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat.

Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în

considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din

09 decembrie 1994 §27).

Din materialele dosarului rezultă că Natalia Petcu la 16 martie 2021 a adresat

Autorității Naționale de Integritate o cerere, prin care a solicitat repararea integrală a

prejudiciului patrimonial suportat pentru serviciile de asistență juridică calificată, în

cuantum total de 61 233,00 lei, în cauza de contencios administrativ cu privire la

contestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018 privind încălcarea

regimului juridic al incompatibilității, constatat ca fiind ilegal printr-o hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă cu emiterea actului administrativ

corespunzător.

Autoritatea Națională de Integritate prin scrisoarea nr. 07/1794 din 07 aprilie 2021

a respins solicitarea, considerând că suma de 61 233,00 lei nu poate fi acceptată pe

motiv că cuantumul calculat este mult prea mare pentru astfel de litigii și că sub

aspectul rezonabilității cheltuielii de asistență juridică, valoarea revendicată este

excesivă, ceea ce impune respingerea integrală a pretențiilor formulate în cerere.

Nefiind de acord cu răspunsul Autorității Naționale de Integritate la 11 mai 2021

Natalia Petcu a depus prezenta acțiune, prin care a solicitat încasarea cheltuielilor de

judecată sub forma cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 61 233,00 lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin

hotărârea din data de 23 noiembrie 2021 a admis acțiunea înaintată de Natalia Petcu, a

anulat refuzul Autorității Naționale de Integritate nr. 07/1794 din 07 aprilie 2021 și a

obligat Autoritatea Națională de Integritate să emită decizia de acordare Nataliei Petcu

a despăgubirii în sumă de 61 233,00 lei, pentru prejudiciul patrimonial cauzat prin

emiterea unui act administrativ individual ilegal.

Judecând cauza în ordine de apel Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 08

noiembrie 2022 a admis apelul depus de către Autoritatea Națională de Integritate, a

casat integral hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și a emis o nouă decizie prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Natalia

Petcu.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

dosarului, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios,

consideră că soluția dată de către instanța ierarhic inferioară este greșită.

9

Natalia Petcu a susținut că prezenta cerere este una în obligare, deoarece solicită

obligarea Autorității Naționale de Integritate să-i compenseze cheltuielile de judecată

sub forma cheltuielilor de asistență juridică suportate într-un proces judiciar de

contencios administrativ anterior.

Din analiza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei Curții de

Apel Chișinău rezultă că instanța de fond a considerat că acțiunea înaintată este una în

obligare, pe când instanța de apel a considerat că acțiunea înaintată nu este una în

obligare, totodată a menționat că acțiunea privind încasarea cheltuielilor de judecată

suportate întru-un proces judiciar anterior, nu trebuie să ducă la apariția unui alt litigiu,

cu o nouă procedură administrativă și un alt act administrativ individual, însă urmează

să fie examinată în procedură generală.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au avut opinii diferite

referitor la felul acțiunii în contencios administrativ înaintată de către Natalia Petcu,

deci instanța de recurs, în limitele pretențiilor înaintate și nefiind legată de textul cererii

formulate de către Natalia Petcu, urmează să stabilească ce fel de acțiune a înaintat

reclamanta.

În acest context, instanța de judecată reiterează că întru soluționarea corectă a

litigiului dedus judecății nu poate fi constrânsă, la examinarea litigiului dedus judecății

doar prin prisma normelor invocate de către participanții la proces, ci este liberă să le

analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă a litigiului

dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art.17 din

Codul administrativ, potrivit căruia drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Natalia Petcu, prin acțiunea înaintată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată

sub forma cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 61 233,00 lei, suportate în

cauza de contencios administrativ cu privire la contestarea actului de constatare nr.

08/08 din 05 septembrie 2018.

Conform art.206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ

poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual

(acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ

individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la

inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport

juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ

(acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ

normativ (acțiune de control normativ).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că acțiunea în

obligare se depune atunci când autoritatea publică refuză sau nu adoptă un act

administrativ pe care este obligat să îl adopte. Pe când acțiunea în realizare se depune

atunci când reclamantul, care pretinde că este titularul unui drept subiectiv, solicită

instanței să oblige autoritatea publică la respectarea dreptului.

