3ra-824/24 — anularea actului adminstrativ

La 19 august 2024 avocatul Kușnir Mariana, în interesele reclamantei Racul Svetlana, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea hotărârii CEC nr. 2634 din 16.07.2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de Primar al Comunei Boșcana, raionul Criuleni”, menținută prin Hotărârea CEC nr. 2659 din 30.07.2024 cu privire la cererea prealabilă a doamnei Racul Svetlana.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, la 30.07.2024 a fost examinată în procedură administrativă cererea prealabilă a Svetlanei Racul privind anularea Hotărârii CEC nr.2634 din 16.07.2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni”. Prin Hotărârea nr.2659 din 30.07.2024, cererea prealabilă înregistrată cu nr. CEC-7/14757 din 19.07.2024 a d-nei Racul Svetlana, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

A relatat reclamanta că, prin Hotărârea CEC nr.2634 din 16.07.2024 se lezează dreptul său în exercitarea funcției de primar al comunei Boșcana r-nul. Criuleni prin stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comuni Boșcana r-nul Criuleni, fixate pentru data de 17.11.2024, pentru că sancțiunea aplicată prin Actul de constatare ANI nr. 121/12 din 30 iunie 2020, vizează circumstanțele care se refereau la regimul juridic al conflictelor de interese ce reies din cadrul funcției de ales local, în speță, de primar al Comuni Boșcana în mandatul cuprins între anii 2019-2023.

Cu toate că prin Decizia Curții de Apel Chișinău, actul de constatare nr. 121/12 din 30.06.2020, a devenit definitiv la 28.06.2022, după pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău, intră în vigoare din data de 28 iunie 2022, dar se referă la perioada exercitării mandatului de primar al comunei Boșcana pentru perioada cuprinsă între anii 2019-2023, pentru că constatările din Actul nr.121/12 din 30.06.2020, nu pot viza reclamantul în calitate de subiect cu statut de persoană fizică, pentru că ar limita capacitatea juridică de exercițiu și această limitare în drepturi prin sancțiunea descrisă mai sus, ține exclusiv de exercitarea mandatului de ales local.

A notat că conform pct.4 al actului de constatare nr.121/12, emis de ANI din 30.06.2020, s-a decăzut Racul Svetlana din dreptul de a exercita funcție publică de primar pe o perioadă de 3 ani de la data devenirii definitive ori irevocabile a hotărârii judecătorești, potrivit pct.3 al aceluiași act se menționează că se sesizează Oficiul Teritorial de Stat în termen de 5 zile din momentul rămânerii actului definitiv în vederea inițierii procedurii de revocare din funcția de primar. Actul nr.121/12 emis de ANI din 30.06.2020 a rămas definitiv prin contestare la 28.06.2022, astfel termenul de 5 zile fiind unul imperativ stabilit de legislație, deoarece actul de constatare nr. 121/12 din 30.06.2020, a devenit definitiv la data de 28.06.2022 după pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău. Or, prin analogie, potrivit art. 254 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rămân definitive hotărârile judecătorești emise în prima instanță, supuse apelului, după examinarea cauzei în apel. Corespunzător, o dată cu adoptarea hotărârii de către instanța de apel, actul de constatare nr. 121/12 devine definitiv, și în acest caz Cancelaria de Stat nu și-a valorificat dreptul a înainta acțiune în termen de 5 zile, așa cum prevede art. 39 alin. (3) din Legea 132/2016.

Reclamanta a menționat că, ANI a depus demersul privind încetarea înainte de termen a mandatului de primar al sat. Boșcana r-nul Criuleni, ce constituie încălcare de procedură și este o eroare care nu poate fi înlăturată, pasibilă de sancționare cu respingerea demersului ca tardiv. Temei al încetării mandatului primarului înainte de termen, se operează cu art. 5 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local.

A opinat că Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea contestată bazându-se pe prevederile art.178 Cod electoral care stipulează că alegeri noi au loc: b) dacă mandatul primarului a încetat înainte de termen în condițiile Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local. Comisia Electorală Centrală nu menționează expres, despre care mandat de exercitare a atribuțiilor de primar al comunei Boșcana se are în vedere, pentru că Racul Svetlana este titular de mandate de primar al comunei Boșcana, atât pentru perioada cuprinsă între anii 2015-2019,2019-2023, cât și pentru perioada cuprinsă între anii 2023-2027. Drept urmare au fost aplicate cu efect retroactiv prevederi care au intrat în vigoare ulterior cazului în speță, care efectiv sancționează demnitarul public în condiții mai aspre, cea ce contravine principiilor constituționale, legislației administrative și privind actele normative.

Prin urmare, conform art. 22 și 76 din Constituția Republicii Moldova, „nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos” și „nepublicarea legii atrage inexistența acesteia”. Respectiv, procedurile invocate în cauza respectivă efectiv duc la aplicarea unei sancțiuni în condiții mai aspre, incerte din punct de vedere a raporturilor de serviciu, fără mijloace efective de garantare a respectării drepturilor și intereselor legitime.

A relatat că, Legea nr. 335/2023 pentru modificarea unor acte normative, care introduce procedurile defavorabile menționate, nu conține prevederi privind aplicarea acestora cu efect retroactiv, respectiv procedurile în speță trebuie aplicate de ANI și CEC pentru actele de constatare aprobate după intrarea în vigoare a Legii nr. 335/2023, adică după 30 noiembrie 2023.

