3ra-279/24 — anulara actelor administrative

3ra-279/24 — anulara actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-279/24

2-23 171662-01-3ra-22032024

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (S. Godorogea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

26 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Rotaraș Mihail,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

înaintată de Rotaraș Mihail împotriva Consiliului electoral de circumscripție

electorale raionale Drochia nr. 14; Consiliul electoral al circumscripției electorale

sătești Nicoreni nr. 14/16, candidatul PSRM la funcția de primar al satului Nicoreni,

raionul Drochia, Podcovali Eduard, terți: Anghel Ana; Ștefaneț Viorica; Scutelinic

Alexandru; Romaniuc Olga; Popovici Alexandra; Cazacu Marius; Rotaru Oleg;

Tropoțel Tudor; Romaniuc Serghei; Tarpan Nicolai; Tarpan Elena; Tropoțel Lucia;

Crîșmaru Viorica; Rotaru Daria; Ștefaneț Sergiu; Furtuna Larisa; Scutelnic Ion;

Ștefaneț Tamara; Ștefaneț Marian; Sciastlivîi Tudor; Dumbrava Lilia; Ștefaneț Iulia;

Romaniuc Natalia; Guțu Rita; Anghel Elena; Ștefaneț Ilie; Scutelinic Iulia; Ștefaneț

Valentin; Romaniuc Serghei; Caprița Anatolie și Scutelnic Semion privind anularea

hotărîrii nr.39/1 din 28.11.2023 al Consiliului electoral al Circumscripției electorale

raionale Drochia nr. 14; anularea hotărârii nr. 39/2 din 28.11.2023 a Consiliului

electoral al circumscripției electorale sătești Nicoreni nr. 14/16 și obligarea

Consiliului electoral al Circumscripție electorale raionale Drochia nr. 14 să emită

hotărâre prin care să declare nule alegerile din turul II al Alegerilor Generale Locale

în Circumscripția electorală nr. 14/16 sat. Nicoreni, raionul Drochia desfășurate la

19.11.2023,

împotriva deciziei din 12 martie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respinsă cererea de apel,

c o n s t a t ă :

La 01 decembrie 2023 Rotaraș Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Drochia nr. 14, Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale sătești Nicoreni

1

nr. 14/16, terț Podcovali Eduard prin care a solicitat: anularea hotărârii nr. 39/1 din

28.11.2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Drochia nr.

14; anularea hotărârii nr. 39/2 din 28.11.2023 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale sătești Nicoreni nr. 14/16; obligarea Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale raionale Drochia nr. 14 să emită hotărâre prin care să

declare nule alegerile din turul II al Alegerilor Locale în Circumscripția Electorală

nr. 14/16 s. Nicoreni, r-nul Drochia.

În motivarea cererii a indicat că, este candidatul independent la funcția de

primar a s. Nicoreni r-nul Drochia, unde la 19.11.2023 s-a desfășurat turul II, anterior

exercitând mandate consecutive de primar al acestei localități, concurent electoral la

funcția de primar fiind candidatul PSRM, Podcovali Eduard. În ziua desfășurării

alegerilor la funcția de primar al s. Nicoreni, turul II, la 19.11.2023, ora 07:00

contestatarul a adresat Consiliului Electoral al Circumscripției electorale sătești

Nicoreni nr. 14/16 o înștiințare prin care a adus la cunoștință că la data de

18.11.2023, cu 15 ore până la deschiderea în s. Nicoreni a secției de votare, pe

rețeaua de socializare Facebook, pagina „Sunt din Nicoreni” a fost publicată o

informație care influența direct rezultatele scrutinului ce urma să se desfășoare a

doua zi, 19.11.2023. Informația a fost postată de o entitate publică de stat - Casa de

Cultură s. Nicoreni. Informația conținea aprecieri privind prestația în funcția de

primar al contestatarului.