Din materialele dosarului rezultă că Natalia Petcu este titularul unui drept

subiectiv exclusiv încălcat de Autoritatea Națională de Integritate și anume dreptul la

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin activitatea administrativă

ilegală.

Prin acțiunea înaintată Natalia Petcu urmărește impunerea/obligarea Autorității

Naționale de Integritate să reparare prejudiciul patrimonial suportat pentru serviciile

de asistență juridică calificată efectuate în cauza de contencios administrativ cu privire

10

la contestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018, constatat ca fiind

ilegal printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Prin urmare, impunerea la acțiune a Autorității Naționale de Integritate și anume

să achite cheltuielile de judecată suportate de Natalia Petcu într-o altă cauză de

contencios administrativ denotă faptul că reclamanta a înaintat o acțiune în realizare.

Natalia Petcu, deși în acțiune a invocat faptul că acțiunea este în obligare, din

pretențiile înaintate rezultă că aceasta a solicitat încasarea prejudiciului material

suportat într-un alt litigiu, ceea ce atestă faptul că a urmărit scopul de impunere a

autorității publice de a respecta dreptul subiectiv al acesteia de reparare a prejudiciului.

Faptul că reclamanta solicită emiterea unui act administrativ privind acordarea

despăgubirii, acțiunea înaintată nu este o acțiune în obligare prin prisma art. 206, alin.

(1), lit. b) din Codul administrativ.

În circumstanțele relatate instanța de recurs reține ca fiind eronată concluzia

instanței de fond precum că acțiunea este una în obligare, precum și concluzia instanței

de apel precum că acesta pretenție urmează a fi examinată în procedură civilă generală,

deoarece această acțiune este una în realizare și se examinează în contencios

administrativ.

La fel este greșită și constatarea instanței de apel precum că acțiunea privind

încasarea cheltuielilor de judecată suportate întru-un proces judiciar anterior, nu trebuie

să ducă la apariția unui alt litigiu, cu o nouă procedură administrativă și un alt act

administrativ individual, ori potrivit art. 10, alin. (2) din Codul administrativ decizia

autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin

activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual.

În circumstanțele menționate și constatând că acțiunea înaintată de către Natalia

Petcu este una în realizare, instanța de recurs reține că conform art. 208, alin. (4) din

Codul administrativ, o acțiune în realizare se admite numai dacă reclamantul a depus

anterior la autoritatea publică competentă o cerere prin care a solicitat realizarea,

tolerarea sau omiterea unei acțiuni.

În speță, Natalia Petcu, la 16 martie 2021, s-a adresat Autorității Naționale de

Integritate o cerere, prin care a solicitat repararea integrală a prejudiciului patrimonial

suportat pentru serviciile de asistență juridică calificată, în cuantum total de 61 233,00

lei.

Autoritatea Națională de Integritate prin scrisoarea nr. 07/1794 din 07 aprilie 2021

a respins solicitarea, considerând că suma de 61 233,00 lei nu poate fi acceptată pe

motiv că cuantumul calculat este mult prea mare pentru astfel de litigii.

Reieșind din circumstanțele enunțate, instanța de recurs notează că acțiunea în

judecată a fost precedată de adresarea cu cerere către autoritatea publică emitentă, din

care considerente rezultă că a fost respectată procedura prevăzută de art.208 din Codul

administrativ.

Analizând circumstanțele speței în coraport cu normele legale citate, și dat fiind

faptul că un termen pentru a înainta acțiune în realizare nu este prevăzut de Codul

administrativ instanța de recurs va trece la analiza fondului cauzei.

Referitor la substanța problemei disputate, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție relevă că Natalia Petcu a solicitat compensarea prejudiciului

patrimonial, cauzat în rezultatul suportării cheltuielilor de asistență juridică într-un

proces de judecată examinat anterior apărut între aceasta și Autoritatea Națională de

Integritate.

11

Astfel, actele cauzei atestă că Autoritatea Națională de Integritate a emis în

privința Nataliei Petcu actul de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 martie 2020, acțiunea

depusă de către Natalia Petcu privind contestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05

septembrie 2018 a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 18-26)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 23 septembrie 2020 a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 martie 2020 și a pronunțat o nouă hotărâre

prin care a admis acțiunea Nataliei Petcu și a anulat actul de constatare al Autorității

Naționale de Integritate nr. 08/08 din 05 septembrie 2018 privind încălcarea regimului

juridic al incompatibilităților. (f.d. 30-34)

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 decembrie 2020, recursul depus

de către Autoritatea Națională de Integritate a fost declarat inadmisibil. (f.d. 36-39)

Natalia Petcu, în cadrul examinării acțiunii în contencios administrativ depusă

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de

constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018, a fost asistată de avocatul Vladislav

Roșca, responsabilitățile căruia au fost stabilite prin contractul nr. 354/18 din 19

septembrie 2018 privind acordarea serviciilor de asistență juridică. (f.d. 16-17)

Potrivit bonurilor de plată YL 174086 din 19 septembrie 2018 și QL 029379 din

20 noiembrie 2020 Natalia Petcu a achitat onorariul avocatului, conform contratului

încheiat între părți, în sumă totală de 61 233,00 lei. (f.d.46-47)

Autoritatea Națională de Integritate a refuzat acordarea compensației solicitate,

motivând că cuantumul calculat este mult prea mare pentru astfel de categorii de litigii.

Categoria cauzei nu necesită efortul maxim al avocatului, litigiul nefiind unul

substanțial și complex.

Instanța de recurs reține prevederile de art. 53, alin. (1) din Constituția Republicii

Moldova, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este

îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea

pagubei.

La rândul său și Codul civil la art. 2006, alin. (1) expres prevede că prejudiciul

cauzat printr-un act administrativ ilegal sau nesoluționarea în termen legal a unei cereri

de către o autoritate publică sau de către o persoană cu funcție de răspundere din cadrul

ei se repară integral de autoritatea publică. Persoana cu funcție de răspundere va

răspunde solidar în cazul intenției sau culpei grave.

Prin urmare, obligația constituțională de a repara prejudiciul material cauzat

revine autorității publice, după anularea actului administrativ de către instanța de

judecată. Autoritatea publică trebuie să se conformeze hotărârii judecătorești, inclusiv

prin achitarea prejudiciilor cauzate.

Din analiza deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău rezultă că acțiunea a fost

respins ca neîntemeiată, deoarece suma solicitată spre încasare, cu titlu de cheltuieli

judiciare suportate, nu se încadrează în noțiunea de prejudiciu material prin prisma art.

2006, alin. (1) din Codul civil.

Această concluzie a instanței de apel este apreciată de către instanța de recurs ca

eronată, ori legislatorul prin art. 53 din Constituție și art. 2006, alin. (1) din Codul civil

a consacrat dreptul persoanei de ași apăra drepturile subiective lezate printr-un act

administrativ. Cheltuielile de judecată suportate de către Natalia Petcu într-un litigiu,

prin care s-a constatat că activitatea administrativă a Autorității Naționale de Integritate

12

a fost desfășurată ilegal și a fost anulat actul administrativ individual defavorabil

recurentei reprezintă prejudiciu material cauzat printr-un act administrativ ilegal.

Prin urmare, prejudiciul material suportat de către Natalia Petcu, format din

cheltuielile de asistență juridică, a apărut în urma emiterii de către autoritatea publică

a actului de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018, constatat a fi ilegal și anulat

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Conform art. 96, alin. (1) și alin. (11) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut

câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost

reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții

care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

În acest context completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

prevederile art. 2006, alin. (1) din Codul civil în coroborare cu art. 96, alin. (1) și alin.

(11) din Codul de procedură civilă reglementează dreptul Nataliei Petcu, care a avut

câștig de cauză, la compensarea prejudiciului material suportat pentru serviciile de

asistență juridică de către Autoritatea Națională de Integritate, care a pierdut procesul.

Autorității Naționale de Integritate a respins această solicitare a Nataliei Petcu

menționând că cuantumul solicitat de către Natalia Petcu cu titlul de cheltuieli pentru

asistență juridică este mult prea mare pentru astfel de categorii de litigii.

