3ra-824/24 — anularea actului adminstrativ

3ra-824/24 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Racul Svetlana,

reprezentată de avocatul Kușnir Mariana,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Racul Svetlana împotriva Comisiei Electorale Centrale,

terț Partidul Social Democrat European cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva hotărârii din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-824/24

NR. PIGD 2-24093236-01-3ra-30092024)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

03 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Racul Svetlana,

reprezentată de avocatul Kușnir Mariana

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Racul Svetlana, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

Electorale Centrale, solicitând anularea hotărârii CEC nr. 2634 din

16.07.2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția

de Primar al Comunei Boșcana, raionul Criuleni”, menținută prin Hotărârea

CEC nr. 2659 din 30.07.2024 cu privire la cererea prealabilă a doamnei

Racul Svetlana.

examinată în procedură administrativă cererea prealabilă a Svetlanei Racul

privind anularea Hotărârii CEC nr.2634 din 16.07.2024 „Cu privire la

stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei

Boșcana, raionul Criuleni”. Prin Hotărârea nr.2659 din 30.07.2024, cererea

prealabilă înregistrată cu nr. CEC-7/14757 din 19.07.2024 a d-nei Racul

Svetlana, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

se lezează dreptul său în exercitarea funcției de primar al comunei Boșcana

r-nul. Criuleni prin stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de

primar al comuni Boșcana r-nul Criuleni, fixate pentru data de 17.11.2024,

pentru că sancțiunea aplicată prin Actul de constatare ANI nr. 121/12 din 30

iunie 2020, vizează circumstanțele care se refereau la regimul juridic al

conflictelor de interese ce reies din cadrul funcției de ales local, în speță, de

primar al Comuni Boșcana în mandatul cuprins între anii 2019-2023.

nr. 121/12 din 30.06.2020, a devenit definitiv la 28.06.2022, după

pronunțarea deciziei Curții de Apel Chișinău, intră în vigoare din data de 28

iunie 2022, dar se referă la perioada exercitării mandatului de primar al

comunei Boșcana pentru perioada cuprinsă între anii 2019-2023, pentru că

constatările din Actul nr.121/12 din 30.06.2020, nu pot viza reclamantul în

calitate de subiect cu statut de persoană fizică, pentru că ar limita capacitatea

juridică de exercițiu și această limitare în drepturi prin sancțiunea descrisă

mai sus, ține exclusiv de exercitarea mandatului de ales local.

ANI din 30.06.2020, s-a decăzut Racul Svetlana din dreptul de a exercita

funcție publică de primar pe o perioadă de 3 ani de la data devenirii definitive

ori irevocabile a hotărârii judecătorești, potrivit pct.3 al aceluiași act se

menționează că se sesizează Oficiul Teritorial de Stat în termen de 5 zile din

momentul rămânerii actului definitiv în vederea inițierii procedurii de

revocare din funcția de primar. Actul nr.121/12 emis de ANI din 30.06.2020

a rămas definitiv prin contestare la 28.06.2022, astfel termenul de 5 zile fiind

unul imperativ stabilit de legislație, deoarece actul de constatare nr. 121/12

din 30.06.2020, a devenit definitiv la data de 28.06.2022 după pronunțarea

deciziei Curții de Apel Chișinău. Or, prin analogie, potrivit art. 254 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, rămân definitive hotărârile judecătorești

emise în prima instanță, supuse apelului, după examinarea cauzei în apel.

Corespunzător, o dată cu adoptarea hotărârii de către instanța de apel, actul

de constatare nr. 121/12 devine definitiv, și în acest caz Cancelaria de Stat

nu și-a valorificat dreptul a înainta acțiune în termen de 5 zile, așa cum

prevede art. 39 alin. (3) din Legea 132/2016.

înainte de termen a mandatului de primar al sat. Boșcana r-nul Criuleni, ce

constituie încălcare de procedură și este o eroare care nu poate fi înlăturată,

pasibilă de sancționare cu respingerea demersului ca tardiv. Temei al

încetării mandatului primarului înainte de termen, se operează cu art. 5 alin.