A relatat că, postarea s-a efectuat în perioada în care agitația electorală era

interzisă, de pe un cont activ al Casei de cultură din circumscripție unde se desfășura

scrutinul. Această informație nu numai că purta un caracter denigrator, dar prezenta

semne de provocare pentru contestatar, care fiind obligat să se conformeze omisiunii

la agitația electorală nu era în posibilitate să dea replică informațiilor postate care

vizau activitatea acestuia de primar. Informația viza direct unul din cei doi

concurenții electorali, pentru care se lansau aprecieri nefavorabile, pe cale de

consecință sporind șanse pentru contracandidat, or lovirea în unul dintre doi

candidați este prielnică celuilalt, având în vedere că opțiunea alegătorului în turul II

de scrutin era să aleagă doar față de unul din ei. Or, a solicitat Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale sătești Nicoreni nr. 14/16 28.06.2023 să ia atitudine de

înștiințarea adresată și să aplice măsurile prevăzute de lege pentru astfel de situații.

A invocat că, la etapa adresări respectivei înștiințări votul în turul II pentru

alegerea în funcția de primar încă nu a demarat, iar rezultatele preliminare publicate

pe 20.11.2023 indică 375 voturi pentru candidatul PSRM, Podcovali Eduard și 372

voturi pentru candidatul independent Rotaraș Mihail, adică o diferență de 3 voturi.

Până la 21.11.2023 contestatarul nu a primit nici o soluție de la Consiliul Electoral

al Circumscripției electorale sătești Nicoreni nr. 14/16 asupra înștiințării sale. La

21.11.2023 contestatarul a formulat o contestație către Comisia Electorală Centrală,

în care invoca încălcarea regimului de interdicție a agitației electorale cu 15 ore până

la demararea votului în turul II al alegerilor pentru funcția de primar al s. Nicoreni,

specificând că postarea informației pe contul rețelei de socializare Facebook al Casei

de Cultură Nicoreni a fost distribuită obținând mai multe vizualizări din partea

alegătorilor din s. Nicoreni, provocând un val de nemulțumiri în adresa sa.

Contestatarul a accentuat că nu a fost în posibilitate legală de a da replică informației

denigratoarea în adresa sa, având în vedere perioada de interdicție a agitației

2

electorale care preceda deschiderea secției de votare și în care postarea producea

efecte printre vizualizatori.

A obiectat reclamantul că, în astfel de condiții, postarea a influențat esențial

rezultatele scrutinului desfășurat pe 19.11.2023, întrucât alegătorii care au vizualizat

postarea au fost dezinformați cu un conținut de date eronate, cu privire la un

concurent electoral concret, care a rămas defavorizat în raport cu unicul

contracandidat, care evident obține astfel un avantaj. Încălcări semnalizate de

alegători în timpul desfășurării scrutinului din 19.11.2023, au fost materializate prin

transportarea de către o persoană a 20 persoane la secția de votare, în câteva tranșe,

în mod organizat, cu indicații pentru care concurent electoral să se pronunțe

alegători transportați.

Prin contestația din 21.11.2023 contestatarul a solicitat admiterea contestației,

anularea rezultatelor votării din 19.11.2023 din turul II al Alegerilor Generale Locale

în Circumscripția Electorală nr. 14/16, informarea neîntârziată despre rezultatele

examinării.

La 24.11.2023 Comisia Electorală Centrală a direcționat în ordinea art. art. 91

alin. 1 lit. a), 97 alin. 2 p. 1) și alin. 3 din Codul Electoral și pct. 14 din Regulamentul

privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală nr. 1128/2023

aprobat de CEC, soluționarea contestației către Consiliul Electoral al

Circumscripției electorale sătești Nicoreni nr. 14/16 28.06.2023, copia fiind

direcționată contestatarului, președintelui Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale raionale Drochia nr. 14.

Comisia Electorală Centrală a remis către Consiliul Electoral al Circumscripției

electorale sătești Nicoreni nr. 14/16 28.06.2023 și contestația unui grup de alegători

din s. Nicoreni, despre ce a informat grupul la adresa de e-mail recomandată de

aceștia.

Astfel, la 28.11.2023 Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Drochia nr. 14 a emis hotărârea nr. 39/1 cu privire la examinarea contestațiilor

depuse de contestatar și grupul de alegători, prin care contestațiile au fost respinse

ca neîntemeiate.

A susținut că, în argumentarea soluției emise, Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Drochia Nr. 14 a invocat că conținutul postărilor de pe

pagina Facebook nu conțin elemente de agitație electorală în sensul art. 1 și 70 din

Codul Electoral al RM, întrucât nu conțin îndemn de a participa la alegerile generale

din 01 noiembrie 2023 și de a susține candidatul Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” în circumscripție electorală sătească Nicoreni.