Astfel, în conformitate cu rezultatele finale ale alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023, afișate public pe pagina web (https://rezultate.cec.md/) a Comisiei Electorale Centrală, Racul Svetlana a fost aleasă de către locuitorii comunii Boșcana. Ulterior, mandatul acesteia a fost validat de către autoritățile electorale. Cele menționate se încadrează în limitele prevederilor art. 73 alin. (3) și (4) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, care concretizează prevederile constituționale menționate: „actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv”. Au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.

A concluzionat reclamanta că Hotărârea CEC nr.2634 din 16.07.2024, este ilegală, deoarece aplică legea cu efect retroactiv, contrar principiilor și prevederilor menționate. În cazul respectiv trebuie să fie aplicate procedurile în vigoare la data adoptării actului de constatare a ANI.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Racul Svetlana împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Social Democrat European cu privire la anularea Hotărîrii CEC nr. 2634 din 16 iulie 2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de Primar al comunei Boșcana raionul Criuleni”(f.d. 100, 101-111).

În motivarea hotărârii, prima instanță a constatat că, prin Legea nr. 768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, în vigoare de la 30 noiembrie 2023, legislatorul reglementează expres temeiurile de încetare de drept înainte de termen a mandatului primarului și în legătură cu interdicția ce i-a fost stabilită reclamantei Racul Svetlana prin actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020, devenit definitiv și irevocabil prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2024, instanța de judecată consideră că Comisia Electorală Centrală întemeiat a luat act de vacanța mandatului de primar al comunei Boșcana raionul Criuleni, stabilind alegeri locale noi pentru funcția de primar al localității respective.

Prin urmare, instanța de fond a respins ca neîntemeiate afirmațiile reclamantei, precum că Consiliul comunei Boșcana nu s-a expus în privința încetării înainte de termen a mandatului de primar al reclamantei și nu a declarat vacanța mandatului de primar, or, după cum rezultă din materialele cauzei, Consiliul comunal Boșcana a adoptat decizia nr. 5/1 din 25 iulie 2024 „Cu privire la încetarea înainte de termen a mandatului de primar al comunei Boșcana și asigurarea interimatului acestei funcții”, decizia fiind publicată în Registrul de stat al actelor locale la data de 25 iulie 2024.

De asemenea, instanța de judecată a reținut și faptul că, legea nu prevede procedura de ridicare a mandatului de primar prin decizia Consiliului local, procedura respectivă fiind aplicabilă doar pentru mandatul de consilier, fapt ce rezultă din prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, potrivit cărora, „în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. a) și f), mandatul consilierului se ridică de către consiliul respectiv, iar în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. b)-e), h) și i), mandatul consilierului se ridică de către Comisia Electorală Centrală”.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că reieșind din normele enunțate, instanța de judecată denotă că încetarea mandatului subiectului declarării și interdicția de a ocupa o funcție de demnitate publică, începe a produce efecte juridice după rămânerea definitivă a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, aceasta fiind o condiție potrivit căreia executarea actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate, emis în condițiile art. 39 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, începe doar după ce devine executoriu, în speță de la 27 iunie 2024, odată cu emiterea încheierii Curții Supreme de Justiție.

Prin urmare, contrar argumentelor invocate de reclamant, Comisia Electorală Centrală corect a aplicat constatările expuse în actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020, emis în privința Svetlanei Racul, or, în pofida faptului că actul de constatare a fost emis în perioada exercitării unui alt mandat de primar de către Racu Svetlana, acesta a început a produce efecte juridice începând cu data devenirii irevocabile a hotărârii judecătorești.

Totodată a menționat că, în perioada 30 iunie 2020 - 27 iunie 2024, față de Racul Svetlana, Actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020 nu a produs efecte juridice, aceasta exercitându-și mandatul de primar al comunei Boșcana și doar după devenirea irevocabilă a hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 24 noiembrie 2020, conform încheierii Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2024, s-a luat act de vacanța mandatului de primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni și s-au stabilit alegeri locale noi pentru funcția de primar al localității.

A concluzionat instanța de fond că, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2634 din 16 iulie 2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Boșcana raionul Criuleni”, este legală și întemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 27 septembrie 2024 Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana, a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului recurenta a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată și suplimentar a indicat că au fost aplicate cu efect retroactiv prevederi care au intrat în vigoare ulterior cazului în speță, care sancționează demnitarul public în condiții mai aspre și anume prin încetarea mandatului prin metode indirecte, contrar principiului stabilității raporturilor juridice și posibilității adresatului de a-și apăra drepturile și interesele legitime, cea ce contravine principiilor constituționale, legislației administrative privind actele normative.

A relatata că conform prevederilor art. 73 alin. (3) și (4) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative care reglementează prevederile constituționale: „actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.

Menționează recurenta că Hotărârea CEC nr.2634 din 16.07.2024 este ilegală, deoarece aplică legea cu efect retroactiv, contrar principiilor și prevederilor invocate. În cazul respectiv trebuie să fie aplicate procedurile în vigoare la data adoptării actului de constatare a ANI.

De asemenea, a mai indicat că art. 30 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018 prevede că „autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri cu efect retroactiv, cu excepția cazurilor prevăzute de lege,, și „nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice definitive sau drepturile dobândite, decât în situații în care, în condițiile stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public”.

Prin urmare, Legea nr. 335/2023 pentru modificarea unor acte normative, care introduce procedurile defavorabile menționate nu conține prevederi privind aplicarea acestora cu efect retroactiv, respectiv procedurile în speță trebuie aplicate de ANI și CEC pentru actele de constatare aprobate după intrarea în vigoare a Legii nr. 335/2023, adică după 30 noiembrie 2023.

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (1) lit. a1) din Codul administrativ: „recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

La data de 02 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a depus referință la cererea de recurs declarată de Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a recursului.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul declarat de Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.1 lit.a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc