3ra-615/24 — anularea actului de constatare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului de constatare
- Temei legal
- Evaluarea conflictului de interese si proportionalitatea sanctiunilor aplicate de ANI.
3ra-615/24 — anularea actului de constatare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Vladimir Cimpoeș împotriva Autorității Națională de
Integritate, terț Marina Cimpoeș și Serghei Anastasov cu privire la anularea
actului de constatare nr. 47/04 din 19 februarie 2021,
împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-615/24
NR. PIGD 2-21036197-01-3ra-12072024)
Evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate
de Autoritatea Națională de Integritate.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Sîrbu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 martie 2023, Vladimir Cimpoeș a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Marina Cimpoeș
cu privire la anularea actului de constatare nr. 47/04 din 19 februarie 2021.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 19 februarie 2021 inspectorul de
integritate al Autorității Naționale de Integritate, Ada Griciuc, a emis actul
de constatare nr. 47/4 pe materialele dosarului de control privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, inițiat în privința lui Vladimir
Cimpoeș.
Conform rezultatelor examinării materialului menționat, de către
inspectorul de integritate a fost constatat faptul, precum că a avut loc
încălcarea din partea lui Vladimir Cimpoeș, consilier al Consiliului
Municipal Comrat, a regimului juridic al conflictelor de interese, prin
nedeclararea și prin nerezolvarea conflictului real de interese care a avut loc
la 17 decembrie 2019 și la 20 decembrie 2019, precum și conflictul de
interese admis la 17 decembrie 2019 în cadrul ședinței Comisiei de
specialitate a Consiliului Municipal Comrat.
Totodată, conform actului indicat, inspectorul de integritate a adoptat
decizia de a sesiza Comisia Electorală Centrală, după intrarea în vigoare a
Actului de constatare, în vederea declanșării procedurii de ridicare a
mandatului de consilier în Consiliul Municipal Comrat a dlui Vladimir
Cimpoeș, precum și de a interzice ultimului exercitarea funcțiilor publice pe
parcursul a 3 ani din data încetării mandatului de ales local și înregistrării în
Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție
publică.
Menționează reclamantul, că prin decizia dată, inspectorul de
integritate a constatat 3 fapte de existență în acțiunile lui Vladimir Cimpoeș
a conflictului de interesele real: La data de 17 decembrie 2019 în cadrul
examinării de către Comisia de specialitate a Consiliului Municipal Comrat,
Vladimir Cimpoeș a participat la adoptarea deciziei privind avizarea și
aprobarea propunerii Primăriei mun. Comrat cu privire la introducerea
modificărilor în Decizia Consiliului Municipal nr. 20/5 din 11 octombrie
2019 „Cu privire la cererea Direcției de învățământ Găgăuzia” și
introducerea sintagmei „secretar al Consiliului mun. Comrat Marina
1
Cimpoeș Efim” cu sintagma „viceprimarul mun. Comrat - Inna Vlah Vasile”:
La 20 decembrie 2019 în cadrul ședinței Consiliului mun. Comrat, Vladimir
Cimpoeș a fost chemat la adoptarea deciziei nr 27/11.3 din 20 decembrie
2019 „Cu privire la cererea Direcției de învățământ Găgăuzia” și La 20
decembrie 2019 în cadrul ședinței consiliului mun. Comrat, Vladimir
Cimpoeș a fost chemat la adoptarea deciziei nr. 27/20 din 20 decembrie 2019
„Cu privire la delegarea împuternicirilor primarului mun. Comrat pentru
evaluarea profesională a activității secretarului Consiliului Municipal
Comrat”.
Reclamantul consideră Actul de constatare nr. 47/04 din 19 februarie
2021 ilegal și neîntemeiat.
Notează că, la data de 20 octombrie 2019, a fost ales în calitate de
consilier al Consiliului Municipal Comrat. De asemenea, prin decizia
consiliului a fost numit în calitate de președinte al Comisiei de specialitate
juridice a Consiliului Municipal Comrat. Anterior, până la alegerea sa în
Consiliul Municipal Comrat, soția sa - Marina Cimpoeș, a fost aprobată în
calitate de secretar al Consiliului.
La ședința comisiei de specialitate juridice din data de 17 decembrie
2019, sub numărul 5, a fost examinată chestiunea privind introducerea
modificărilor în decizia Consiliului Municipal Comrat nr. 20/5 din 11
octombrie 2019 „Cu privire la cererea Direcției Generale Învățământ
Găgăuzia”, prin care în punctul 1 s-a propus înlocuirea sintagmei
„secretarului Consiliului municipal Comrat - Marina Cimpoeș Efim” cu
sintagma „viceprimarului mun. Comrat - Inna Vlah Vasile”. Conform
rezultatelor examinării chestiunii date, în calitate de membru al comisiei, a
votat pentru propunerea comisiei, adresată consiliului „de a recomanda
Consiliului Municipal Comrat să admită propunerea primăriei mun.
Comrat”.
Reclamantul consideră că în acțiunile sale lipsește conflictul de
interese sau careva alte încălcări ale legislației în vigoare.
Precizează că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. a) al
Legii nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală,
consilierul poate fi prezent la ședința consiliului, însă nu participă la
adoptarea deciziilor în condițiile existenței unui conflict de interese, atunci
când el personal, soția (soțul), copiii, părinții săi au un interes patrimonial în
problema supusă dezbaterii. Însă, careva interes patrimonial la examinarea
de către Consiliul Municipal Comrat a proiectelor deciziilor nr. 27/11.3 din
20 decembrie 2019 „Cu privire la adresarea Direcției Generale Învățământ
Găgăuzia”, precum și la examinarea proiectului deciziei nr. 27/20 din 20
decembrie 2019 „Cu privire la delegarea împuternicirilor primarului mun.
Comrat pentru evaluarea profesională a activității secretarului Consiliului
Municipal Comrat”, nici el, nici soția sa Cimpoeș M., nu au avut.
2
Mai mult ca atât, la examinarea ambelor decizii de către Consiliul
Municipal Comrat, a anunțat despre neparticiparea sa la vot pentru a evita
oricare suspiciuni despre existența în acțiunilor sale a unui potențial conflict
de interese.
Notează că, nici la examinarea de către Comisia de specialitate juridică
a Consiliului Municipal Comrat la data de 17 decembrie 2019 a proiectului
deciziei „Cu privire la adresarea Direcției Generale Învățământ Găgăuzia”,
nu se regăsește un careva interes patrimonial.
Susține că, inspectorul de integritate a făcut o concluzia neîntemeiată
despre existența unui conflict de interese real.
Subliniază că, în cazul dat, nu a fost indicat care interes personal,
patrimonial sau nepatrimonial, urmărea sau a putut să urmărească, ca ales
local, la examinarea proiectelor deciziilor menționate. În decizia
inspectorului de integritate nu este concretizat faptul, prin ce modalitate
înlocuirea secretarului Consiliului Municipal Comrat în componenta
Comisiei Direcției Învățământ Găgăuzia, cu altă persoană (decizia nr.
27/11.3 din 20 decembrie 2019), sau acordarea împuternicirilor primarului
mun. Comrat privind evaluarea profesională a activității secretarului
Consiliului Municipal Comrat (decizia nr. 27/20 din 20 decembrie 2019), ar
putea influența asupra executării obiective și imparțiale de către Vladimir
Cipmoeș a atribuțiilor alesului local.
Consideră că, deciziile indicate ale Consiliului nicidecum nu
influențau asupra exercitarea atribuțiilor sale și inspectorul de integritate în
cazul dat eronat a calificat acțiunile sale (ca și acțiunile sale la petrecerea
ședinței comisiei de specialitate la 17 decembrie 2019) ca un conflicte de
interese real.
Comunică, că lui Marina Cimpoeș nu i-a fost adus la cunoștință faptul
că are careva drepturi sau obligații în componența comisiei indicate
(activitatea căreia se efectuează gratuit). Cu toate acestea, cunoscând veridic
despre faptul că conducerea Primăriei mun. Comrat urmărește scopul de a
suspenda valabilitatea mandatului său de ales local, a hotărât să nu participe
la votarea consiliului municipal la chestiunile indicate în cadrul ședinței din
20 decembrie 2019. Propunerea primarului mun. Comrat privind înlocuirea
reprezentatului primăriei mun. Comrat în componența comisiei, formată de
către Direcția Învățământ Găgăuzia, nu reprezenta și nu aducea careva
beneficii lui Marina Cimpoeș, care la propunerea primarului a fost înlocuită
cu un alt colaborator, adică a fost exclusă din componența comisiei Direcției
Învățământ Găgăuzia. Actul dat nu i-a atribuit lui Marina Cimpoeș careva
obligațiuni, sancțiuni sau sarcini. În afară de acest fapt, recomandarea dată
nu a lezat drepturile și interesele ei legale, și nu refuza integral sau parțial în
acordarea beneficiului solicitat. Inițiativa în adoptarea deciziei date a
3
parvenit de la primarul mun. Comrat, Anastasov S., ci nu însăși de la Marina
Cimpoeș.
În mod analogic, lui Vladimir Cimpoeș nu i-a adus careva beneficii
acordarea primarului mun. Comrat a împuternicirilor la evaluarea activității
secretarului consiliului. Mai mult ca atât, împuternicirile date ale primarului
în cazul evaluării negative a activității secretarului consiliului, ar putea duce
la consecințe negative în privința ei. În afară de acest fapt, adresatul deciziei
indicate a fost primarul mun. Comrat, căruia i-au fost atribuite împuterniciri,
ci nu secretarului. Anume primarului, dar nu lui Cimpoeș M., i-au fost
atribuite împuternicirile în decizia sus menționată.
Reclamantul mai susține că, inspectorul de integritate neîntemeiat a
calificat participarea sa în cadrul comisiei de specialitate a Consiliului
Municipal Comrat, la 17 decembrie 2019, ca participare în adoptarea
deciziei. Raportul comisiei de specialitate nu este o decizie în noțiunea
actului administrativ individual, prevăzută de art. 11 al Codului
administrativ. Raportul dat al comisiei de specialitate nu este un act
administrativ individual în sensul art. 10 alin. (1) Cod administrativ, nu
produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public și poartă caracter de recomandare (adică
nu este obligatoriu pentru executarea de către subiecții dreptului, inclusiv și
de către Consiliul Municipal Comrat) pentru membrii consiliului la
examinarea în fond a chestiunii date.
Notează că, problemele de pe ordinea de zi a ședinței comisiei de
specialitate juridică a Consiliului Municipal Comrat, se examinează exclusiv
prin prisma corespunderii lor cu legislația în vigoare a Republicii Moldova,
precum și prin prisma altor acte legislative, decizii și prevederi aprobate de
către Consiliul local. Anume prin prisma dată (principiul legalității) a și fost
examinată de către membrii comisiei de specialitate propunerea primarului
mun. Comrat privind înlocuirea membrului Comisiei la Direcția Învățământ
Găgăuzia, propunerea primarului despre înlocuirea membrului comisiei a
fost legală și nu contrazicea legislației în vigoare a RM.
Remarcă, că în legea art. 22 alin. (1) al Legii privind administrația
publică locală, este indicat faptul că concluziile comisiei de specialitate se
întocmesc sub forma de aviz sau raport, dar nu sunt un act administrativ,
adică nu sunt o decizie. Discursurile sale în cadrul comisiei au avut un
caracter explicativ al prevederilor legislației în vigoare a Republicii
Moldova, întrucât ca președinte al comisiei juridice (în componența căreia
este unicul jurist cu diplomă), în calitate de avocat și unicul jurist de practică
în componența Consiliului Municipal Comrat, explică primarului mun.
Comrat, Anastasov S. și consilierilor înțelegerea greșită de către ei a unui șir
de acte normative.
4
Relevă că, în legislația RM există o neconcordanță referitor la
chestiunea ce ține de informarea despre existența conflictului de interese
real.
Subliniază că, prevederilor art. 12 alin. (5) din legea pot fi executate
de către persoanele, cărora prin legea le este acordat termen pentru luarea
deciziilor, dar nu pot fi executate de către consilierii autorităților publice
locale, cărora proiectele deciziilor sunt prezentate spre examinare de către
primar nemijlocit la ședința consiliului sau la ședința comisiei de specialitate.
În cazul dat, consilierul este lipsit de posibilitate să informeze pe cineva cu
timp înainte despre apariția a unui conflict.
Mai indică că, art.12 alin.(7) al Legii prevede că, consilierii locali sunt
obligați să informeze Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai
târziu de 3 zile de la data constatării, despre orice situație de conflict de
interese real în care se află, în modul stabilit la alin. (5). Însă, la momentul
soluționării chestiunilor apărute la ședința comisiei de specialitate, la 17
decembrie 2019, și la ședința Consiliului Municipal Comrat, la 20 decembrie
2019, Vladimir Cimpoeș în calitate de consilier, fizic nu a putut să informeze
pe cineva despre apariția conflictului de interese până la soluționarea
cererii/demersului; în termen de 3 zile după soluționarea chestiunilor date,
deja nu se afla în situația conflictului de interese, întrucât chestiunea a fost
soluționată după refuzul său de a participa la vot la data de 20 decembrie
2019.
Consideră că, plângerea depusă în privința sa în adresa Autorității
Naționale de Integritate este o modalitate de presiune politică și urmărire din
partea primarului mun. Comrat, Anastasov S. Plângerea dată are doar un
scop - revocarea mandatului său de consilier al Consiliului Municipal
Comrat. Scopul dat fiind urmărit din motivul poziției sale în legătura cu mai
multe chestiuni legate cu activitatea primăriei, precum și poziția sa ce ține
de critica acțiunilor primarului Anastasov S., care conțin multe încălcări ale
legislației.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 3 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Serghei Anastasov.
Prin hotărârea din 20 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir
Cimpoeș către Autoritatea Națională de Integritate, terț Marina Cimpoeș și
Serghei Anastasov cu privire la anularea actului de constatare nr. 47/04 din
19 februarie 2021. S-a anulat pct. 2 și 3 din Actul de constatare nr. 47/04 din
19 februarie 2021, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința
lui Vladimir Cimpoeș. În rest, pretențiile reclamantului sau respins ca
neîntemeiate.
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 iulie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere
de apel nemotivată împotriva hotărârii din 20 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, iar la 13 noiembrie 2023 a depus cerere de apel
motivată solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 20 iulie 2023 și anume în partea
admiterii parțiale a acțiunii și anulării pct. 2 și 3 din dispozitivul actului de
constatare nr. 47/04 din 19 februarie 2021 și în partea casată emiterea unei
noi decizii prin care acțiunea lui Vladimir Cimpoeș să fie respinsă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Autoritatea Națională de Integritate s-a respins. S-a menținut
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 20 iulie 2023.
În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că soluția fondului
este una întemeiată, urmând a fi menținută.
A notat Curtea de Apel Chișinău că, a fost respectată competența,
principiul distribuirii aleatorii a sesizării și inițierii controlului, iar legalitatea
și temeinicia actului administrativ sub aceste aspecte nefiind afectat de vicii.
Cu referire la legalitatea materială a actului administrativ contestat,
Completul judiciar a reținut că, Vladimir Cimpoeș deține calitatea de subiect
al declarării în temeiul art. 3 alin.(1) lit. b) din Legea nr.133/2016, cărui se
aplică prevederile Legii nr.768/2000 și ale Legii nr.436/2006.
A reținut că, Marina Cimpoieș, care este soția reclamantului/intimat,
întrunește calitatea de persoană apropiată lui Vladimir Cimpoeș în sensul
Legii nr. 133/2016, și se identifică interesul personal al subiectului declarării
Vladimir Cimpoeș, fiind elementul constitutiv determinant al situației de
conflict de interese, astfel inspectorul de integritate întemeiat a conchis că
consilierul Vladimir Cimpoeș s-a aflat în trei situații de conflict de interes
real.
Completul Curții de Apel Chișinău a subliniat prevederile art. 12 alin.
(7) din Legea nr. 133/2016, menționând că, Vladimir Cimpoeș urma să
informeze Autoritatea Națională de Integritate, în termen de 3 zile de la data
de 17 decembrie 2019 și 20 decembrie 2019 (data apariției conflictelor)
despre conflictele de interese reale în care s-a aflat în ședința Comisiei
consultative de specialitate și cea a Consiliului municipal Comrat.
De asemenea a notat că, verificând înscrisurile în Registrul
declarațiilor privind conflictele de interese, ținut de Autoritatea Națională de
Integritate conform cerințelor art. 12 alin. (8) din Legea nr. 133/2016 și
extrasul din sistemul operațional E-management al Autorității Naționale de
6
Integritate, inspectorul de integritate a stabilit că consilierul Cimpoeș
Vladimir nu a depus declarații cu privire la conflictele de interese reale în
care s-a aflat la data de 17 decembrie 2019 și 20 decembrie 2019, acest fapt
fiind recunoscut și de către însuși reclamantul/intimat.
A notat că, în cazul conflictelor de interese apărute la 20 decembrie
2019 în cadrul ședinței Consiliului mun. Comrat, inspectorul de integritate
întemeiat a statuat conformarea consilierului Vladimir Cimpoeș la exigențele
legii. Or, înscrisurile în procesul-verbal al ședinței Consiliului mun. Comrat
nr.27 din 20 decembrie 2019 atestă în ambele situații, atât la adoptarea
Deciziei nr.27/11.3, cit și a Deciziei nr.27/20, prezența mențiunii la
compartimentul rezultatele votării „consilierul Vladimir Cimpoeș nu a
participat la procedura de votare, întru evitarea conflictului de interese”.
În același timp, în cazul conflictului de interese apărut la 17 decembrie
2019 în ședința Comisiei de specialitate a Consiliului mun. Comrat pe
probleme privind gestionarea proprietății publice locale, asigurând statul de
drept, drepturile, libertățile și interesele legitime ale cetățenilor, și anume, la
examinarea pct.5 în care era vizată persoana apropiată (soția), a constatat că
Vladimir Cimpoeș a omis neîntemeiat soluționarea conflictului de interese
prin abținere de la întreprinderea oricărei acțiuni pe cazul dat.