Prin prisma circumstanțelor de fapt și de drept Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale nr. 14 a constatat lipsa încălcărilor prevederilor legislației electorale în

circumstanțele descrise de contestatar. Cu referire la acțiunile descrise de grupul de

alegători în contestația lor, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Drochia

nr. 14 a invocat prevederile art. 70 alin. 5 din Codul Electoral și art. 52/1 alin. 1, 400

alin. 1 din Codul contravențional, conform cărora examinarea acesteia este de

competenta Inspectoratului de Poliție.

A remarcat că, la 28.11.2023, Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale sătești Nicoreni nr. 14/16 28.06.2023 a adoptat hotărârea nr. 39/2 prin

care a respins contestația lui Rotaraș Mihail, prin care s-a solicitat anularea

3

rezultatelor votării din 19.11.2023 din turul II al alegerilor generale, ca fiind

neîntemeiată însă în argumentare, emitentul hotărârii nu a invocat nimic.

Consideră că hotărârea nr. 39/1 adoptată de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Drochia nr. 14 și hotărâre nr. 39/2 adoptată de Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Nicoreni nr. 14/16 sunt vădit nemotivate,

neîntemeiate și pasibile de casare deoarece autoritățile au examinat absolut

superficial contestația/cererea prealabilă, fără a intra în esența tuturor argumentelor

dar și a probelor pertinente prezentate. Hotărârile emise urmează a fi anulate și prin

prisma faptului neexaminării circumstanțelor expuse de către contestatar. Drepturile

stipulate în art. 38 din Constituția Republicii Moldova, fac parte din drepturile

politice ale cetățenilor Republicii Moldova și au ca obiect de reglementare

participarea cetățenilor la guvernare. Din prevederile constituționale stipulate în art.

2 alin. (1) rezultă drepturile electorale fundamentale: dreptul de a alege și de a fi

ales. Aici sunt consacrate și principiile participării cetățenilor RM la alegeri, care se

fac prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Opinează că, la caz, rolul Comisiei Electorale Centrale și a organelor

subordonate este de a crea și organiza condiții optime pentru exercitarea de către

cetățenii acestei țări a dreptului constituțional de a alege și a fi ales în cadrul

alegerilor libere, secrete și corecte, inclusiv și la alegerile locale generale, turul II

din data de 19 noiembrie 2023, de invocat fiind aici prevederile art. 18 în coroborare

cu art. 37 Cod Electoral RM.

A menționat că a formulat o acțiune obiectul căreia constituie anularea hotărârii

nr. 39/1 adoptată de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Drochia nr. 14

și hotărâre nr. 39/2 adoptată de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Nicoreni nr. 14/16 și solicitarea de a emite o hotărâre prin care să se declare nule

alegerile locale tutuul II pentru funcția de primar în s. Nicoreni desfășurate la

19.11.2023, formulând de drept o acțiune în obligare.

Respectiv, pornind de la prevederile art. 17 din Cod administrativ, reclamantul

are dreptul la înaintarea acțiunii în contencios administrativ ori de câte ori se deduce

la o examinare în prima facie - circumstanțele din cererea sa, acte, dosar

administrativ etc. - probabilitatea (posibilitatea) lezării unui drept al său prin actul

administrativ individual contestat. Probabilitatea că dreptul subiectiv ar putea fi

vătămat este prezumată de fiecare dată când o persoană este destinatar (art. 11 alin.

(2) enunțul 1) al actului administrativ individual defavorabil sau este terț. Noțiunea

„revendică încălcarea” nu echivalează cu noțiunea „vătămarea dreptului”.

„Revendicarea încălcării” justifică dreptul reclamantului în sens procesual de a

înainta acțiunea în contencios administrativ, iar „vătămarea dreptului” se dovedește

prin probațiune, fiind o problemă de fond. Astfel, constatarea vătămării dreptului de

fiecare dată trebuie să fie un element de fond, acțiunea trebuind examinată în fond

de către instanța competentă pentru a nu îngrădi accesul la justiție (art. 6 CEDO, 20

Constituția RM, art. 39 Codul Administrativ).

A mai indicat că, în conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 1) din Codul electoral,

în ordinea procedurii contenciosului administrativ, judecătoriile în primă instanță

soluționează contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a hotărârilor organelor

electorale după efectuarea procedurii de examinare a cererii prealabile. Consiliul

electoral al circumscripției electorale Drochia nr. 14 este organ electoral cu sediul în

raionul Drochia, Consiliul Electoral al Circumscripției electorale sătești Nicoreni nr.

4

14/16 este parte a aceluiași raion. În temeiul art. 98 alin. (1) pct. 1) din Codul

electoral și art.191 alin. (1) din Codul administrativ, controlul de legalitate a actelor

Consiliului electoral al circumscripției electorale Drochia este de competența

judecătoriei Drochia, or aceste acte nu se regăsesc în excepțiile de la alin. (2) și (3)

a art. 191 din Codul administrativ și art. 98 alin. (2), (3), (4) din Codul electoral.

Drept urmare, consideră că acțiunea în contencios administrativ este înaintată

de contestatarul - reclamant cu respectarea competenței jurisdicționale și teritoriale.

Totodată, art. 91 alin. (2), art. 98 alin. (1) pct. 1) din Codul electoral, art. 208 Cod

administrativ, prevăd respectarea procedurii prealabile până la adresarea în instanța

de judecată, în acest sens contestatarul la 21.11.2023 a depus contestația, cerere

prealabilă care a fost soluționată prin adoptarea hotărârilor nr. 39/1 și nr. 39/2, fiind

respinsă ca neîntemeiată. Astfel, acțiunea în contencios administrativ este înaintată

de contestatarul reclamant cu respectarea procedurii prealabile.

Învederează reclamantul că în conformitate cu art. 38 Constituția Republicii

Moldova, (1) voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se

exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal,

direct, secret și liber exprimat. (2) Cetățenii Republicii Moldova au drept de vot de

la vîrsta de 18 ani, împliniți pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepție făcând cei puși

sub interdicție în modul stabilit de lege. (3) Dreptul de a fi aleși le este garantat

cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condițiile legii. În conformitate

cu art. 219 din Codul administrativ, (1) instanța de judecată este obligată să cerceteze

starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici

de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Reclamantul a susținut că a efectuându-se în ziua interdicției, agitație

electorală, s-a încălcat norma legală. O astfel de agitație electorală, a determinat

alegătorii să nu voteze unul din cei doi candidați, pe cale de consecință fiind

favorizat celălalt, în lipsa firească a unui concurent terț. Acțiunea respectiva de

agitație electorală are un singur scop, fără excepții, și anume scopul de a determina

alegătorii să voteze un anumit candidat respectiv, lovindu-se în contracandidat, or

publicitatea negativă tot este o publicitate, iar alegerea firească între doi candidați

este exercițiul intim al fiecărui alegător care, luând decizia de a realizarea neapărat

datoria civică de exprimare a votului pentru unul din concurenți să răspundă atât la

întrebarea „cine merită votul meu din cei doi”, cât și la întrebarea „cine din cei doi

nu merită votul meu”.

Consideră că o asemenea încălcare prin agitație electorală în perioada interzisă

este de natură să afecteze și să influențeze rezultatele alegerilor. Or, potrivit art. 2

Codul Electoral RM:(1) Cetățeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot

universal, egal, direct, secret și liber exprimat, (2) Participarea la alegeri este liberă

și benevolă. Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu

scopul de a-l sili să participe sau să nu participe la alegeri, precum și asupra

exprimării de către acesta a liberei sale voințe. Iar în conformitate cu art. 7 Codul

Electoral RM nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru

a-l face să voteze sau să nu voteze, precum și pentru a-l împiedica să-și exprime

voința în mod independent. Existența „Zilei tăcerii”, constă în asigurarea dreptului

fiecărui alegător de a-și manifesta sau de a nu-și manifesta opțiunea electorală de

sine stătător, inclusiv de a-l apăra de posibilele influențe prin intermediul

materialelor agitațiunile sau de oricare alte influențe. Ignorarea acestor valori

5

importante de salvgardat echivalează faptului că prevederile legale cu privire la

agitația electorală sunt golite de substanță și oricare importanță.

Relatează reclamantul că hotărârea nr. 39/1 adoptată de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Drochia nr. 14 denotă că soluția emisa este consecința

interpretării eronate a noțiunii de agitație electorală, argumentele contestatarului

fiind arbitrar respinse, fără a fi analizate mult aspectual și obiectiv. Deși contestatarul

invoca agitație electorală ilegală în preajma scrutinului din 19.11.2023, în motivarea

hotărârii 39/1 se invocă argumente despre careva alegeri generale din 01.09.2023.

