3r-66/22 — anularea actului administrativ, obligarea examinarii sesizarii si încasarea cheltuielilor de judecata

3r-66/22 — anularea actului administrativ, obligarea examinarii sesizarii si încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3r-66/22

2-20027290-01-3r-04042022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: M. Ghervas. V. Burduh, N. Vascan)

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: T. Chișca-Doneva, A. Cobăneanu, N.

Craiu)

Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru

Răileanu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu, terț Procuratura municipiului

Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Feodora Gojan,

reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a

Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 26 februarie 2020, Feodora Gojan a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului comunal Ciorescu, persoană terță Procuratura municipiului

Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunei

Ciorescu, persoană terță Procuratura mun. Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și

încasarea cheltuielilor de judecată, în partea pretenției ce vizează obligarea compensării

de către Consiliul comunei Ciorescu a prejudiciului material în sumă totală de 1 191,53

de lei și a prejudiciului moral în sumă de 60 000 de lei (f.d.202-219, vol.I).

Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins acțiunea depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu,

persoană terță Procuratura mun. Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d.220, vol.I, 1-26, vol.II).

1

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

recurs depusă de Feodora Gojan și a fost menținută încheierea din 13 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de apel depusă de Feodora

Gojan, s-a casat integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă

de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunei Ciorescu, persoană terță Procuratura

mun. Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.109,

110-125, vol.II).

Prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu a fost declarat inadmisibil

(f.d.159-165, vol.II).

La 19 aprilie 2021, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, a

depus cerere prin care a solicitat repunerea în termen a recursului motivat depus la 05

aprilie 2021, anularea încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție,

admiterea integrală a cererii de recurs, casarea integrală a deciziei din 02 februarie 2021

a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.169-

176, vol.II).

Prin încheierea din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea

depusă de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu cu privire la

repunerea în termen. Recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru

Răileanu, s-a declarat inadmisibil (f.d.234-241, vol.II).

La 28 decembrie 2021, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, a

depus cerere de revizuire a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea cererii de revizuire; revizuirea deciziei din 02 februarie 2021 a

Curții de Apel Chișinău; emiterea unei decizii noi prin care acțiunea din 26 februarie

2020 și cererea suplimentară din 18 iunie 2020 depuse de Feodora Gojan, să fie admise

integral (f.d.1-7, vol.III).

Ca temei de revizuire a indicat necorespunderea executării deciziei din 03 iulie

2019 a Curții de Apel Chișinău, în partea ce ține de examinarea sesizării Procurorului

din 13 aprilie 2018, cu invitarea și examinarea cererii din 26 aprilie 2018 depusă de

Feodora Gojan, fapte care au fost reținute și în încheierea din 21 septembrie 2021

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Menționează că, faptele care sunt indicate în încheierea din 04 august 2021 a Curții

Supreme de Justiție sunt temeiuri rezonabile pentru înaintarea procedurii de revizuire.

Suplimentar, ca temei de revizuire a invocat faptul că, prejudiciul material și moral

nu este un act administrativ și prin urmare nu poate fi solicitat în mod prealabil.

În susținerea cererii de revizuire a indicat prevederile art.447, 448, 449 al.1 lit.b)

din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul

Petru Răileanu, asupra deciziei din data de 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Feodora Gojan împotriva Consiliului com. Ciorescu, persoană terță Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.24-

30, vol.III).

2

La 04 martie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Chișinău, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru

Răileanu, a depus recurs împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii din 14 februarie

2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

cererea de revizuire a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu

emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.36-44, vol.III).

În motivarea recursului își manifestă dezacordul față de soluțiile luate de instanțele

ierarhic inferioare. În acest sens, solicită explicații referitor la cauza neexaminării cererii

de chemare în judecată și a cererii suplimentare din 18 iunie 2020, cu anexarea tuturor

probelor explicate detaliat.

Consideră că, instanța de apel neîntemeiat a indicat faptul că, nu este o cale de

retractare și nici de reformare în cadrul căruia nu poate fi verificată legalitatea și

temeinicia deciziei contestate din 02 februarie 2021, care în mod repetat a indicat

argumentele primei instanțe indicate în hotărârea din 13 octombrie 2020, deoarece

instanțele știau de dosarul de executare nr.3ex-122/19.

În final, indică că, ținând cont că, atât instanța de fond cât și cea de apel au formulat

hotărârile sale cu același conținut și se contrazic una cu alta, nu s-a solicitat examinarea

dosarului administrativ, solicită admiterea recursului.

În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în

cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 14 februarie

2022, fiind notificată recurentei Feodora Gojan la 22 februarie 2022, fapt ce se confirmă

prin recipisa anexată la actele cauzei (f.d.33, vol.III).

Recurenta Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, a depus recursul

la 04 martie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a

Curții de Apel Chișinău (f.d.36-44, vol.III).

Astfel, instanța de recurs constată că, recurenta Feodora Gojan, reprezentată de

avocatul Petru Răileanu, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul

instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de

atac în ordine de recurs.

Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de

apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La 04 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

Consiliul local com. Ciorescu și persoanei terțe Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Râșcani copia recursului depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru

Răileanu (f.d.47 vol.III).

3

La 26 aprilie 2022, Feodora Gojan a depus cerere de recuzare a judecătorului Curții

Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.52-52 verso, vol.III).