Drept urmare, în calitate de președinte al Comisiei de specialitate pe
probleme privind gestionarea proprietății publice locale, asigurând statul de
drept, drepturile, libertățile și interesele legitime ale cetățenilor, Vladimir
Cimpoeș a participat la procedura de luare a deciziei, susținând prin vot
avizul pe marginea propunerii Primăriei mun. Comrat de modificare a
Deciziei Consiliului mun. Comrat nr.20/5 din 11 octombrie 2019 prin
înlocuirea sintagmei „secretarul Consiliului mun. Comrat - Marina Cimpoieș
Efimov” - cu sintagma „viceprimarul mun. Comrat - Inna Vlah Vasile”.
Prin urmare, inacțiunile lui Vladimir Cimpoeș de declarare și
soluționare conformă a conflictului de interese, au condus la admiterea unui
conflict de interese consumat în ședința Comisiei de specialitate a Consiliului
mun. Comrat pe probleme privind gestionarea proprietății publice locale,
asigurând statul de drept, drepturile, libertățile și interesele legitime ale
cetățenilor din 17 decembrie 2019.
A mai indicat că, subiectul declarării Vladimir Cimpoeș urma să
determine individual apariția situației de conflict de interese, din moment ce
cunoștea indubitabil despre prezența interesului personal, în persoana soției,
și despre faptul că acest interes personal afectează interesul public prin
compromiterea corectitudinii procesului de luare a deciziilor oficiale. Or,
interesul public este afectat de cel personal deja în cazul în care obiectivitatea
deciziei poate fi pusă la îndoială.
7
Astfel, fiind cert faptul că, consilierul Vladimir Cimpoeș a avut
obligația în exercitarea mandatului de ales local de a respecta principiile
generale de evitare a conflictelor de interese, inclusiv prin servirea
interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, prin responsabilitate
individuală și exemplu personal.
De asemenea, Vladimir Cimpoeș a avut obligația personală de a fi
atent la orice conflict de interese real sau potențial, de a lua măsuri pentru a
evita un asemenea conflict, de a informa despre orice conflict de interese din
momentul constatării apariției acestuia, de a se conforma la orice decizie
finală care îi pretinde să se retragă din situația în care se găsește sau să
renunțe la avantajul care se află la originea conflictului.
În speță însă, Vladimir Cimpoeș nu și-a onorat obligațiile stabilite prin
lege, nu a respectat modul și termenul de declarare și soluționare a situațiilor
de conflicte de interese reale în care se afla, nu s-a abținut de la participare
la luare decizii, prin ce a admis consumarea conflictelor de interese și
compromiterea interesului public de cel personal, punând la îndoială luarea
unei decizii imparțiale și obiective.
Completul instanței de apel a subliniat că, inspectorul de integritate
întemeiat a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese
de către dl Vladimir Cimpoeș, consilier în Consiliul municipal Comrat, UTA
Găgăuzia, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conformă a
conflictelor de interese reale în care s-a aflat la data de 17 decembrie 2019 și
20 decembrie 2019 și admiterea conflictului de interese consumat la data de
17 decembrie 2019 în ședința Comisiei de specialitate a Consiliului mun.
Comrat pe probleme privind gestionarea proprietății publice locale,
asigurând statul de drept, drepturile, libertățile și interesele legitime ale
cetățenilor.
Din considerentele menționate, instanța de fond just a statuat că, pct.
1 al actului de constatare nr. 47/04 din 19.02.2021, este întemeiat, iar
acțiunea reclamantului în această parte este neîntemeiată.
În ce privește punctele 2 și 3 din Actul de constatare nr. 47/04 din 19
februarie 2021, a reținut că, instanța de fond just a statuat că actul de
constatare în această parte este neîntemeiat din motiv că, inspectorul de
integritate, a ignorat a respecta principiile procedurii administrative:
motivarea, proporționalitatea, respectiv a omis să-și motiveze inclusiv din
punct de vedere a proporționalității, decizia sa privind sesizarea Comisiei
Electorale Centrale în vederea declanșării procedurii de ridicare a
mandatului de consilier în Consiliul mun. Comrat deținut de dl Vladimir
Cimpoeș și decăderea dl Vladimir Cimpoeș din dreptul de a exercita funcție
publică sau de demnitate publică, în condițiile art.23 alin.(6) din Legea
nr.133/2016, pe o perioadă de 3 ani din data încetării de drept a mandatului
8
de ales local și înscrierea acestuia în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa funcție publică sau de demnitate publică.
A reiterat că la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei
de dreptul la muncă, inspectorul de integritate era obligat să motiveze, prin
prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni.
A notat că, proporționalitatea, constituie un element obligatoriu care
reflectă în aplicare principiul legalității activității administrative. Controlul
judiciar efectiv obligă instanța de contencios administrativ să verifice
respectarea acestei axiome legale de către autoritățile publice.
De asemenea a evidențiat că, atunci când emite un act de constatare,
inspectorul de integritate urmează să țină cont și de scopul Legii nr.
133/2016, așa cum acesta a fost identificat de legiuitor în articolul 1 alin. (2).
Prin urmare a concluzionat instanța de apel că, la caz, sancțiunile
aplicate de inspectorul de integritate, în mod evident aduc atingere
drepturilor subiectului declarării, în special dreptului la muncă, la libera
alegere a muncii și la protecția împotriva șomajului.
Totodată a reținut că, la aplicarea sancțiuni menționate la punctele 2 și
3 din Actul de constatare nr. 47/04 din 19 februarie 2021, inspectorul de
integritate era obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și respectării
principiului proporționalității, inclusiv, este obligat să-și motiveze soluția de
aplicare a sancțiunilor, care apriori sunt îndreptate spre privarea de dreptul
de a deține funcție publică – prin prisma scopului Legii nr. 133 din 17 iunie
2016 privind declararea averii și a intereselor personale.
Pe când în condițiile speței inspectorul de integritate a omis să-și
motiveze sancțiunile aplicate în privința lui Vladimir Cimpoeș, prin prisma
principiului proporționalității, invocând în motivarea aplicării acestui
principiu, doar teze generale, care nu au fost raportate la obiectul încălcărilor
admise de aceasta, în condițiile în care a fost aprobată ridicarea mandatului
de consilier în Consiliul mun. Comrat.
Astfel a conchis asupra temeiniciei soluției instanței de fond privind
anularea pct. 2 și 3 din Actul de constatare nr. 47/04 din 19 februarie 2021,
întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Cimpoeș
Vladimir, or, după cum corect a stabilit și prima instanță pct. 2 și 3 din actul
de constatare sunt contrare dispozițiilor art. 29 și 137 alin. (4) din Codul
administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat în nici un mod
proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu încălcările admise de
Cimpoeș Vladimir.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 iunie 2024, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de
recurs împotriva deciziei din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
9
solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel
Chișinău din 19 martie 2024, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea
de chemare în judecată depusă de Vladimir Cimpoeș împotriva Autorității
Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 47/04
din 19 februarie 2021 să fie respinsă integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Autoritatea Națională de Integritate a invocat
că, consideră decizia Curții de Apel Chișinău ilegală și neîntemeiată
Autoritatea consideră că în partea ce tine de modalitatea în care
instanța de apel a apreciat legalitatea proporționalității sancțiunii aplicate de
către inspectorul de integritate, au fost admise încălcări care în viziunea
recurentei sunt în măsură să caseze decizia instanței de apel prin prisma
prevederilor art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă.
În acest sens Autoritatea menționează că, prin prisma cadrului
normativ în vigoare la momentul emiterii actului de constatare, din moment
ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării procedurii
administrative de control constată încălcarea regimului juridic al conflictelor
de interese, emite un act de constatare în acest sens, iar efectele legale
(sancțiunile) și anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea de dreptul
de a deține o funcție publică sau de demnitate publică precum și înscrierea
în Registrul de stat al interdicțiilor survine ca efect al legii fără ca inspectorul
de integritate să dispună de o marjă de apreciere în acest sens. Prin urmare
sunt eronate susținerile instanței de apel precum că, inspectorul de integritate
a încălcat prevederile art. 29 din Codului administrativ pentru că, nu a
motivat temeiul aplicării acestor sancțiuni prin prisma principiului
proporționalității or, sancțiunile erau prevăzute expres de lege.
Scopul instituirii acestor sancțiuni este de a menține integritatea
subiecților declarării în activitatea pe care o desfășoară, servirea interesului
public cu imparțialitate și obiectivitate, asigurarea transparenței și
controlului public, responsabilizarea individual și exemplul personal iar
măsurile prevăzute de legiuitor sub formă de sancțiuni sunt aplicate pentru
garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. În consecință,
acțiunile inspectorului de integritate sunt în strictă conformitate cu cadrul
legal și în limitele dreptului discreționat acordat iar măsurile întreprinse de
către inspectorul de integritate suni proporționale adică potrivite și
rezonabile, deopotrivă necesare atingerii scopului urmărit și anume -
instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a conflictelor de interese.
Autoritatea notează că, la caz Colegiul Civil Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată (art. 432 alin. (2) lit. a) Cod de procedură civilă) și
anume Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
10
și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale în
condițiile în care legea prevede în mod expres tipurile de încălcări și
sancțiunile pentru aceste încălcării și eronat a concluzionat vizavi de
supremația art. 29 din Codul administrativ în detrimentul normelor speciale
or, dacă autoritatea poate decide discreționar și doar din mai multe
consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității
publice se reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale.
Subliniază că, în cazurile pretins a fi similare, invocate de către
instanța de apel, actele administrative individuale defavorabile au fost emise
în alte circumstanțe de drept în acest sens.
Autoritatea explică că, la data de 29 octombrie 2021, legiuitorul a
operat modificări la întreg pachetul de acte normative ce line de activitatea
Autorității. Așadar, odată operate modificările normative, legiuitorul a
instituit un nou mecanism de sancționare a subiecților declarării care încalcă
regimului juridic al conflictelor de interese, ai incompatibilităților,
restricțiilor etc., prin acordarea posibilității de individualizare a sancțiunii în
dependență de anumite circumstanțe. Circumstanțele care servesc la
individualizarea pedepsei au fost reglementate la art. 39 din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate după cum
urmează: în cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui
conflict de interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor, inspectorul dc integritate: lit. a) încheie un proces-
verbal cu privire la contravenție și aplică sancțiunea contravențională.
Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu se aplică: lit. b)
după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică
pentru acesta interdicției de a ocupa o funcție publică sau de demnitate
publică. Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate
de alin. 1 lit. b) în funcție de gravitatea vinovăției al subiectului declarării,
de natura abaterii, de numărul și durata abaterii, de comiterea unor abateri
similare anterior, de prejudiciul adus interesului public și de funcția publică
deținută. La aprecierea faptului dacă sunt aduse daune interesului public se
va ține cont în principal de caracterul sistematic sau unitar al abaterii, de
numărul de persoane afectate, de mărimea prejudiciului material cauzat, de
consecințele abaterii la nivel local, național sau internațional, de afectarea
reputației autorității/instituției publice sau a bunei funcționări a acesteia,
precum și de alte circumstanțe care ar afecta interesul public.
Totodată, actele de constatare (reflectate pe site-ul Autorității) supuse
analizei pe către instanța de apel le consideră similare au fost emise în
contextul Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
în vigoare începând cu data de 29 octombrie 2021 care, oferă inspectorului
de integritate dreptul de a aprecia necesitatea aplicării sau nu a sancțiunilor
de încetare a raporturilor de muncă, aplicării interdicției de a deține o funcție
11
publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani cu înscrierea în
Registrul de stat al interdicțiilor. Iar, ținând cont de noile prevederi legale și
de circumstanțele de fapt, inspectorii de integritate au decis ca sancțiunea
aplicată față de subiecții declarării indicați în unele acte de constatare emise
după 29 octombrie 202 1, să fie limitată la cea contravențională.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură
privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în
vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de
Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu
alineatul (51 ) cu următorul cuprins:
”Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi
examinat, în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 214 din 20 decembrie 2024.
Art.244 alin.(1) din Codul administrativ:
”Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs”.
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.".
Art. 193 alin. (3) și (31) din Codul administrativ stabilește:
”(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin.(2) din Codul administrativ prevede:
”În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material”.
Art.16 Cod administrativ prevede:
12
”(1) Dreptul discreționar al autorității publice reprezintă posibilitatea acesteia de a
opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o
dispoziție legală.
(2) Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități
administrative arbitrare”.
Dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, stipulează că:
”Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile
de solicitare a probelor înaintate de participanți”.
Art. 247 din Codul administrativ prevede:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”.
Art. 248 alin.(1) lit. b) din Codul administrativ reglementează că:
”În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie”.
Art. 6 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr.
132 din 17 iunie 2016:
„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:
a) exercitarea controlului averii și al intereselor personale;
b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;
c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii și
intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor;
d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional;
e) asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare
a integrității subiecților declarării;
f) alte funcții stabilite prin lege.”
Art. 7 alin, (2) lit. a) din Legea nr.132/2016:
„În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea
constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.”
Art. 37 din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare în perioadă
sesizării și efectuării controlului):
13
După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.
Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în
mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.
În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are
obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o
scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă
informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului
poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea
invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile
de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai
după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă
a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.
Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică
pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu
caracter personal.
Art. 38 alin. (1)-(4)din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare
în perioadă sesizării și efectuării controlului):
„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite
un act de constatare în cazul în care stabilește că:
a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese
sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;
b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;
c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.
Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu
prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile
lucrătoare de la data întocmirii.
Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.
Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea
termenului specificat la art.36 alin.(1).”
Art. 39 alin. (1)-(2) din Legea nr. 132/2016 (în redacția legii în vigoare
în perioadă sesizării și efectuării controlului):
„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de
interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl
14
trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul
contravențional al Republicii Moldova.
Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al
conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5
zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție
a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în
vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a
emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,
sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind
conflictul de interese.”
Art. 23 alin. (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016, (în redacția legii în vigoare în perioadă
sesizării și efectuării controlului):
„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o
cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea
unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie
temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,
după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în
cauză.”
Art. 24 alin (2) din Legii cu privire la fucția publică și statutul
funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008:
”Funcționarul public este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului
de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și cadourilor.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 245
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 19 martie 2024.
Din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat copia
deciziei motivare participanților la proces prin intermediul poștei terestre cu
scrisoare recomandată, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la
materialele cauzei (f. d. 29-32, V-II). Recurentul Autoritatea Națională de
Integritate a recepționat decizia motivată la 11 iunie 2024.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recurentul Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat dispozițiilor
art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul la 6 iunie 2024.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat
inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate
cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau
exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și
15
documentelor prezente la dosar. Participanții la proces au avut posibilitatea
să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.
În cauza CtEDO Covalenco v. Moldova nr. 72164/14, hotărârea
definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar
organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua
dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea
Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)
atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie
referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor
situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se
vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.
Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța
are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin
intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie
1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12
noiembrie 2002).
Examinând criticile aduse deciziei pronunțate de instanța de apel, prin
coroborare cu probatoriul administrat în cauza, Completul de judecată
consideră recursul întemeiat, pentru următoarele considerente.
Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului
instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la
aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze
efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani
c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).
În esență, circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de
instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special,
următoarele:
La 10 martie 2020, la Autoritatea Națională de Integritate a fost
înregistrată sesizarea primarului mun. Comrat, Serghei Anastasov, cu privire
la încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Vladimir
Cimpoeș.
Potrivit sesizării, consilierul municipal Vladimir Cimpoeș ar fi admis
consumarea unui conflict de interese în cadrul ședinței Consiliului mun.
Comrat din 14 februarie 2020, în cazul în care a participat la adoptarea (prin
vot) a Deciziei nr.3/6 privind examinarea repetată a Deciziei Consiliului
mun.Comrat nr.27/3 din 20 decembrie 2019 „Cu privire la aprobarea
bugetului primăriei mun. Comrat pentru anul 2020” în legătură cu
divergențele apărute la contrasemnarea de către secretara Marina Cimpoeș
(soția) a materialelor anexate la deciziile Consiliului mun. Comrat. Un alt
conflict de interese ar fi fost admis de consilierul Vladimir Cimpoeș în
ședința Comisiei juridice din 17 decembrie 2019, în cazul în care a avizat
16
modificarea Deciziei Consiliului mun. Comrat nr.20/5 din 11 octombrie
2019 „Cu privire la cererea Direcției generale educație Găgăuzia” prin
înlocuirea secretarului Marina Cimpoeș (soția) cu candidatul Inna Vlah.
Conform procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 274/04 din 15
iunie 2020, în privința lui Cimpoeș Vladimir, consilier în cadrul Consiliului
mun. Comrat, UTA Găgăuzia, a fost inițiat controlul privind respectarea
regimului juridic al conflictului de interese.
La 19 februarie 2021 de către inspectorul de integritate al
Inspectoratului de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate a
fost întocmit actul de constatare nr. 47/04, prin care s-a decis: „Se constată
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către dl Vladimir
Cimpoeș, consilier în Consiliul municipal Comrat, UTA Găgăuzia,
exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conformă a conflictelor de
interese reale în care s-a aflat la data de 17 decembrie 2019 și 20 decembrie
2019 și admiterea conflictului de interese consumat la data de 17 decembrie
2019 în ședința Comisiei de specialitate a Consiliului mun. Comrat pe
probleme privind gestionarea proprietății publice locale, asigurând statul de
drept, drepturile, libertățile și interesele legitime ale cetățenilor. Se sesizează
Comisia Electorală Centrală, la rămânerea definitivă a Actului de constatare,
în vederea declanșării procedurii de ridicare a mandatului de consilier în
Consiliul mun. Comrat deținut de dl Vladimir Cimpoeș. Se decade dl
Vladimir Cimpoeș din dreptul de a exercita funcție publică sau de demnitate
publică, în condițiile art. 23 alin.(6) din Legea nr.133/2016, pe o perioadă de
3 ani din data încetării de drept a mandatului de ales local și se înscrie în
Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcție publică
sau de demnitate publică. Se aduce la cunoștința dlui Vladimir Cimpoeș
prezentul act de constatare și se informează despre dreptul de contestare, în
termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios
administrativ, Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani), MD-2068, mun.
Chișinău, str. Kiev, nr.3.”
Manifestând dezacordul cu actul de constatare menționat, Vladimir
Cimpoeș a depus prezenta acțiune în instanța de judecată solicitând anularea
acestuia.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani prin hotărârea din 20 iulie 2023, a admis parțial
acțiunea depusă de Vladimir Cimpoeș și a anulat pct. 2 și 3 din actul de
constatare nr. 47/04 din 19 februarie 2021 întocmit de Autoritatea Națională
de Integritate în privința lui Vladimir Cimpoeș. În rest pretențiile
reclamantului sau respins ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, Autoritatea Națională de
Integritatea a contestat cu apel hotărârea din 20 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
17
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia
din 19 martie 2024 a respins apelul declarat de Autoritatea Națională de
Integritate și a menținut hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din
20 iulie 2023.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei instanțe de apel, în raport
cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră soluțiile și concluziile
instanței de apel și a primei instanțe ca fiind neîntemeiate, fapt ce rezultă din
interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic
litigios, din motivele ce succed.
Instanța de recurs menționează, Vladimir Cimpoeș exercită mandatul
de consilier în Consiliul municipal Comrat, UTA Găgăuzia, validat prin
hotărârea Judecătoriei Comrat din 26 octombrie 2019 (dosarul nr.3-
195/2019), urmare alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019.
Prin urmare, Vladimir Cimpoeș deține calitatea de subiect al declarării
în temeiul art. 3 alin.(1) lit. b) din Legea nr.133/2016, cărui se aplică
prevederile Legii nr.768/2000 și ale Legii nr.436/2006.
Totodată din materialele dosarului administrativ se atestă cu
certitudine faptul că, potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei de
specialitate a Consiliului mun. Comrat privind gestionarea proprietății
publice locale, asigurând statul de drept, drepturile, libertățile și interesele
legitime ale cetățenilor din 17 decembrie 2019, toți cei patru membri,
inclusiv președintele Comisiei Vladimir Cimpoeș, au susținut propunerea
Primăriei mun. Comrat inclusă la pct. 5 din ordinea de zi și avizând unanim
modificarea Deciziei Consiliului mun. Comrat nr.20/5 din 11.10.2019 „Cu
privire la cererea Direcției generale educație Găgăuzia” de înlocuire a
sintagmei „secretarul Consiliului mun. Comrat - Marina Cimpoieș Efimov”
- cu sintagma „viceprimarul mun. Comrat - Inna Vlah Vasile”.
Potrivit pct.11.3 din Procesul-verbal nr.27 al ședinței din 20 decembrie
2019, Consiliul municipal Comrat a adoptat Decizia nr.27/11.3 din 20
decembrie 2019 „Cu privire la adresarea Direcției generale educație
Găgăuzia” prin care s-a aprobat modificarea pct.1 din Decizia Consiliului
mun. Comrat nr.20/5 din 11 octombrie 2019 „Cu privire la cererea Direcției
generale educație Găgăuzia” prin înlocuirea sintagmei „secretarul
Consiliului mun. Comrat - Marina Cimpoieș Efimov” - cu sintagma
„viceprimarul mun. Comrat - Inna Vlah Vasile”. La compartimentul
rezultatele votării se consemnează „consilierul Vladimir Cimpoeș nu a
participat la procedura de votare, întru evitarea conflictului de interese”.
Potrivit pct.20 din același proces-verbal nr.27 din 20 decembrie
2019, Consiliul municipal Comrat a adoptat Decizia nr.27/20 din 20
decembrie 2019 „Cu privire la delegarea competențelor primarului mun.
18
Comrat pentru evaluarea activității profesionale a secretarului Consiliului
mun. Comrat”. La compartimentul rezultatele votării se conține mențiunea
„consilierul Cimpoeș Vladimir nu a participat la procedura de votare, întru
evitarea conflictului de interese”.
Prin urmare, analizând aceste situații și luând în considerare
faptul că Marina Cimpoieș, care este soția reclamantului/intimat, întrunește
calitatea de persoană apropiată lui Vladimir Cimpoeș în sensul Legii nr.
133/2016, se identifică interesul personal al subiectului declarării Vladimir
Cimpoeș, fiind elementul constitutiv determinant al situației de conflict de
interese, astfel inspectorul de integritate întemeiat a conchis că consilierul
Vladimir Cimpoeș s-a aflat în trei situații de conflict de interes real, în cazul
în care: la data de 17 decembrie 2019, în cadrul ședinței Comisiei de
specialitate a Consiliului mun. Comrat, deținând calitatea de subiect al
declarării, fiind în exercițiul mandatului de ales local și având interes
personal rezultat din relația cu persoana apropiată (soția), a fost chemat în
calitate de președinte al acestei Comisii să participe la luarea deciziei, prin
avizarea și aprobarea propunerii Primăriei mun. Comrat de modificare a
Deciziei Consiliului mun. Comrat nr.20/5 din 11 octombrie 2019 „Cu privire
la cererea Direcției generale educație Găgăuzia” de înlocuire sintagma
„secretarul Consiliului mun. Comrat - Marina Cimpoieș Efimov” - cu
sintagma „viceprimarul mun. Comrat - Inna Vlah Vasile”; la data de 20
decembrie 2019, în cadrul ședinței Consiliului mun. Comrat, deținând
calitatea de subiect al declarării, fiind în exercițiul mandatului de ales local
și în prezența interesului personal rezultat din relația cu persoana apropiată
(soția), a fost chemat să adopte Decizia nr.27/11.3 din 20 decembrie 2019
„Cu privire la adresarea Direcției generale educație Găgăuzia” de modificare
a pct.1 din Decizia Consiliului mun. Comrat nr.20/5 din 11 octombrie 2019
„Cu privire la cererea Direcției generale educație Găgăuzia” prin înlocuirea
sintagmei „secretarul Consiliului mun. Comrat - Marina Cimpoieș Efimov”
- cu sintagma „viceprimarul mun. Comrat - Inna Vlah Vasile”; la data de 20
decembrie 2019, în cadrul ședinței Consiliului mun. Comrat, deținând
calitatea de subiect al declarării, fiind în exercițiul mandatului de ales local
și în prezența interesului personal rezultat din relația cu persoana apropiată
(soția), a fost chemat să adopte (prin vot) Decizia nr.27/20 din 20 decembrie
2019 „Cu privire la delegarea competențelor primarului mun. Comrat pentru
evaluarea activității profesionale a secretarului Consiliului mun. Comrat”.