(8) lit. b) din Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local.

bazându-se pe prevederile art.178 Cod electoral care stipulează că alegeri

noi au loc: b) dacă mandatul primarului a încetat înainte de termen în

condițiile Legii nr. 768/2000 privind statutul alesului local. Comisia

Electorală Centrală nu menționează expres, despre care mandat de exercitare

a atribuțiilor de primar al comunei Boșcana se are în vedere, pentru că Racul

Svetlana este titular de mandate de primar al comunei Boșcana, atât pentru

perioada cuprinsă între anii 2015-2019,2019-2023, cât și pentru perioada

cuprinsă între anii 2023-2027. Drept urmare au fost aplicate cu efect

retroactiv prevederi care au intrat în vigoare ulterior cazului în speță, care

efectiv sancționează demnitarul public în condiții mai aspre, cea ce

contravine principiilor constituționale, legislației administrative și privind

actele normative.

„nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în

momentul comiterii actului delictuos” și „nepublicarea legii atrage

inexistența acesteia”. Respectiv, procedurile invocate în cauza respectivă

efectiv duc la aplicarea unei sancțiuni în condiții mai aspre, incerte din punct

de vedere a raporturilor de serviciu, fără mijloace efective de garantare a

respectării drepturilor și intereselor legitime.

normative, care introduce procedurile defavorabile menționate, nu conține

prevederi privind aplicarea acestora cu efect retroactiv, respectiv procedurile

în speță trebuie aplicate de ANI și CEC pentru actele de constatare aprobate

după intrarea în vigoare a Legii nr. 335/2023, adică după 30 noiembrie 2023.

generale din 5 noiembrie 2023, afișate public pe pagina web

(https://rezultate.cec.md/) a Comisiei Electorale Centrală, Racul Svetlana a

fost aleasă de către locuitorii comunii Boșcana. Ulterior, mandatul acesteia

a fost validat de către autoritățile electorale. Cele menționate se încadrează

în limitele prevederilor art. 73 alin. (3) și (4) din Legea nr. 100/2017 cu

privire la actele normative, care concretizează prevederile constituționale

menționate: „actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de

regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv”. Au efect retroactiv doar actele

normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.

este ilegală, deoarece aplică legea cu efect retroactiv, contrar principiilor și

prevederilor menționate. În cazul respectiv trebuie să fie aplicate procedurile

în vigoare la data adoptării actului de constatare a ANI.

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Racul Svetlana împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul

Social Democrat European cu privire la anularea Hotărîrii CEC nr. 2634 din

16 iulie 2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru

funcția de Primar al comunei Boșcana raionul Criuleni”(f.d. 100, 101-111).

din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, în vigoare de la 30

noiembrie 2023, legislatorul reglementează expres temeiurile de încetare de

drept înainte de termen a mandatului primarului și în legătură cu interdicția

ce i-a fost stabilită reclamantei Racul Svetlana prin actul de constatare nr.

121/12 din 30 iunie 2020, devenit definitiv și irevocabil prin încheierea

Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2024, instanța de judecată consideră

că Comisia Electorală Centrală întemeiat a luat act de vacanța mandatului de

primar al comunei Boșcana raionul Criuleni, stabilind alegeri locale noi

pentru funcția de primar al localității respective.

reclamantei, precum că Consiliul comunei Boșcana nu s-a expus în privința

încetării înainte de termen a mandatului de primar al reclamantei și nu a

declarat vacanța mandatului de primar, or, după cum rezultă din materialele

cauzei, Consiliul comunal Boșcana a adoptat decizia nr. 5/1 din 25 iulie 2024

„Cu privire la încetarea înainte de termen a mandatului de primar al comunei

Boșcana și asigurarea interimatului acestei funcții”, decizia fiind publicată

în Registrul de stat al actelor locale la data de 25 iulie 2024.

prevede procedura de ridicare a mandatului de primar prin decizia

Consiliului local, procedura respectivă fiind aplicabilă doar pentru mandatul

de consilier, fapt ce rezultă din prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 768

din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, potrivit cărora, „în

cazurile prevăzute la alin.(2) lit. a) și f), mandatul consilierului se ridică de

către consiliul respectiv, iar în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. b)-e), h) și i),

mandatul consilierului se ridică de către Comisia Electorală Centrală”.

instanța de judecată denotă că încetarea mandatului subiectului declarării și

interdicția de a ocupa o funcție de demnitate publică, începe a produce efecte

juridice după rămânerea definitivă a actului de constatare ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, aceasta fiind o

condiție potrivit căreia executarea actului de constatare al Autorității

Naționale de Integritate, emis în condițiile art. 39 din Legea nr. 132 din 17

iunie 2016, începe doar după ce devine executoriu, în speță de la 27 iunie

2024, odată cu emiterea încheierii Curții Supreme de Justiție.

Electorală Centrală corect a aplicat constatările expuse în actul de constatare

nr. 121/12 din 30 iunie 2020, emis în privința Svetlanei Racul, or, în pofida

faptului că actul de constatare a fost emis în perioada exercitării unui alt

mandat de primar de către Racu Svetlana, acesta a început a produce efecte

juridice începând cu data devenirii irevocabile a hotărârii judecătorești.

față de Racul Svetlana, Actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020 nu

a produs efecte juridice, aceasta exercitându-și mandatul de primar al

comunei Boșcana și doar după devenirea irevocabilă a hotărârii Judecătoriei

Chișinău sediul Râșcani din 24 noiembrie 2020, conform încheierii Curții

Supreme de Justiție din 27 iunie 2024, s-a luat act de vacanța mandatului de

primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni și s-au stabilit alegeri locale noi

pentru funcția de primar al localității.

Centrale nr. 2634 din 16 iulie 2024 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor

locale noi pentru funcția de primar al comunei Boșcana raionul Criuleni”,

este legală și întemeiată.

Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana, a depus recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 24 septembrie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii

de chemare în judecată.

chemare în judecată și suplimentar a indicat că au fost aplicate cu efect

retroactiv prevederi care au intrat în vigoare ulterior cazului în speță, care

sancționează demnitarul public în condiții mai aspre și anume prin încetarea

mandatului prin metode indirecte, contrar principiului stabilității raporturilor

juridice și posibilității adresatului de a-și apăra drepturile și interesele

legitime, cea ce contravine principiilor constituționale, legislației

administrative privind actele normative.

100/2017 cu privire la actele normative care reglementează prevederile

constituționale: „actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de

regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect retroactiv doar actele

normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.

ilegală, deoarece aplică legea cu efect retroactiv, contrar principiilor și

prevederilor invocate. În cazul respectiv trebuie să fie aplicate procedurile în

vigoare la data adoptării actului de constatare a ANI.

Republicii Moldova nr. 116/2018 prevede că „autoritățile publice nu pot

întreprinde măsuri cu efect retroactiv, cu excepția cazurilor prevăzute de

lege,, și „nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile juridice

definitive sau drepturile dobândite, decât în situații în care, în condițiile

stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public”.

normative, care introduce procedurile defavorabile menționate nu conține

prevederi privind aplicarea acestora cu efect retroactiv, respectiv procedurile

în speță trebuie aplicate de ANI și CEC pentru actele de constatare aprobate

după intrarea în vigoare a Legii nr. 335/2023, adică după 30 noiembrie 2023.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 24 septembrie 2024, și conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată

recurentei la data de 25 septembrie 2024 (f.d. 112).

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

referință la cererea de recurs declarată de Racul Svetlana, reprezentată de

avocatul Kușnir Mariana, prin care a solicitat declararea recursului

inadmisibil, deoarece nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a

recursului.

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul declarat de Racul Svetlana, reprezentată de

avocatul Kușnir Mariana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului

cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana,

conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare

în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Racul Svetlana, reprezentată de avocatul Kușnir Mariana.

Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.1 lit.a1) din Codul

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Racul Svetlana, reprezentată de

avocatul Kușnir Mariana.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc