3r-66/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinarii sesizarii si încasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr.3r-66/22 2-20027290-01-3r-04042022 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: M. Ghervas. V. Burduh, N. Vascan) Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: T. Chișca-Doneva, A. Cobăneanu, N. Craiu) Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 04 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând cererea depusă de Feodora Gojan cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu, persoană terță Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La 26 februarie 2020, Feodora Gojan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunal Ciorescu, persoană terță Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunei Ciorescu, persoană terță Procuratura mun. Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată, în partea pretenției ce vizează obligarea compensării de către Consiliul comunei Ciorescu a prejudiciului material în sumă totală de 1 191,53 de lei și a prejudiciului moral în sumă de 60 000 de lei (f.d.202-219, vol.I). Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins acțiunea depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu, persoană terță Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului 1 administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.220, vol.I, 1-26, vol.II). Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de recurs depusă de Feodora Gojan și a fost menținută încheierea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de apel depusă de Feodora Gojan, s-a casat integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunei Ciorescu, persoană terță Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.109, 110-125, vol.II). Prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu s-a declarat inadmisibil (f.d.159- 165, vol.II). La 19 aprilie 2021, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, a depus cerere prin care a solicitat repunerea în termen a recursului motivat depus la 05 aprilie 2021, anularea încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, admiterea integrală a cererii de recurs, casarea integral a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.169-176, vol.II).

Prin încheierea din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea depusă de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu cu privire la repunerea în termen. Recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, s-a declarat inadmisibil (f.d.234-241, vol.II). La 28 decembrie 2021, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu a depus cerere de revizuire a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1- 7, vol.III). Prin încheierea din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, asupra deciziei din data de 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului com.

Ciorescu, persoană terță Procuratura mun. Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.24-30, vol.III). La 04 martie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, a depus recurs împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de revizuire a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.36-44, vol.III).

La 26 aprilie 2022, Feodora Gojan a depus cerere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.52-52 verso, vol.III). 2 În susținerea cererii de recuzare a invocat că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva a participat anterior la examinarea cauzei menționate, prin emiterea încheierii din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție. Astfel, consideră că, judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva deja s-a expus pe dosarul respectiv și că are interes personal în soluționarea cauzei, există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea ultimei.

Totodată, mai consideră că, intenționat s-a tergiversat examinarea cauzei menționate, fiind emise mai multe încheieri de amânare a examinării cauzei, au fost înaintate mai multe declarații de abținere de la examinarea cauzei menționate. În acest context, indică că, judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva a făcut parte din componența completului de judecată care a pronunțat încheierile de amânare a examinării cauzei, prin ce a contribuit la tergiversarea examinării cauzei menționate. În susținerea cererii de recuzare Feodora Gojan invocă prevederile art.50 lit.d), e) Cod de procedură civilă. Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. Totodată, conform art.50 alin.(1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b)și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau în alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la închiderea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ, se înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu prevederile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederile art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-171. Articolul 52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

Cererea de 3 recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54. În conformitate cu art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei. Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv două condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume: recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă până la începerea dezbaterii cauzei în fond.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 26 aprilie 2022 Feodora Gojan a înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva. În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, propunerea de recuzare înaintată de Feodora Gojan, este întemeiată pe existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorului Tamara Chișca-Doneva, fiind invocat faptul că, anterior a participat la examinarea cauzei menționate, prin emiterea încheierii din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție prin care, a fost respinsă cererea depusă de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu cu privire la repunerea în termen, iar recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, s-a declarat inadmisibil (f.d.234-241, vol.II).

Totodată, un alt temei adus în susținerea cererii de recuzare este faptul că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva are un interes personal, fiind invocat faptul că, judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva a făcut parte din componența completului de judecată care a pronunțat mai multe încheieri de amânare a examinării cauzei deduse judecății în ordine de recurs, prin ce a contribuit la tergiversarea examinării cauzei menționate. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu poate reține argumentul invocat precum că, judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva prin emiterea încheierii din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a expus asupra fondului cauzei.

Or, prin încheierea din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție instanța de recurs s-a expus asupra cererii privind repunerea în termenul de depunere a recursului motivat depus la 05 aprilie 2021 de către Feodora Gojan împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Faptul că, anterior judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva a participat la examinarea recursului depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, fiind emisă încheierea din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare, deoarece nu s-a expus opinia asupra prezentei cauze deduse judecății. Or, cererea de recurs a fost declarată inadmisibilă din motivul neprezentării în termenul de 30 de zile a motivării recursului de la data notificării deciziei instanței de apel.

Mai mult ca atât, la caz, obiect de examinare este cererea de recursul depusă de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de 4 revizuire înaintată de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, asupra deciziei din data de 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție respinge și argumentul invocat de Feodora Gojan precum că, judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva are un interes personal și că intenționat au fost emise încheierile de amânare indicate în cererea de recuzare, prin ce a contribuit la tergiversarea examinării cauzei, or acesta urmează a fi apreciat doar cu titlu declarativ, fiind lipsit de suport probatoriu.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, argumentele invocate de Feodora Gojan în cererea de recuzare nu denotă temeiuri pentru ca imparțialitatea judecătorului să fie pusă la îndoială rezonabilă. Aceasta deoarece participarea judecătorului vizat la examinarea unor litigii inclusiv între aceleași părți, însă asupra unui alt obiect și unei alte cerințe care deși se întemeiază pe aceleași norme de drept material nu exclude posibilitatea judecătorului de a participa la judecarea cauzei în ordine de recurs în prezenta cauză. Or, prin actele judecătorești la care face referire Feodora Gojan în cererea de recuzare, judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva nu și-a expus opinia asupra prezentei cauze deduse judecății.

Subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face, supremația legii. Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul existenței unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în judecătorul recuzat nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiul expus nu cade sub incidența art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin.1 lit.d, e) din Codul de procedură civilă, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea judecătorilor.

Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului Tamara Chișca-Doneva nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale 5 unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a consemnat că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege”. În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor recuzați, Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării acestora la judecarea cauzei. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Feodora Gojan cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva.

În conformitate cu art.202 alin.(4), 195, 230 Cod administrativ, art.50-53 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Feodora Gojan cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu, persoană terță Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron 6