Referitor la acest argument instanța de recurs menționează că conforma art. 63,

alin. (1) și (2) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură munca

avocatului este remunerată din contul onorariilor primite de la persoanele fizice și

juridice. Mărimea onorariului se stabilește prin acordul părților și nu poate fi schimbată

de autoritățile publice sau de instanța de judecată.

Deși, norma menționată nu oferă posibilitatea instanței de judecată de a schimba

mărimea onorariului, prin prisma art. 96, alin. (1) din Codul de procedură civilă,

instanța de judecată obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a

avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au

fost reale, necesare și rezonabile.

Conform pct.15-17 din Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și

compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică,

aprobată prin decizia Consiliului Uniunii avocaților nr.2 din 30 martie 2012, pornind

de la practica CEDO, cheltuielile de asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente

angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma

practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde

compensarea cheltuielilor, a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor

avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia

de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți-persoane juridice și în alte cazuri

stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului

aferent acestora ( cu tariful și orarul). Pentru determinarea cuantumului compensației

acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține cont de:

complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță;

aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat;

aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale,

cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor

procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului

în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut;

restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației

13

dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea av6ocatului; justificarea și

ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor

pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și compensarea de către

instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică, stabilește diapazonul

rezonabil și recomandabil pentru mărimea tarifelor orare ale avocaților între 50 și 150

euro pe oră, cu specificarea libertății avocaților de a stabili tarifele și în afara

diapazonului prin înțelegerea părților.

Potrivit aceluiași act, avocații pot opta pentru tarife fixe, care se pot determina în

dependență de întreaga procedură de acordare a asistenței juridice, fie de anumite etape

procedurale. Mărimea onorariilor se coordonează cu clienții.

În speță, potrivit pct. 5.1. din contractul de acordare a asistenței juridice din 19

septembrie 2018, avocatul Vladislav Roșca și Natalia Petcu au stabilit de comun acord

onorariul în sumă fixă și anume de 1 000 euro pentru fiecare etapă procesuală la

reprezentarea intereselor în instanțe judecătorești.

Completul de judecată menționează că reducerea onorariului avocațial poate avea

loc cu titlu de excepție și doar atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu

valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, excepție care

la caz nu a fost constatată, ori cheltuielile au fost reale, necesare și rezonabile.

Pentru a face dovada cheltuielilor suportate Natalia Petcu la cererea de chemare

în judecată a prezentat copia bonurilor de plată seria YL nr. 174086 din 19 septembrie

2018 și seria QL nr. 029379 din 20 noiembrie 2020 în temeiul cărora a fost realizată

plata serviciilor în contul Biroului asociat de avocați „Efrim, Roșca și Asociații” suma

de 61 233,00 lei. ( f.d. 46-47)

La fel a prezentat listă detaliată a activităților și acțiunilor realizare de avocatul

Vladislav Roșca. Potrivit listei detaliate avocatul Vladislav Roșca a avut activități pe

grade de jurisdicție și anume în instanța de fond studierea inițială a materialelor cauzei

administrative cu privire la actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate

nr. 08/08 din 05 septembrie 2018, identificarea și analiza cadrului normativ și a

jurisprudenței, relevante speței, redactarea, coordonarea și depunerea cererii de

chemare în judecată în instanța de fond, pentru anularea actului de constatare al

Autorității Naționale de Integritate, analiza referinței depuse de către Autoritatea

Națională de Integritate, redactarea și depunerea expunerii de opinie cu privire la

referință Autorității Naționale de Integritate la cererea de chemare în judecată, analiza

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 martie 2020 motivate și

explicarea acesteia Nataliei Petcu, participare la toate ședințele de judecată fixate

pentru examinarea cauzei în instanța de fond. În instanța de apel redactarea și

depunerea cererii de apel nemotivat, analiza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 05 martie 2020 motivate, redactarea și depunerea cererii de apel motivat,

analiza referinței Autorității Naționale de Integritate la apelul depus, redactarea și

depunerea opiniei la referința Autorității Naționale de Integritate la apel, analiza

deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020 și explicarea acesteia Nataliei

Petcu, participare la toate ședințele de judecată fixate pentru examinarea cauzei în

instanța de judecată. În instanța de recurs analiza recursului nemotivat și motivat depus

de Autoritatea Națională de Integritate, redactarea și depunerea referinței la recursul

depus de Autoritatea Națională de Integritate. La fel a avut și activității generale

precum oferirea de consultații și explicații reclamantei cu privire la actele procedurale

întocmite în cadrul procesului judiciar pe acțiunea inițiată în vederea anulării actului

14

de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. 08/08 din 05 septembrie 2018,

oferirea disponibilității avocatului pentru orice chestiune legată cu litigiul în cauză.

