ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 02.11.2023

3ra-1074/23 — cu privire la contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
02.11.2023
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
cu privire la contestarea actului administrativ
Temei legal
Înregistrarea concurentilor electorali
Citează această cauză
3ra-1074/23 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1074/23

2-23150004-01-01112023

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud.: A. Bologan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

02 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Svetlana Racul,

în cauza de contencios administrativ, intentată la contestația depusă de

Anatolie Vîntu împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale

comunale Boșcana nr. 12/4, terț Svetlana Racul, cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admis apelul declarat de Anatolie Vîntu, casată integral hotărârea din

25 octombrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și emisă o nouă decizie

de admitere a contestației,

c o n s t a t ă :

La 23 octombrie 2023, Anatolie Vîntu a depus contestație împotriva

Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4 cu

privire la contestarea actului administrativ (f. d. 4-7).

În motivarea contestației, a indicat că la 12 octombrie 2023, Consiliul

electoral al circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4 a adoptat

hotărârea nr. 3.1 din 12 octombrie 2023 „Cu privire la cererea de înregistrare a

dnei Racul Svetlana în calitate de candidat la funcția de primar, desemnată de

către Partidul Social Democrat European”, prin care a înregistrat dna Svetlana

Racul în calitate de candidat la funcția de primar al comunei Boșcana, din partea

Partidului Social Democrat European, pentru alegerile locale din 05 noiembrie

2023.

A menționat că hotărârea nr. 3.1 din 12 octombrie 2023 a fost adoptată

contrar prevederilor art. 68 alin. (1) lit. f) prima liniuță din Codul electoral,

întrucât Svetlana Racul cade sub incidența restricției prevăzute la art. 16 alin. (2)

lit. d) din Codul electoral, potrivit căreia nu pot fi alese persoanele private de

1

dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă.

Or, în cazul declarării cu bună-credință a acestei restricții de către subiectul

electoral Svetlana Racul, Consiliul electoral al circumscripției electorale

comunale Boșcana nr. 12/4, ar fi adoptat, în consecință, hotărâre de refuzare a

înregistrării respectivului candidat la funcția de primar.

Astfel, prin actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020 al Autorității

Naționale de Integritate, a fost constatată încălcarea de către Svetlana Racul a

regimului juridic al conflictelor de interese și aceasta a fost decăzută din dreptul

de a exercita inclusiv funcția de primar pentru o perioadă de 3 ani din data stabilită

de lege (de la data rămânerii definitive a actului de constatare/de la data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese).

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost respinsă acțiunea în contenciosul administrativ depusă de Svetlana

Racul împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Anatolie Vîntu, cu

privire la anularea actului de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020 și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Svetlana Racul și menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Respectiv, prin decizia instanței de apel, hotărârea din 24 noiembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a devenit definitivă la 28 iunie 2022, prin

care s-a confirmat legalitatea interdicției de a ocupa funcția de primar de către

Svetlana Racul, pe un termen de 3 ani, calculat din data devenirii definitive a

hotărârii judecătorești.

A precizat că procedura prealabilă de contestare a legalității hotărârii

nr. 3.1 din 12 octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale

comunale Boșcana nr. 12/4, a fost consumată, or, în faza procedurii prealabile a

depus contestație în adresa Consiliului electoral al circumscripției electorale

raionale Criuleni nr. 12, care prin hotărârea nr. 96 din 16 octombrie 2023, a

respins contestația depusă și menținut în vigoare actul contestat.

A relatat că a contestat acțiunile Consiliului electoral al circumscripției

electorale comunale Boșcana nr. 12/4 și ale Consiliului electoral al

circumscripției electorale raionale Criuleni nr. 12, la Comisia Electorală Centrală

prin contestația înregistrată cu nr. CEC-10ALG/18 din 18 octombrie 2023.

Prin scrisoarea nr. CEC-8/3324 din 20 octombrie 2023, Comisia Electorală

Centrală și-a declinat competența de examinare și i-a comunicat despre dreptul

său de a depune contestația în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află

organul electoral respectiv – Judecătoria Criuleni.

