3r-66/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinarii sesizarii si încasarea cheltuielilor de judecata

3r-66/22 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinarii sesizarii si încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3r-66/22

2-20027290-01-3r-04042022

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Chisilița)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: M. Ghervas. V. Burduh, N. Vascan)

Instanța de recurs, Curtea Supremă de Justiție (jud.: T. Chișca-Doneva, A. Cobăneanu, N. Craiu)

Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău: (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând cererea depusă de Feodora Gojan cu privire la recuzarea judecătorului

Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu, persoană terță Procuratura

municipiului Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 26 februarie 2020, Feodora Gojan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului comunal Ciorescu, persoană terță Procuratura municipiului Chișinău, oficiul

Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea

examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunei

Ciorescu, persoană terță Procuratura mun. Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea

cheltuielilor de judecată, în partea pretenției ce vizează obligarea compensării de către

Consiliul comunei Ciorescu a prejudiciului material în sumă totală de 1 191,53 de lei și a

prejudiciului moral în sumă de 60 000 de lei (f.d.202-219, vol.I).

Prin hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins acțiunea depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu,

persoană terță Procuratura mun. Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea actului

1

administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea

cheltuielilor de judecată (f.d.220, vol.I, 1-26, vol.II).

Prin decizia din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

recurs depusă de Feodora Gojan și a fost menținută încheierea din 13 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de apel depusă de Feodora Gojan,

s-a casat integral hotărârea din 13 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

și a fost emisă o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Feodora

Gojan împotriva Consiliului comunei Ciorescu, persoană terță Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.109, 110-125,

vol.II).

Prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu s-a declarat inadmisibil (f.d.159-

165, vol.II).

La 19 aprilie 2021, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, a depus

cerere prin care a solicitat repunerea în termen a recursului motivat depus la 05 aprilie

2021, anularea încheierii din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, admiterea

integrală a cererii de recurs, casarea integral a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de

Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.169-176, vol.II).

Prin încheierea din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins cererea

depusă de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu cu privire la repunerea

în termen. Recursul depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, s-a

declarat inadmisibil (f.d.234-241, vol.II).

La 28 decembrie 2021, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu a

depus cerere de revizuire a deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.1-

7, vol.III).

Prin încheierea din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul

Petru Răileanu, asupra deciziei din data de 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Feodora

Gojan împotriva Consiliului com. Ciorescu, persoană terță Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Râșcani cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea examinării sesizării și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d.24-30, vol.III).

La 04 martie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții de Apel Chișinău, Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, a depus

recurs împotriva încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii din 14 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de revizuire a

deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu emiterea unei noi decizii de

admitere a acțiunii (f.d.36-44, vol.III).

La 26 aprilie 2022, Feodora Gojan a depus cerere de recuzare a judecătorului Curții

Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de Feodora

Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14 februarie 2022

a Curții de Apel Chișinău (f.d.52-52 verso, vol.III).

2

În susținerea cererii de recuzare a invocat că, judecătorul Tamara Chișca-Doneva a

participat anterior la examinarea cauzei menționate, prin emiterea încheierii din 04 august

2021 a Curții Supreme de Justiție. Astfel, consideră că, judecătorul Curții Supreme de

Justiție Tamara Chișca-Doneva deja s-a expus pe dosarul respectiv și că are interes

personal în soluționarea cauzei, există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea

și nepărtinirea ultimei.

Totodată, mai consideră că, intenționat s-a tergiversat examinarea cauzei menționate,

fiind emise mai multe încheieri de amânare a examinării cauzei, au fost înaintate mai multe

declarații de abținere de la examinarea cauzei menționate. În acest context, indică că,

judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva a făcut parte din

componența completului de judecată care a pronunțat încheierile de amânare a examinării

cauzei, prin ce a contribuit la tergiversarea examinării cauzei menționate.

În susținerea cererii de recuzare Feodora Gojan invocă prevederile art.50 lit.d), e) Cod

de procedură civilă.

Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție

Tamara Chișca-Doneva Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în

baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Totodată, conform art.50 alin.(1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant

la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b)și-a

expus părerea în public în mod depreciativ sau în alt mod ce poate fi contestat în privința

unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea public cu privire la finalitatea

procedurii sau la aprecierea probelor până la închiderea procedurii; d) are un interes

economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ, se

înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției

de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv,

respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu prevederile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea sau

abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția

art.169-171.

Articolul 52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de

recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie

să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de

3

recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul

lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei

în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei se

determină conform prevederilor art.53 și 54.

În conformitate cu art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra

recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei

căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv două

condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume:

recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă până la începerea dezbaterii cauzei în

fond.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 26 aprilie 2022 Feodora

Gojan a înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, propunerea de recuzare înaintată de Feodora Gojan, este

întemeiată pe existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorului

Tamara Chișca-Doneva, fiind invocat faptul că, anterior a participat la examinarea cauzei

menționate, prin emiterea încheierii din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție prin

care, a fost respinsă cererea depusă de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru

Răileanu cu privire la repunerea în termen, iar recursul depus de Feodora Gojan,

reprezentată de avocatul Petru Răileanu, s-a declarat inadmisibil (f.d.234-241, vol.II).

Totodată, un alt temei adus în susținerea cererii de recuzare este faptul că, judecătorul

Tamara Chișca-Doneva are un interes personal, fiind invocat faptul că, judecătorul Curții

Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva a făcut parte din componența completului de

judecată care a pronunțat mai multe încheieri de amânare a examinării cauzei deduse

judecății în ordine de recurs, prin ce a contribuit la tergiversarea examinării cauzei

menționate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

nu poate reține argumentul invocat precum că, judecătorul Curții Supreme de Justiție

Tamara Chișca-Doneva prin emiterea încheierii din 04 august 2021 a Curții Supreme de

Justiție, s-a expus asupra fondului cauzei. Or, prin încheierea din 04 august 2021 a Curții

Supreme de Justiție instanța de recurs s-a expus asupra cererii privind repunerea în

termenul de depunere a recursului motivat depus la 05 aprilie 2021 de către Feodora Gojan

împotriva deciziei din 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Faptul că, anterior judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva a

participat la examinarea recursului depus de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru

Răileanu, fiind emisă încheierea din 04 august 2021 a Curții Supreme de Justiție, nu

constituie temei de admitere a cererii de recuzare, deoarece nu s-a expus opinia asupra

prezentei cauze deduse judecății. Or, cererea de recurs a fost declarată inadmisibilă din

motivul neprezentării în termenul de 30 de zile a motivării recursului de la data notificării

deciziei instanței de apel.

Mai mult ca atât, la caz, obiect de examinare este cererea de recursul depusă de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de

4

revizuire înaintată de Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, asupra

deciziei din data de 02 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție respinge și argumentul invocat de Feodora Gojan precum că, judecătorul Curții

Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva are un interes personal și că intenționat au fost

emise încheierile de amânare indicate în cererea de recuzare, prin ce a contribuit la

tergiversarea examinării cauzei, or acesta urmează a fi apreciat doar cu titlu declarativ,

fiind lipsit de suport probatoriu.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că, argumentele invocate de Feodora Gojan în cererea

de recuzare nu denotă temeiuri pentru ca imparțialitatea judecătorului să fie pusă la îndoială

rezonabilă.

Aceasta deoarece participarea judecătorului vizat la examinarea unor litigii inclusiv

între aceleași părți, însă asupra unui alt obiect și unei alte cerințe care deși se întemeiază

pe aceleași norme de drept material nu exclude posibilitatea judecătorului de a participa la

judecarea cauzei în ordine de recurs în prezenta cauză.

Or, prin actele judecătorești la care face referire Feodora Gojan în cererea de recuzare,

judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva nu și-a expus opinia asupra

prezentei cauze deduse judecății.

Subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le judecă, să afle

adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin tot ce face,

supremația legii.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul existenței unor

prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a afecta

imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în judecătorul recuzat nu poate constitui

temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiul expus nu cade sub incidența art.50

alin.(1) și (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin.1 lit.d, e) din Codul de

procedură civilă, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea

judecătorilor.

Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care

indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului Tamara Chișca-Doneva nici în sensul

definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea

aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea

judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. În acest context, jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă,

în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli

în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21

decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se determină

prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale

5

unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui

scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice

dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor

(Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a consemnat că

„Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în

conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile

relevante stabilite de lege”.

În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi

lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar limitele

impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru

necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorilor recuzați,

Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă

imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu se încadrează cele

enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care reglementează în mod exhaustiv

temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării acestora la judecarea

cauzei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă

de Feodora Gojan cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara

Chișca-Doneva.

În conformitate cu art.202 alin.(4), 195, 230 Cod administrativ, art.50-53 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Feodora Gojan cu privire la recuzarea judecătorului

Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva de la examinarea recursului depus de

Feodora Gojan, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, împotriva încheierii din 14

februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Feodora Gojan împotriva Consiliului comunal Ciorescu,

persoană terță Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Râșcani cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea examinării sesizării și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6