3ra-584/23 — Anularea actului administrativ

3ra-584/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-584/23 (2-20004356-01-3ra-30052023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – V. Chisilița

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, Gh. Mîra, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Andrian Bunduc,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Andrian

Bunduc împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Andrian Bunduc și menținută hotărârea din

26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 13 ianuarie 2020, Andrian Bunduc, a înaintat acțiune în instanța de judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de

constatare nr. 121/12 din 28 noiembrie 2019.

În motivarea acțiunii înaintate reclamantul a invocat că, la 30 decembrie 2019, a

recepționat prin intermediul poștei actul de constatare nr.121/12 din 28 noiembrie

2019, cu care nu este de acord și îl consideră neîntemeiat, iar drept rezultat anulabil.

Or, conform art. 5 alin. (3) al Legii nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, în cazurile

prevăzute la alin. (2) lit. a), absența fără motive întemeiate de la 3 ședințe

consecutive ale consiliului, mandatul consilierului se ridică de către consiliul

respectiv. Iar astfel, se atestă că este de competența consiliului de a ridica mandatul

de consilier.

Prin urmare, la momentul inițierii controlului, reclamantul nu era în situație de

incompatibilitate, fapt ce se atestă prin confirmarea cu nr. 575 din 11 mai 2019, a

Primăriei s. Bulboaca, prin care se descrie faptul că a solicitat să nu mai fie invitat

la nici o ședință a consiliului, și confirmarea nr. 1150 din 21 octombrie 2019

eliberată de Primăria Bulboaca, potrivit căreia în anul 2018 și anul 2019, nu a fost

prezent nici la o ședință din cadrul consiliului local s. Bulboaca, r. Anenii Noi. Or,

prin cererea nr.1150 din 21 octombrie 2019, se denotă că, în anul 2018 și anul 2019,

nu a fost prezent la nici o ședință din cadrul consiliului local s. Bulboaca, r. Anenii

1

Noi și n-a ridicat mijloace financiare și nu a avut o activitate remunerată în cadrul

Consiliului sătesc Bulboaca pentru acești ani.

Potrivit reclamantului, după recepționarea scrisorii cu nr.04-12/1477 din 16 iulie

2019, prin care a fost informat că, prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr.

183/12 în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al

incompatibilităților, la 23 iulie 2019, a depus cerere de demisie în adresa CEC, din

considerentul că Consiliul sătesc Bulboaca nu a ridicat mandatul de consilier

conform prevederilor alin. (3) art. 5 al Legii nr. 768-XIV din 02 februarie 2000. Iar

prin prezentarea punctului de vedere asupra obiectului controlului, a solicitat

restituirea în bugetul Primăriei s. Bulboaca a mijloacelor financiare ridicate pentru

17 ședințe la care a participat, pentru a deține în continuare poziția de funcționar

public, și nu a fi demis din funcție, deoarece este unicul venit financiar, având spre

achitare 2 credite (MAIB și Mobiasbanca) care practic reprezintă 60% din salariu

din funcția pe care o exercită.

Potrivit art. 7 al Legii nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, mandatul alesului local

este incompatibil cu: exercitarea altei funcții de demnitate publică; calitatea de

funcționar public în oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat; calitatea de funcționar

public, de angajat în subdiviziunile autorităților administrației publice aparatul

președintelui raionului, primării, primărie și preturile municipiului Chișinău,

direcții, și alte subdiviziuni, inclusiv ale Adunării Populare a Găgăuziei și ale

Comitetului executiv al Găgăuziei; calitatea de șef, de șef adjunct (inclusiv

interimatul acestor funcții) în structurile subordonate autorităților publice locale

instituții publice, servicii, întreprinderi municipale; alte cazuri stabilite prin lege,

inclusiv cele prevăzute la art. 84 al Legii nr.436-XVl privind administrația publică

locală. Suplimentar, la incompatibilitățile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol,

se indică că, mandatul consilierului este incompatibil cu calitatea de consilier al unui

consiliu de același nivel sau de consilier al consiliului de orice nivel din alte unități

administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

Astfel, reclamantul a invocat că, din norma citată nu se atestă incompatibilitatea

funcției de consilier al consiliului s. Bulboaca cu cea de funcționar în cadrul Agenției