A afirmat că prin contestația depusă își revendică încălcarea următoarelor

drepturi electorale: dreptul constituțional al cetățeanului de a alege un concurent

electoral fără vicii juridice, înregistrat în mod legal; dreptul constituțional de a fi

ales în cadrul unei competiții electorale legale, cu participarea unor competitori

înregistrați în conformitate cu rigorile legii; dreptul de concurent electoral de a

beneficia de sufragiile cuvenite, fără a fi afectat de consecințele unei concurențe

ilegale, ce ar vicia voința alegătorilor.

2

A mai notat că subiectul electoral Svetlana Racul, la deschiderea perioadei

electorale pentru alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, se afla în lista

persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate

publică, prezentată de către Autoritatea Națională de Integritate organelor

electorale.

Ulterior, Comisia Electorală Centrală a expediat organelor electorale

circulara nr. CEC-8/3132 din 04 octombrie 2023 privind lista actualizată a

persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate

publică, prezentată de către Autoritatea Națională de Integritate prin scrisoarea

nr. 04/7532 din 03 octombrie 2023, în baza căreia Consiliul electoral al

circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4 a hotărât înregistrarea

Svetlanei Racul în calitate de candidat la funcția de primar pentru alegerile locale

din 05 noiembrie 2023, adoptând hotărârea nr. 3.1 din 12 octombrie 2023.

În acest sens, a subliniat că în perioada cuprinsă între data listei inițiale și

data listei actualizate a Autorității Naționale de Integritate privind persoanele care

au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, nu a fost

afectată valabilitatea hotărârii judecătorești definitive în ceea ce o privește pe

Svetlana Racul.

Prin urmare, prohibiția de a candida rămâne valabilă în cazul Svetlanei

Racul.

În drept, reclamantul Anatolie Vîntu și-a întemeiat pretențiile în baza

dispozițiilor art. 68 alin. (1) lit. f), 91 alin. (3), 98 alin. (1) pct. 1), alin. (2), 101

alin. (6) din Codul electoral.

Reclamantul Anatolie Vîntu a solicitat admiterea contestației și anularea

hotărârii nr. 3.1 din 12 octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției

electorale comunale Boșcana nr. 12/4 „Cu privire la cererea de înregistrare a dnei

Racul Svetlana în calitate de candidat la funcția de primar, desemnată de către

Partidul Social Democrat European”.

Prin încheierea din 24 octombrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, a fost atrasă în proces Svetlana Racul în calitate de terț (f. d. 60/1-60/3).

Prin hotărârea din 25 octombrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, a fost respinsă cererea de chemare în judecată (contestația) depusă de

Anatolie Vîntu, ca neîntemeiată (f. d. 80-87).

La 26 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 95 alin. (1), (8) din Codul electoral, Anatolie Vîntu a

declarat apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2023 a Judecătoriei Criuleni,

sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței

de fond, cu emiterea unei noi decizii de anulare a hotărârii nr. 3.1 din 12

octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale

Boșcana nr. 12/4 „Cu privire la cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana în

calitate de candidat la funcția de primar, desemnată de către Partidul Social

Democrat European”, ca fiind ilegală (f. d. 89-93).

Prin decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Anatolie Vîntu, casată integral hotărârea din 25 octombrie 2023

a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și emisă o nouă decizie, prin care a fost

admisă acțiunea înaintată de Anatolie Vîntu.

3

A fost anulată hotărârea nr. 3.1 din 12 octombrie 2023 a Consiliului

electoral al circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4 „Cu privire la

cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana în calitate de candidat la funcția de

primar, desemnată de către Partidul Social Democrat European” (f. d. 122, 123-

132).

La 01 noiembrie 2023, Svetlana Racul a declarat recurs împotriva deciziei

din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de

menținere a hotărârii instanței de fond (f. d. 137-152).