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă cererea

depusă de Feodora Gojan cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție

Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de Feodora Gojan,

reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ dedusă judecății (f.d.56-

61, vol.III).

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele

motive.

În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a

reținut din conținutul recursului că, recurenta Feodora Gojan, reprezentată de avocatul

Petru Răileanu, manifestă dezacordul cu încheierea din 14 februarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva deciziei din 02

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.24-30, vol.III).

Instanța de revizuire a constatat că, faptele prezumate de Feodora Gojan,

reprezentată de avocatul Petru Răileanu, drept temei de revizuire, nu se încadrează în

temeiul prevăzut de art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Instanța de revizuire a mai reținut că, prin cererea de revizuire Feodora Gojan,

reprezentată de avocatul Petru Răileanu, și-a manifestat dezacordul cu modul în care

instanțele judecătorești au apreciat probatoriul anexat la materialele cauzei.

Cu referire la argumentele invocate de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul

Petru Răileanu în cererea de revizuire, instanța de revizuire, la caz Curtea de Apel

Chișinău, a notat că, argumentele invocate de revizuientă în cererea de revizuire au fost

reținute de Curtea Supremă de Justiție în partea descriptivă a încheierii din 04 august

2021, prin urmare nu constituie temei de revizuire, considerente din care, au fost

apreciate ca fiind irelevante și lipsite substanță.

Iar, la aspectul dezacordului revizuentei cu necorespunderea executării deciziei din

03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu normele legale, instanța de apel a menționat

că, ultima este în drept să înainteze prezentele argumente în procedura de executare.

Referitor la argumentul din cererea de revizuire că, revizuienta s-a adresat altor

autorități publice cu diferite plângeri și sunt răspunsurile autorităților care urmau a fi

luate în considerație atunci, instanța de revizuire a enunțat la acest aspect că, acele

răspunsuri țin de alt obiect, decât cel examinat în fond atunci când s-a emis Decizia care

se solicită a fi revizuită, din care motiv acest argument a fost considerat neîntemeiat și

irelevant.

Totodată, referitor la argumentul invocat de revizuientă precum că, neîntemeiat a

fost soluționată pretenția acesteia cu privire la încasarea prejudiciului material și moral,

4

instanța de revizuire a punctat că, revizuirea este o cale de retractare și nu de reformare,

în cadrul căreia nu poate fi verificată legalitatea și temeinicia deciziei contestate.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de

recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire de

respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Instanța de recurs punctează că potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169-171.

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri

judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste circumstanțe normele Codului de

procedură civilă.

Astfel, analizând situația de fapt din prezenta cauză, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ, consideră oportun de a reitera

prevederile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 din Codul de

procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 din

Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de

procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este

posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în

posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă. În același

timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în

instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și

interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în

limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o

hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța

de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în

fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, rezultă că drept temei de

revizuire recurentul a invocate prevederile art.449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, revizuienta a indicat că, instanțele de judecată au examinat cauza

superficial, impunându-se redeschiderea procedurii pe marginea cauzei, pentru

reaprecierea probelor și administrarea tuturor înscrisurilor necesare pentru justa

soluționare a cauzei deduse judecății.

În acest context, instanța de recurs reiterează că, potrivit art.449 lit.b) din Codul de

procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele

5

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute

revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că,

circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea

hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării

hotărârii.

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect

al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată,

având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La caz, analizând argumentele indicate în cererea de revizuire și cererea de recurs

depuse de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, instanța de recurs a

reținut că, ultima se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de Curtea de Apel

Chișinău în decizia din 02 februarie 2021, de menținere a încheierii din 13 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și de casare a hotărârii din 13 octombrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei decizii noi prin care,

acțiunea acesteia a fost declarată inadmisibilă, și nu relevă careva temeiuri legale prin

prisma art.449 din Codul de procedură civilă, ce ar justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată

concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire înaintată de Feodora

Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva deciziei din 02 februarie 2021

a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de Feodora Gojan, reprezentată de

avocatul Petru Răileanu, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile

art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului

după devenirea irevocabilă a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

punctează că, prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva deciziei din

02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil, pe motivul că,

Feodora Gojan a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art.245 alin.2 din Codul

administrativ, iar prin încheierea din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a

respins cererea depusă de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, cu

privire la repunerea în termen. Recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de

avocatul Petru Răileanu, s-a declarat inadmisibil.

La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări,

contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art.6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Aceasta deoarece revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare,

adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în

baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste

temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art.449 din

6

Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum

le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu

poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a

unei hotărâri irevocabile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

notează că, procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură

civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, fiind respectat principiul securității raporturilor

juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în

virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza Brumărescu c. României,

hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art.6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat

prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice,

care înseamnă că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.

28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele

Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că, o

eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Feodora Gojan, reprezentată de

avocatul Petru Răileanu, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar

însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte

părți la un proces echitabil garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului.

În lumina celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ concluzionează că, argumentele invocate în recurs sunt

neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 14 februarie

2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii enunțate.

7

În conformitate cu art. art.195, 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru

Răileanu.

Se menține încheierea din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Gojan

împotriva Consiliului com. Ciorescu, persoană terță Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea

examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8