Pentru contestatar este neclar ce circumstanță a examinat autoritatea abilitată cu

soluționarea contestației, dacă pretinsa încălcare se invoca în funcție de data

interdicției agitației electorale - 18.11.2023.

Susține că, sunt dubii cu privire la autoritatea emitentă a deciziei nr. 39/1, or

hotărârea este semnată de președintele Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Drochia nr. 14, iar în partea dispozitiva se invocă că hotărârea este

adoptată de Comisia Electorală Centrală. în acest aspect pentru contestatar apar dubii

dacă i s-au asigurat garanțiile generale privind dreptul la un proces echitabil, dacă,

până la urmă o autoritate competentă i-a soluționat contestația și dacă nu s-au făcut

ingerințe în activitatea autorității competente din partea unor autorități ierarhic

superioare.

A solicitat reclamantul anularea hotărârii nr. 39/1 adoptată de Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Drochia nr. 14 și Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Nicoreni nr.14/16. La caz pe marginea unei singure

contestații s-au emis două soluții. Prin urmare, contestatarul este constrâns sa

deplângă ambele hotărâri, inclusiv cea adoptată de la Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Nicoreni 14/16.

Prin încheierea din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

au fost atrași în calitate de terț Tropoțel Tudor, Tropoțel Lucia, Furtuna Larisa,

Romaniuc Serghei, Romaniuc Natalia, Romaniuc Olga, Tarpan Elena, Tarpan

Nicolai, Ștefăneț Marian, Ștefăneț Ilie, Ștefăneț Viorica, Capriță Anatolie, Scastlivîi

Tudor, Ștefăneț Nina, Guțu Rita, Dumbravă Lilia, Popovici Alexandra, Cazacu

Marius, Romaniuc Serghei, Rotaru Daria, Rotaru Oleg, Scutelnic Lilia, Scutelnic

Ion, Scutelnic Alexandru, Scutelnic Semion, Crîșmaru Veronica, Ștefăneț Valentin,

Ștefăneț Sergiu, Ștefăneț Tamara, Anghel Elena, Anghel Ana.

Prin hotărârea din 12 februarie 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani,

corectată prin încheierea din 28 februarie 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Rotaraș Mihail, ca

neîntemeiată.

La 15 februarie 2023 Rotaraș Mihail a depus apel motivat împotriva hotărârii

din 12 februarie 2024 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare

în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia din 12 martie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă, cererea

de apel depusă de Rotaraș Mihail, împotriva hotărârii din 12 februarie 2024 a

Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani.

În motivarea soluției adoptate, Curtea de Apel Bălți a reținut că, la examinarea

cererii în anulare și obligare, legalitatea unui act administrativ, urmează a fi

examinată prin prisma verificării dacă autoritatea și-a exercitat dreptul discreționar,

6

a luat în considerare toate faptele relevante, a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.

Potrivit art. 137 alin.(1) - (4) din Codul administrativ, în exercitarea dreptului

discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Daca autoritatea publică poate decide discreționar și doar una din mai multe

consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se

reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările de fapt identice în

esență se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite

numai dacă există un motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică și-a

exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este

obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod. Această regulă nu se

aplică dacă autoritatea publică intenționează să își schimbe în viitor practica de

exercitare a dreptului discreționar în cazuri similare.

Curtea de Apel Bălți a relatat că, nu poate fi reținut argumentul apelantului

Rotaraș Mihail precum că nu a fost invitat la examinarea procedurii administrative

să fie audiat efectiv, deoarece respectivul moment de încălcare a prevederilor de

formă și procedură, nu duce la nulitatea actului administrativ individual. Or, reieșind

din prevederile art. 123 alin. (1) lit. b), c) și alin. (2) Cod administrativ, (1) o

încălcare a prevederilor de formă și procedură, care nu duce la nulitatea actului

administrativ individual, este neînsemnată atunci cînd: b) motivarea necesară se

recuperează ulterior de către autoritatea publică; c) audierea necesară a unui

participant se face ulterior. (2) Acțiunile prevăzute la alin.(1) pot fi recuperate pînă

la finalizarea dezbaterilor judiciare în prima instanță.

