3r-196/20 — contestarea actului administrativ

3r-196/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3r-196/20

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Vl.Clima, A.Malîi, E.Palanciuc)

DECIZIE

26 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Feodora Gojan

împotriva Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii

Moldova și a Consiliului comunei Ciorescu, persoană terță Procuratura

municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea cu privire la explicarea executării deciziei din 3 iulie 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 21 august 2018 Feodora Gojan a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și a Consiliului comunei Ciorescu cu privire la contestarea

actului administrativ, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cererea de chemare în judecată depusă de Feodora Gojan a fost

respinsă ca nefondată.

Prin încheierea protocolară din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

proces în calitate de persoană terță a fost atrasă Procuratura municipiul

Chișinău.

Prin decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea din 10 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și a fost emisă o nouă decizie cu privire la admiterea parțială a cererii

de chemare în judecată. S-a anulat răspunsul Oficiului Teritorial Chișinău a

1

Cancelariei de Stat nr.1306/OT4 din 26 iulie 2018, prin care a fost examinată

cererea Feodorei Gojan privind verificarea legalității deciziei Consiliului com.

Ciorescu nr. 4/28 din 29 iunie 2018. S-a anulat pct.2 al deciziei Consiliului com.

Ciorescu nr. 4/28 din 29 iunie 2018 în partea respingerii sesizării Procuraturii

mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, nr.4307 din 13 aprilie 2018. S-a obligat

Consiliul comunei Ciorescu să examineze sesizarea Procuraturii mun. Chișinău,

oficiul Rîșcani, nr.4307 din 13 aprilie 2018 cu invitarea și ascultarea la ședința

Consiliului local Ciorescu a Feodorei Gojan cu examinarea și cererii din 26

aprilie 2018 depusă de către Feodora Gojan cu explicarea probelor detaliate

necesare pentru examinarea sesizării Procuraturii mun. Chișinău din 13 aprilie

beneficiul Feodorei Gojan, prejudiciul moral în sumă de 500 lei, cheltuielile

judiciare suportate în legătură cu efectuarea xerocopiilor în sumă de 271, 50 de

lei. S-a încasat de la Consiliul comunei Ciorescu în beneficiul Feodorei Gojan,

prejudiciul moral în sumă de 500 lei, cheltuielile judiciare suportate în legătură

cu efectuarea xerocopiilor în sumă de 300, 60 de lei. În rest pretențiile au fost

respinse ca neîntemeiate.

Prin încheierea din 6 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

recursurile declarate de Feodora Gojan, de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat și de Consiliul comunei Ciorescu, au fost declarate

inadmisibile.

La 31 decembrie 2019, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus în adresa instanței de apel cerere în temeiul art. 251 Cod de procedură

civilă privind explicarea deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

referitor la executarea deciziei în partea dispunerii încasării din contul Oficiului

Teritorial Chișinău în beneficiul Feodorei Gojan a sumei de 771 lei 50 bani,

invocând în acest context că, Oficiul activează fără statut de persoană juridică.

Prin încheierea din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea cu

privire la explicarea executării deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 24 martie 2020, Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia,

casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de

încheiere, prin care cererea privind explicarea executării deciziei din 3 iulie

2019 a Curții de Apel Chișinău să fie admisă în sensul declarat.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierea

contestată, considerînd-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că, a fost emisă cu

încălcarea și interpretarea eronată a normei de drept procedural (art. 251 Cod de

procedură civilă). Or, Oficiul nu are statut de persoană juridică și nu dispune de

surse financiare proprii.

Prin referința depusă la 7 august 2020, Feodora Gojan a solicitat

respingerea recursului cu menținerea încheierii contestate.

2

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din 19 iulie 2018, a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în conformitate cu art.

257 alin. (1), prezentul cod a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

Prin prisma art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedural

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic.

Colegiul reține că recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat la 24 martie 2020 (vol.IV,f.d.52) este în termen, având în

vedere că încheierea contestată din 12 februarie 2020 (vol.IV,f.d.37) a fost

recepționată de recurent la 16 martie 2020 (vol.IV,f.d.44).

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinînd

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul.

Așadar, din conținutul recursului depus de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 12

februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea cu privire la

explicarea executării deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată (vol.IV,f.d.49-52).

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut

că la caz nu au fost constate careva neclarități privind executarea deciziei din 3

iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, or, motivele invocate de debitor nu cad

sub incidența în sensul art. 251 Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel despre

respingerea cererii cu privire la explicarea executării deciziei din 3 iulie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, justă.

3

În corespundere cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169- 171.

Astfel, în acord cu prevederile art. 251 alin. (1) Cod de procedură civilă,

dacă sînt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea

dispozitivului hotărîrii sau dacă hotărîrea cuprinde dispoziții contradictorii,

instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a executorului

judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile

contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărîrii.