(f.d. 14)

Prin urmare, instanța de recurs reține că cheltuielile erau necesare pentru a asigura

și a garanta Nataliei Petcu dreptul la asistență juridică profesională, au fost real

suportate de către Natalia Petcu și rezonabile, ori actele cauzei atestă că în cadrul

soluționării litigiului a avut nevoie de asistență juridică profesională, iar avocatul

Vladislav Roșca a întreprins toate acțiunile necesare în vederea apărării intereselor

Nataliei Petcu și drept urmare a avut câștig de cauză.

Totodată, completul de judecată reține că cauza de contencios administrativ în

care se contestă un act administrativ al Autorității Naționale de Integritate privind

încălcarea regimului juridic al incompatibilităților este de o complexitate sporită,

problemele ridicate în fața instanțelor de judecată au fost dificile.

Argumentul Autorității Naționale de Integritate, precum că cauza menționată este

de complexitate minoră, este respins de către instanța de recurs și din considerentul că

actul normativ care a stat la baza anulării actului de constatare a fost o lege de

interpretare a art. 25, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2018, care a

explicat aplicativitatea dintre două norme de bază aplicate de către Autoritatea

Națională de Integritate la emiterea actului administrativ, constatat a fi ilegal.

Mai mult litigiul a fost examinat în perioada de tranziție ca urmare a intrării în

vigoare a Codului administrativ, care este un act normativ absolut nou și mult mai

complex decât Legea contenciosului administrativ.

Prin urmare, serviciile juridice calificate prestate de avocatul Vladislav Roșca în

respectiva cauză de contencios administrativ au răspuns nivelului înalt de complexitate

al cauzei supuse examinării judiciare.

În urma celor constatate instanța de recurs menționează că cheltuielile suportate

de către Natalia Petcu în cadrul examinării cauzei de contencios administrativ intentată

la acțiunea acesteia împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului administrativ, în mărime de 61 233,00 lei sunt reale, necesare și

rezonabile.

În temeiul celor expuse, completul de judecată conchide că pretenția Nataliei

Petcu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată sub forma cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 61 233,00 lei, suportate în cauza de contencios

administrativ cu privire la contestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie

2018 privind încălcarea regimului juridic al incompatibilității, constatat ca fiind ilegal

printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă este întemeiată și urmează a

fi admisă integral.

Având în vedere raționamentele abordate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că, instanțele inferioare au aplicat eronat normele de

drept procedural și material, nu au cercetat sub toate aspectele probele anexate la

materialele cauzei și nu au dat apreciere tuturor argumentelor invocate de către

participanții la proces, motiv pentru care urmează să fie admis recursul depus de către

Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca, casată decizia din 08

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din data de 23 noiembrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi decizii privind admiterea

cererii de chemare în judecată depuse de Natalia Petcu.

În această consecvență, completul de judecată învederează că soluția asupra

fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile

15

articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind prevăzută de art.

248, alin. (1) lit. c) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 248, alin. (1), lit. c) și art. 224, alin. (1), lit. c) din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Natalia Petcu, reprezentată de avocatul

Vladislav Roșca.

Se casează decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din data de 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani adoptate în cauza

de contencios administrativ, intentată la acțiunea în realizare depusă de către Natalia

Petcu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la încasarea cheltuielilor

de judecată suportate sub formă de cheltuieli de asistență juridică și se emite o nouă

decizie, prin care:

Se admite acțiunea depusă de către Natalia Petcu împotriva Autorității Naționale

de Integritate cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate sub formă de

cheltuieli de asistență juridică.

Se încasează din contul Autorității Naționale de Integritate în beneficiul Nataliei

Petcu suma de 61 233,00 (șaizeci și unu mii două sute treizeci și trei) lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Mariana Pitic

Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

16