Instanța de apel a constatat că, argumentul apelantului Rotaraș Mihail precum

că, organul electoral, nu a examinat fondul contestației, circumstanțele de fapt și nu

a verificat temeinicia argumentelor expuse, motiv din care consideră că, actul

administrativ contestat, nu este motivat, prin care fapt consideră că, a fost îngrădit

dreptul reclamantului la un proces echitabil, acces la justiție și recurs efectiv, este

neîntemeiat deoarece, Consiliul electoral al circumscripției electorale nr.14 Drochia

a realizat obligația de motivare a actului administrativ suspus anulării atât a) în drept

– indicând temeiul legal pentru emiterea actului administrativ contestat și anume,

Codul electoral, cât și b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului

administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar fiind

individualizate totalitatea motivelor de fapt care au dus la emiterea de către Consiliul

electoral al circumscripției electorale nr. 14 Drochia a actului administrativ. Prin

urmare, dreptul reclamantului/apelant la acces la justiție, a fost respectat.

A menționat că, organul electoral, în exercitarea dreptului discreționar atribuit

de lege – Cod electoral, a acționat cu bună-credință în limitele legale stabilite și cu

respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul în limita împuternicirilor și

în baza procedurii stabilite expres de Codul electoral. Or, potrivit art. 101 alin. (2)

lit. c) Cod electoral, organul electoral, după examinarea contestației, este în drept să

adopte următoarele soluții: să respingă contestația ca fiind neîntemeiată.

Drept urmare, instanța de apel a invocat că, hotărârea supusă apelului a fost

pronunțată de către instanța de fond cu respectarea dreptului părților la un proces

echitabil, în sensul definit de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și

a libertăților fundamentale, atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în

7

această dispoziție convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei,

ceea ce presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și

modul de administrare a probelor.

A concluzionat instanța de apel că, instanța de fond corect a aplicat normele de

drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele

probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

La 13 martie 2024, Rotaraș Mihail a depus recurs împotriva deciziei din 12

martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii

noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, Rotaraș Mihail și-a exprimat dezacordul cu decizia

instanței de apel, reiterând circumstanțele de fapt și de drept expuse în contestație

(cererea de chemare în judecată) și în cererea de apel.

A invocat recurentul că, autoritatea publică intimată nu a probat în nici mod

transmiterea materialelor spre investigație organului de politie. Deci, a emis decizie

pe marginea contestației în care invocă competențe proprii organului de politie,

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale nr. 14 nu a tăgăduit să se

adeverească de rezultatul unor astfel de investigații pentru a se convinge de

temeinicia sau netemeinica argumentelor contestatarilor.

A susținut recurentul că președintele biroului electoral al Consiliului Electoral

al Circumscripției Electorale sătești Nicoreni nr. 14/16 nu a reflectat în raportul

biroului electoral înștiințarea concurentului electoral Rotaraș Mihail în dimineața

zilei alegerilor din 19.11.2023, deși este obligat să o facă, în conformitate cu art. 78

alin. 7 din Codul Electoral. Mai mult, informații despre încălcările invocate de

contestatar nu au fost transmise de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

nr. 14/16 către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale nr. 14 împreună cu

toate actele privind rezultatele votării, în cadrul unui raport.

A mai indicat recurentul că, există riscul să fie validate alegeri în mersul cărora

cu siguranță s-au produs încălcări de genul transportului organizat de alegători,

rezultatul scorului electoral dintre concurenți fiind de doar 3 voturi.

Recurentul a menționat că argumentele invocate de către acesta au fost

nemotivat respinse de către autoritățile judecătorești, invocând că dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre

motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod

obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre

soluționare.

A remarcat recurentul că, jurisprudența constantă indică de fiecare dată asupra

obligației instanțelor de a-și motiva deciziile lor, obligația de motivare poate varia

în funcție de natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei

cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un

reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate

aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru

rezultatul procedurii în cauză.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

8

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la 12 martie 2024, și

conform extrasului din poșta electronică, decizia instanței de apel a fost notificată

recurentului la 13 martie 2024 (f.d.184, vol.2).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Rotaraș Mihail, în raport

cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

9

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Rotaraș Mihail, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Rotaraș Mihail, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți,

fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și

o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

10

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Rotaraș

Mihail.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Rotaraș Mihail, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11