Astfel, Vladimir Cimpoeș, consilier în Consiliul mun. Comrat a
încălcat regimul juridic al conflictelor de interese manifestat prin
nedeclararea în modul stabilit de art. 12 alin. (7) din Legea nr. 133/2016 a
conflictului de interese în care s-a aflat la 17 decembrie 2019 și 20 decembrie
2019, nesoluționarea în modul stabilit de art. 14 alin. (3) din Legea nr.
133/2016 a conflictului de interese apărut la 17 decembrie 2019, precum și
admiterea conflictului de interese consumat la data de 17 decembrie 2019.
19
Totodată, instanța de recurs notează că, Vladimir Cimpoeș, a
ignorat obligația legală de a declara în termen și soluționa conflictul de
interese în care s-a aflat, or, conduită legală care urma a fi întreprinsa de către
ultimul a fost de a informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data
constatării, în scris, că este afectat de conflict de interese reale, precum și de
a se abține de la emiterea/semnarea actelor administrative.
Prin urmare, Vladimir Cimpoeș nu a prezentat Autorității
Naționale de Integritate, careva declarații cu privire la conflictul de interese
în care s-a aflat în termenul și forma cerută de lege.
Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare just au
concluzionat legalitatea pct. 1 din actul de constatare nr. 47/04 din 19
februarie 2021.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate
supra, instanța de recurs notează că, instanțele de judecată ierarhic inferioare
constatând încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, și
respectiv legalitatea pct. 1 din actul de constatare nr. 47/04 din 19 februarie
2021 al Autorității Naționale de Integritate, neîntemeiat au anulat punctele 2
și 3 din actul de constatare menționat. Instanțele de judecată ierarhic
inferioare au concluzionat că măsurile aplicate de inspectorul de integritate
și indicate la punctele 2 și 3 din actul de constatare nr. 47/04 din 19 februarie
2021 urmau a fi verificate prin prisma principiului proporționalității, or
acestea, în mod greșit, au aplicat prevederile art. 29 din Codul Administrativ,
în detrimentul normelor speciale art. 39 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016
cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, în redacția în vigoare la
data emiterii actului contestat.
Instanța de recurs consideră necesar să evidențieze că prin
modificările operate prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 inspectorul de
integritate a fost investit de legiuitor cu dreptul discreționar care i-ar permite
aplicarea anumitor măsuri în cazul în care se constată nedeclararea sau
nesoluționarea unui conflict de interese. Însă, la caz sunt aplicabile
prevederile până la modificări, or, actul de constatare a fost adoptat la 19
februarie 2021.
Prin urmare, instanța de recurs constată că inspectorul de
integritate întemeiat a ajuns la concluzia de a sesiza Comisia Electorală
Centrală, la rămânerea definitivă a Actului de constatare, în vederea
declanșării procedurii de ridicare a mandatului de consilier în Consiliul mun.
Comrat deținut de dl Vladimir Cimpoeș, și de al decade pe Vladimir
Cimpoeș din dreptul de a exercita funcție publică sau de demnitate publică,
în condițiile art. 23 alin.(6) din Legea nr.133/2016, pe o perioadă de 3 ani
din data încetării de drept a mandatului de ales local și se înscrie în Registrul
de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcție publică sau de
demnitate publică.
20
În context, instanța de recurs relevă că în punctele 26 și 27 ale
deciziei de inadmisibilitate nr. 109 din 06 septembrie 2022, Curtea
Constituțională a reamintit că legislatorul a definit în mod clar tipurile de
conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv consecințele lor în
funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului.
Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri necesare
pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și, mai mult,
au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice.
La caz, este cert că la aplicarea măsurilor restrictive față de
Vladimir Cimpoeș, consilier în Consiliul mun. Comrat, la punctele 2 și 3 din
actul de constatare nr. 47/04 din 19 februarie 2021, Autoritatea Națională de
Integritate a respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este
emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii
materiale aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea a
careva abateri la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis
în privința reclamantului de către Autoritatea Națională de Integritate,
legalitatea pct. 2 și 3 din actul de constatare nefiind pusă la îndoială, iar
contrariul nu a fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.
În acest sens, este relevantă practica Curții Supreme de Justiție
în cauzele: 3ra-73/2023, 3ra-600/23, 3ra-653/23.
Sintetizând cele reliefate supra instanța de recurs constată
netemeinicia pretențiilor Vladimir Cimpoeș, prin urmare netemeinicia
hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel.
Pentru motivele expuse, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de
Autoritatea Națională de Integritate, de a casa integral decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe, și de-a emite o decizie nouă de respingere
integrală a acțiunii depuse de Vladimir Cimpoeș împotriva Autorității
Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 47/04 din
19 februarie 2021
În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (3)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.
Casează decizia din 19 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 20 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și se emite o
decizie nouă prin care:
Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Cimpoeș
împotriva Autorității Națională de Integritate, terț Marina Cimpoeș și
21
Serghei Anastasov cu privire la anularea actului de constatare nr. 47/04 din
19 februarie 2021.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
22