În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel a ignorat aspecte de

drept importante ce țin de o diferență substanțială între hotărârea judecătorească

prin care persoana este privată de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și

hotărârea judecătorească prin care este soluționată contestația împotriva unui act

administrativ prin care a fost instituită o astfel de interdicție.

A considerat că instanța de apel, reiterând punctul de vedere al intimatului,

a făcut o confuzie inadmisibilă între noțiunile de „hotărâre judecătorească prin

care persoana este privată de dreptul de a ocupa funcții de răspundere” și

„hotărâre prin care este soluționată contestația împotriva unui act administrativ

prin care a fost instituită interdicția de a ocupa funcții”.

Recurenta a evidențiat că, atât la momentul actual, cât și anterior, nu a

existat și nu există nicio hotărâre judecătorească prin care dânsa ar fi fost privată

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere. La acest aspect se referă și declarația

pe propria răspundere depusă de către ea conform art. 68 alin. (1) lit. f) prima

liniuță din Codul electoral nr. 325/2022.

Totodată, a remarcat că natura, caracterul și particularitățile modului de

intrare în vigoare ale actelor Autorității Naționale de Integritate, cât și alte

particularități ce vizează activitatea acestei autorități administrative sunt cuprinse,

în special, în două acte legislative speciale: Legea nr. 132/2016 din 17 iunie 2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și intereselor personale.

Conform prevederilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și intereselor personale, care servesc principalul temei juridic

pentru pretinsa interdicție, subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție

potrivit prevederilor alin. (3)-(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o

funcție publică și/sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor

elective, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția

publică ori de demnitate publică respectivă sau de la data încetării de drept a

mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție electivă, ea nu mai poate ocupa

aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului.

Actul de constatare rămâne definitiv la expirarea termenului de contestare

menționat la art. 36 alin. (1) sau, dacă este contestat, în momentul în care

hotărârea judecătorească devine irevocabilă. Dacă actul de constatare a rămas

definitiv, autoritatea îl expediază, în termen de 15 zile, organelor competente în

vederea executării acestuia și luării altor măsuri legale care se impun (art. 35

alin. (4)-(5) din Legea nr. 132/2016 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate).

4

A comunicat că actul de constatare al ANI nr. 121/12 din 30 iunie 2020, în

temeiul căruia de către Autoritatea Națională de Integritate au fost operate

impedimente în vederea neadmiterii ei la alegerile locale, a fost contestat pe calea

acțiunii în contenciosul administrativ.

Actualmente, decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, au fost

atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție la 10 martie 2023, cauza cu nr. 3ra-

535/23 fiind în procedura Curții Supreme de Justiție, următoarea ședință este

fixată pentru data de 14 februarie 2024.

A menționat că în conformitate cu dispozițiile art. 254 alin. (2) lit. c) din

Codul de procedură civilă, în coroborare cu art. 195 și art. 218 din Codul

administrativ, rămân irevocabile hotărârile judecătorești emise de instanța de

recurs, după examinarea recursului.

Prin urmare, decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu sunt

irevocabile.

Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (4)-(5) din Legea nr. 132/2016 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (actul de constatare, dacă

este contestat, rămâne definitiv în momentul în care hotărârea judecătorească

devine irevocabilă), actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate

nr. 121/12 din 30 iunie 2020, invocat de către intimat, nu a rămas definitiv la

momentul actual.

Astfel, în condițiile în care actul de constatare al Autorității Naționale de

Integritate, prin care au fost operate impedimentele respective în vederea

neadmiterii ei la alegerile locale, nu este definitiv, iar o hotărâre judecătorească,

prin care dânsa ar fi privată de dreptul de a ocupa funcții de răspundere, lipsește.

În opinia recurentei nu este niciun motiv de a considera aplicabile

prevederile Codului electoral nr. 325/2022 stipulate la art. 68 alin. (1) lit. f) prima

liniuță, în coroborare cu dispozițiile art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral,

invocate de către instanța de apel.

A precizat că actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020, emis de către

Autoritatea Națională de Integritate, încă nu a căpătat caracter definitiv, așa cum

stabilește art. 35 alin. (4)-(5) din Legea nr. 132/2016.

