3rh-40/23 — incasarea cheltuielilor de judecata suportate sub forma de cheltuieli de asistenta juridica

3rh-40/23 — incasarea cheltuielilor de judecata suportate sub forma de cheltuieli de asistenta juridica (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3rh-40/23

2-21069500-01-3rh-18082023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – T. Chișca-Doneva, M. Pitic, A. Miron, I. Malanciuc, O. Parfeni

Î N C H E I E R E

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă

de Autoritatea Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Natalia

Petcu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la încasarea cheltuielilor

de judecată suportate sub formă de cheltuieli de asistență juridică,

împotriva deciziei din 14 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 11 mai 2021 Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care

a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată sub forma cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 61 233,00 lei, suportate în cauza de contencios administrativ cu

privire la contestarea actului de constatare nr. 08/08 din 05 septembrie 2018 privind

încălcarea regimului juridic al incompatibilității, constatat ca fiind ilegal printr-o

hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis acțiunea înaintată de Natalia Petcu, s-a anulat refuzul Autorității Naționale de

Integritate nr. 07/1794 din 07 aprilie 2021 de respingere a solicitării de reparare a

prejudiciului patrimonial, s-a obligat Autoritatea Națională de Integritate să emită

decizia de acordare Nataliei Petcu a despăgubirii în sumă de 61 233,00 lei pentru

prejudiciul patrimonial cauzat prin emiterea unui act administrativ individual ilegal.

(f.d. 67,72-85)

La 17 decembrie 2021 Autoritatea Națională de Integritate a depus apel împotriva

hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la data de

01 aprilie 2022 a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 08 noiembrie 2022, a admis apelul

depus de către Autoritatea Națională de Integritate, a casat integral hotărârea din

23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o nouă decizie prin

care a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Natalia Petcu (f.d.115,116-123).

1

La 17 noiembrie 2022, Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca,

a depus cerere de recurs, iar la 24 februarie 2023 a prezentat motivarea recursului

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea depusă de

către Natalia Petcu să fie admisă (f.d.127-128, 135-137).

Prin decizia din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

depus de către Natalia Petcu, reprezentată de avocatul Vladislav Roșca.

S-a casat decizia din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie,

prin care s-a admis acțiunea depusă de către Natalia Petcu împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată suportate sub

formă de cheltuieli de asistență juridică.

S-a încasat din contul Autorității Naționale de Integritate în beneficiul Nataliei

Petcu suma de 61233 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d.155-170).

La 18 august 2023, în temeiul art. 449 din Codul de procedură civilă, Autoritatea

Națională de Integritate a depus cerere de revizuire a deciziei din 14 iunie 2023 a Curții

Supreme de Justiție, prin care a solicitat casarea acesteia și menținerea în vigoare a

deciziei din 08 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.173-176).

Autoritatea Națională de Integritate a indicat că a recepționat decizia din

14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție la 27 iunie 2023, astfel a depus cererea de

revizuire cu respectarea prevederilor art. 450 din Codul de procedură civilă.

În susținerea cererii de revizuire, revizuenta a reiterat motivele de fapt și de drept

indicate în motivarea apelului, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din

14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție, pe care o consideră ilegală și neîntemeiată,

deoarece la emiterea acesteia nu au fost elucidate, constatate și dovedite pe deplin toate

temeiurile legale și circumstanțele care au importanță majoră la soluționarea cauzei și

s-au aplicat eronat normele de drept material, care vin în contradicție cu circumstanțele

de fapt și de drept.

Mai mult, Curtea Supremă de Justiție la examinarea cauzei, a reținut integral toate

argumentele invocate de către partea intimată/reclamantă în cererea de chemare în

judecată și a ignorat în totalmente poziția și cadrul legal menționat de ea, motiv pentru

care în temeiul art. 453 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, solicită casarea

deciziei din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție.

Or, la caz, reieșind din argumentele participanților la proces, materialele cauzei și

normele de drept material aplicabile, instanța de recurs sub aspectul rezonabilității

cheltuielilor de asistență juridică, urma să atragă o deosebită atenție celor invocate și

să decidă respingerea cererii de recurs a recurentei/reclamante, prin care a solicitat

revendicarea sumei exagerate pentru astfel de categorii de litigii de 61233 de lei.

Prin referința depusă la 03 octombrie 2023, Natalia Petcu, reprezentată de

avocatul Vladislav Roșca a solicitat respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire

depuse de Autoritatea Națională de Integritate și încasarea din contul acesteia în

beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică acordată în cadrul procedurii de

revizuire în sumă de 5000 de lei.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă ca

fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

2

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că posibilitatea

revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o

procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei

analize stricte.

În conformitate cu art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În corespundere cu art. 447 lit. a)-c) din Codul de procedură civilă, sînt în drept

să depună cerere de revizuire: părțile și alți participanți la proces; persoanele care nu

au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau

decizia judecătorească; Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a)

și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).

În conformtiate cu art. 448 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

Potrivit art.449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în

care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională

și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconsttuționalitate, iar instanța de

judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea

Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de

Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a

inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin

anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Iar, conform art. 450 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune:

a) în termen de 3 luni din ziua în care sentința penală a devenit irevocabilă –în

cazul prevăzut la art. 449 lit. a);

b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii,

încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b);

3

c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c);

d) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

hotărîrea, sentința sau decizia anulată sau modificată care a servit drept temei pentru

emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere – în cazul prevăzut la art. 449

lit. e);

d1) în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. e1);

e) în interiorul termenului de derulare a procedurii de reglementare pe cale

amiabilă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art. 449

lit. g);

f) în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărîrii sau deciziei Curții Europene a

Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art. 449 lit. h).

De asemenea, în conformitate cu art.451 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,

indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se

probele ce le confirmă.

În corespundere cu art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă

instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis să examineze

revizuirea fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor

judecătorești contestate. Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a

cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda,

19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72,

Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că cererea de revizuire

depusă de Autoritatea Națională de Integritate, nu întrunește condițiile de înaintare a

acesteia stipulate expres de art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Or, în

cererea de revizuire, revizuenta nu a indicat în mod obligatoriu temeiul consemnat la

art.449 din Codul de procedură civilă, pe care își întemeiază cererea de revizuire.

Așadar, argumentele invocate de revizuentă nu cad sub incidența prevederilor

art.449 din Codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al

cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului

revizuentei cu soluția adoptată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale

de declarare a revizuirii.

Mai mult, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici,

prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuenta

exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 14 iunie 2023 a

Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul depus de către Natalia Petcu,

reprezentată de avocatul Vladislav Roșca. S-a casat decizia din 08 noiembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a admis acțiunea depusă de către

Natalia Petcu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la încasarea

4

cheltuielilor de judecată suportate sub formă de cheltuieli de asistență juridică. S-a

încasat din contul Autorității Naționale de Integritate în beneficiul Nataliei Petcu suma

de 61233 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

De altfel, instanța de revizuire relevă că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii

contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă

că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau

o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte

să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu

scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru

a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă

examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Astfel, în ceea ce privește invocarea de către Autoritatea Națională de Integritate

a unei practici judiciare, expuse într-un caz analogic (dosarul nr. 2-191024444-02-3a-

l6032020, nr. 3a- 472/20), instanța de revizuire notează că un caz particular nu

constituie practică judiciară.

Mai mult, cu referire la trimiterea făcută de revizuentă la un caz similar, este de

menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că eventualitatea unor

divergențe de jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care

se bazează pe un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de

divergențe pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe, iar acest lucru nu se poate considera

în sine contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și

Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct. 116 (b)).

În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că dezvoltarea

unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin urmare, pot fi

tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție securitatea

juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, v. Turcia, pct. 83). Jurisprudența nefiind

imuabilă ci, din contra, progresivă în esență, principiul unei bune administrări a justiției

nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind constanța jurisprudențială

(Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și Atanasovski v Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei, pct. 38).

Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de

Autoritatea Națională de Integritate împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții

Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul

5

securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat

că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu

cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Pe baza celor prezentate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

învederează că legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire

trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Totuși, această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă, atestă că o cerere

de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele

prevăzute la art. 450 din Codul de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele

care nu sunt în drept să facă acest lucru. La fel, cererea de revizuire poate fi respinsă

când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 alin. (1) din Codul de procedură

civilă.

Astfel, reieșind din considerentele menționate și având în vedere că cererea de

revizuire a deciziei din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de Justiție depusă de Autoritatea

Națională de Integritate nu corespunde rigorilor art. 451 alin. (1) în coroborare cu

art. 449 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de respingere a acesteia ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu 195 din Codul administrativ, art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a)

ale Codului de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Autoritatea

Națională de Integritate împotriva deciziei din 14 iunie 2023 a Curții Supreme de

Justiție, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Natalia Petcu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată suportate sub formă de cheltuieli de asistență juridică.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6