Protecției Consumatorului și Supravegherea Pieței. Or, art. 19 Legii nr. 16 cu privire

la conflictul de interese în vigoare la data de 01 august 2016, indică că, la data

obținerii mandatului de consilier, incompatibilitățile privind funcțiile publice sunt

cele stabilite prin Constituția Republicii Moldova, legile ce reglementează

activitatea autorităților publice în care persoanele ce dețin funcții de demnitate

publică sau funcții publice își desfășoară activitatea, prin prezenta lege, prin

legislația în domeniul serviciului public, prin legile privind statutul alesului local,

privind administrația publică locală privind combaterea corupției și

protecționismului, precum și prin alte legi. Iar Legea nr. 768-XIV din 02 februarie

2000 privind statutul alesului local, nu a stabilit incompatibilitate dintre calitatea de

consilier local și angajat al APCSP, iar deținerea simultană a acestor calități nu se

consideră incompatibilă și după data de 01 august 2016, data intrării în vigoare a

Legii nr.132.

În aceeași ordine de idei, reclamantul a susținut că, conform art. 25 al Legii cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public, calitatea de funcționar

public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a fost numit.

Funcționarul public nu este în drept să desfășoare alte activități remunerate: în cadrul

autorităților publice, cu excepțiile prevăzute de lege; în funcție de demnitate publică

2

sau în funcție din cadrul cabinetului persoanei care exercită funcție de demnitate

publică, cu excepția cazului în care raporturile de serviciu sunt suspendate pe

perioada respectivă în condițiile legii; prin contract individual de muncă sau prin alt

contract cu caracter civil, în cadrul societăților comerciale, cooperativelor,

întreprinderilor de stat sau municipale, precum și al organizațiilor necomerciale, din

sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau în

anumite privințe este de competența autorității în care el este angajat, cu excepția

activităților științifice, didactice, de creație, de participare în proiecte de dezvoltare

în domeniul de competență în cadrul autorității în care este angajat și de reprezentare

a statului în societățile economice. Modul de cumulare a acestor activități cu funcția

publică se stabilește de Guvern.

Mai mult ca atât, art.24 din Legea 768-XIV din 02 februarie 2000 stabilește că

alesului local, care a fost invitat la ședința consiliului și a participat la ea, i se restituie

cheltuielile aferente și i se acordă o indemnizație pentru fiecare zi de participare la

ședința consiliului în mărimea stabilită de către consiliul respectiv. Iar art. 20 al

Codului fiscal stabilește că, indemnizația este o sursă neimpozabilă.

Calitatea de consilier sătesc local nu este o activitate remunerată, din

considerentul că pentru participarea la ședințe consiliul poate stabili indemnizații,

care nu constituie o sursă impozabilă, iar astfel nu este aplicabilă norma din art. 25

al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Totodată, reclamantul a remarcat că, pârâtul dispune de dreptul de a solicita

conform art.7 alin. (2) lit. b) al Legii 132/17 iunie 2016, conducerii organizației

publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării

tragerea la răspundere disciplinară a persoanei care a încălcat regimul juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților sau al restricțiilor ori, după caz,

dispunerea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia,

dar nu este obligat de a aplica asemenea sancțiune. Iar astfel, sancțiunea aplicată de

către pârât prin solicitarea destituirii, decăderea din dreptul de a exercita funcții

publice și funcții de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o

perioadă de 3 ani, înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicția de

a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data destituirii, este una

inechitabilă în raport cu circumstanțele de fapt și de drept. Iar ilegalitatea actului

emis de către pârât, se exprimă prin faptul că pârâtul a interpretat în mod eronat

norma materială, Legea 768-XIV din 02 februarie 2000 privind statutul alesului

local, Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, iar pe cale de consecință a aprobat un act administrativ

neîntemeiat. Or, actul de constatare nr.121/12 din 28 noiembrie 2019, este un act

administrativ individual defavorabil care impune destinatarilor obligații, sancțiuni,

sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping,

în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat.

Prin hotărârea din 26 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

a fost respinsă.

Prin decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Andrian Bunduc și menținută hotărârea din 26 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că Autoritatea Națională de

Integritate prin actul de constare nr.121/12 din 28 noiembrie 2019, corect a constatat

încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Andrian Bunduc,

3

manifestată prin deținerea concomitentă a funcției de Șef al Direcției control

metrologic din cadrul Agenției pentru protecția Consumatorilor și Supravegherea

Pieței și a funcției de consilier local în Consiliul s. Bolboaca, r. Anenii Noi, fapt ce

constituie o stare de incompatibilitate, prin faptul că ar deține concomitent două

funcții publice și ar desfășura o altă activitate remunerată în cadrul autorității

publice. Întrucât, materialele cauzei confirmă că, Andrian Bunduc ocupa în aceeași

perioadă de timp: 30 iunie 2016 – 23 iulie 2019, funcția de Șef al Direcției control

metrologic din cadrul Agenției pentru protecția Consumatorilor și Supravegherea

Pieței (fiind funcționar public) cât și funcția de consilier local în Consiliul s.

Bolboaca, r. Anenii Noi, deși norma art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul

alesului local nr. 768-XIV din 02.02.2000, stabilește expres incompatibilitatea

funcțiilor date și art. 25 alin. (1) și (2) lit. a) al Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, indică că, calitatea de

funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decât cea în care a

fost numit. Funcționarul public nu este în drept să desfășoare alte activități

remunerate: a) în cadrul autorităților publice, cu excepțiile prevăzute de lege.

La fel, instanța de apel nu a putut reține nici argumentul apelantului privind

depunerea cererii de demisie, deoarece apelantul, fiind numit în funcția publică de

Inspector superior al Direcției relații cu consumatorii din cadrul Agenției pentru

Protecția Consumatorilor în data de 30 iunie 2016, a avut termenul legal de o lună

pentru a soluționa starea de incompatibilitate până la 30 iulie 2016, însă a depus

cererea de demisie abia la 23 iulie 2019, după inițierea în privința sa a controlului

privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților. Or, art. 8 alin. (1) din

Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02.02.2000, indică că, alesul

local care se află în unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute la art.7 din

prezenta lege va demisiona din funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau își va

depune mandatul în termen de 30 de zile de la apariția incompatibilități.

La 21 februarie 2023, Andrian Bunduc a înregistrat recursul nemotivat împotriva

deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii

de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii de admitere

a acțiunii.

La 16 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatei Autoritatea Națională de Integritate.

La 29 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritatea depus o referință asupra

cererii de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind inadmisibilă sau, după caz,

respingerea recursului.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

4

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția de până la 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din

oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca

atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art. 245 alin. (2).

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de

până la 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert

că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un

eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de 3 procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii

termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim

5

pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de

către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de

legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor

termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă

din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă

adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează

notificarea.

Potrivit art. 114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 25 ianuarie 2023, dispozitivul fiind notificat recurentului prin poșta electronică la

31 ianuarie 2023 (f.d. 215), iar decizia motivată la 12 mai 2023 (f.d. 219).

Se reține că, la 20 martie 2023, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău din 25

ianuarie 2023, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

https://cac.instante.justice.md/.

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), pentru

prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 13 mai 2023, ziua

imediat următoare de la data notificării recurentului a deciziei integrale a instanței

de apel, și a expirat la 11 iunie 2023, zi de duminică, ultima zi de depunere a

recursului motivat fiind data de 12 iunie 2023, zi de luni.

În pofida celor enunțate, Andrian Bunduc nu s-a conformat prevederilor legale și

nu a prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), ci și-a exercitat

acest drept abia la 08 februarie 2024 (f.d. 234-240), depunând „explicații-referință”

6

asupra propriei cereri de recurs. Totodată, la 27 februarie 2024, recurentul a expediat

prin poșta electronică o cerere de recurs suplimentară (f.d. 242-244). Or, fiind cel

interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul trebuia să întreprindă

toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum

sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la

expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului

în conformitate cu art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția de până la

01 septembrie 2023).

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246

alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023),

de declarare a recursului inadmisibil.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din

Codul administrativ (în redacția de până la 01 septembrie 2023), este considerat un

termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării

recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului care

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-

credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta

electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de

prezentare a recursului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv

poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de

art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Andrian Bunduc

drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Andrian Bunduc, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Andrian Bunduc se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7