În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs menționează

că partea interesată poate solicita instanței de judecată, care a pronunțat

hotărârea, să explice dispozitivul acesteia sau să înlăture dispozițiile

contradictorii sau neclare, în condițiile când dispozitivul hotărârii nu este

suficient de clar și sunt necesare lămuririi privind înțelesul, extinderea și

aplicarea acestuia, care ar putea duce la crearea dificultăților la executare.

Concomitent, prin această procedură nu se poate modifica cuprinsul

hotărârii și nici dispozitivul acesteia, ci doar se fac anumite precizări pentru a se

asigura posibilitatea punerii în executare, cu înlăturarea dispozițiilor care

eventual se contrazic.

Deci, această procedură este pusă la dispoziția părții interesate atunci când,

din culpa instanței de judecată această hotărâre judecătorească nu poate fi

executată sau conține dispoziții contradictorii.

Or, în spiritul dreptului procedural civil și contencios administrativ,

hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu

creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita

prescrierilor acesteia.

Iar pentru a aduce o certitudine, necondiționalitate și deplinătate hotărârii

judecătorești, legiuitorul a învestit instanța de judecată inter alia cu dreptul de a

explica conținutul dispozitivului hotărârii ori a omite dispozițiile contradictorii.

Într-adevăr, instituția explicării hotărârii constituie un mijloc legal conferit

instanței de judecată emitente de a explica dispozițiile contradictorii cuprinse în

hotărâre, precum și sensul, extinderea sau aplicarea dispozitivului acesteia, însă

ea nu poate fi considerată ca un mijloc destinat modificării sau anulării titlului

executoriu, această finalitate fiind posibil de realizat doar prin intermediul căilor

de atac.

La examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se pot discuta împrejurări,

care ar repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest

fapt contravine direct autorității lucrului judecat.

Obiectul explicării unei hotărâri judecătorești se poate referi doar la

înțelesul hotărârii, limitele și modalitatea executării prestațiilor, precum și la

cercul persoanelor vizate prin hotărâre.

4

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel întemeiat

a respins cererea depusă de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

referitor la explicarea executării deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, or, decizia, a cărei explicare se solicită, nu conține dispoziții neclare

sau contradictorii cu privire la extinderea sau modul de aplicare, aceasta fiind

clară, certă, consecutivă și concretă și prin urmare, nu sunt temeiuri pentru

explicarea acesteia, dispozitivul indicând cert că a fost încasat de la Oficiul

Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat în beneficiul Feodorei Gojan,

prejudiciul moral în sumă de 500 (cinci sute) lei și cheltuielile judiciare

suportate în legătură cu efectuarea xerocopiilor în sumă de 271 (două sute

șaptezeci și unu) lei 50 (cincizeci) bani. Respectiv, conținutul deciziei

nominalizate nu necesită explicații referitor la sensul, extinderea sau aplicarea

dispozitivului deciziei instanței de apel. Astfel, dispozitivul deciziei indică cert

soluția instanței de apel. Mai mult decât atât, din decizia instanței de apel rezultă

clar și motivele care au stat la baza adoptării acestei soluții, precum și normele

legale aplicabile speței, constatările expuse fiind certe, exprese și clare, prin

urmare, acestea nu lasă loc de interpretare.

Ca urmare, cererea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu

se încadrează în prevederile art. 251 alin. (1) Cod de procedură civilă,

circumstanțe ce indică direct la netemeinicia cererii, motiv pentru care corect a

fost respinsă de către instanța de apel.

Cât privesc argumentele recursului precum că încheierea contestată este

ilegală și neîntemeiată pe motiv că, Oficiul nu are statut de persoană juridică și

nu dispune de surse financiare proprii, acestea nu pot constitui drept temei

pentru admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pronunțarea unei

decizii sub formă de încheiere, prin care cererea privind explicarea executării

deciziei sus-indicate să fie admisă în sensul declarat, în situația în care

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, fiind persoană juridică de drept

public, cu ștampilă și cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, având

denumirea sa și dispunând de conturi trezoreriale a fost reprezentată în prezentul

litigiu de Oficiul Teritorial Chișinău. Or, conform Regulamentului cu privire la

funcționarea și organizarea Cancelariei de Stat, în scopul realizării de către

Guvern a prerogativelor sale constituționale privind realizarea politicii interne și

externe a statului și exercitarea conducerii generale a administrației publice,

Cancelaria de Stat asigură coordonarea politicilor în domeniul descentralizării și

exercită coordonarea generală, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, a

activității serviciilor publice desconcentrate.

Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

5

recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu

menținerea încheierii din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și (2), art. 258 alin. (3) Cod

administrativ, art. 195 Cod administrativ în coroborare cu art. 251 Cod de

procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a Republicii Moldova.

Se menține încheierea din 12 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Feodora Gojan

împotriva Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii

Moldova și a Consiliului comunei Ciorescu, persoană terță Procuratura

municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

6