Pe cale de consecință, sancțiunile prevăzute de actul de constatare prenotat,

inclusiv, decăderea ei din dreptul de a exercita funcții publice și funcții de

demnitate publică, inclusiv funcția actual deținută de primar, pe o perioadă de 3

ani, precum și înscrierea ei în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, nu sunt aplicabile

actualmente și nu pot fi invocate, așa cum se pretinde în decizia din 31 octombrie

2023 a Curții de Apel Chișinău.

În lipsa unei hotărâri judecătorești prin care dânsa ar fi privată de dreptul

de a ocupa funcții de răspundere, instanța de apel a invocat unicul act existent

(deși nedefinitiv, conform legii) care stabilea decăderea ei din dreptul de a

exercita funcții publice și funcții de demnitate publică, inclusiv funcția actual

deținută de primar, pe o perioadă de 3 ani, precum și înscrierea ei în Registrul de

5

stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică.

Cu referire la specificul devenirii definitive ale unor astfel de acte

administrative individuale art. 35 alin. (4)-(5) din Legea nr. 132/2016 prevede

expres că actul de constatare rămâne definitiv la expirarea termenului de

contestare menționat la art. 36 alin. (1) sau, dacă este contestat, în momentul în

care hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Respectiv, până în momentul în care hotărârea judecătorească asupra

contestației împotriva actului de constatare devine irevocabilă, acest act de

constatare nu este și nu poate fi definitiv și nu produce efecte juridice.

Aprecierea momentului la care devine definitiv actul de constatare al

Autorității Naționale de Integritate nu se poate face decât în temeiul art. 35

alin. (4)-(5) din Legea nr. 132/2016, conform căreia actul de constatare, contestat,

rămâne definitiv, în momentul în care hotărârea judecătorească devine

irevocabilă.

Recurenta a evidențiat că acest lucru nu s-a produs nici până în ziua

depunerii de către ea a declarației candidatului pe propria răspundere, prin care

confirmă că nu cade sub incidența restricțiilor stabilite la art. 16 alin. (2) lit. c)-f)

din Codul electoral, nici până în prezent.

Instanța de apel, pentru a justifica aplicarea actului administrativ, a operat

acordând prioritate neîntemeiată dispozițiilor art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul

electoral în raport cu prevederile speciale din art. 35 alin. (4)-(5) din Legea

nr. 132/2016.

La fel, a afirmat că decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani nu

reprezintă acte judecătorești prin care dânsa ar fi privată de dreptul de a ocupa

funcții de răspundere, așa cum stabilește textul de lege. Or, niciun cuvânt în partea

dispozitivă a oricărui dintre cele două acte judecătorești nu stabilește și nu

prevede privarea ei de dreptul de a ocupa funcții de răspundere.

Prin urmare, este eronat și abuziv de a opera cu aceste hotărâri judecătorești

drept unele prin care dânsa ar fi privată de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere, din moment ce actele judecătorești prenotate nu stabilesc așa ceva.

La 01 noiembrie 2023, ora 16:59, Curtea Supremă de Justiție a expediat la

adresele electronice ale intimaților pentru notificare copia recursului depus de

Svetlana Racul, explicându-le dreptul de a depune referință (f. d. 170).

La 02 noiembrie 2023, ora 08:26, Anatolie Vîntu a depus referință,

solicitând declararea recursului depus de Svetlana Racul ca inadmisibil (f. d. 172-

175).

La 02 noiembrie 2023, ora 08:51, Consiliul electoral al circumscripției

electorale comunale Boșcana nr. 12/4 a depus referință, solicitând declararea

recursului depus de Svetlana Racul ca inadmisibil (f. d. 176-190).

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a

deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte

ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

6

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada

electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se

calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în

contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor

judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

31 octombrie 2023 (f. d. 122).

Conform extrasului din poșta electronică, copia deciziei motivată a

instanței de apel a fost notificată la adresa electronică a recurentei, la

31 octombrie 2023, fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la

materialele dosarului (f. d. 133).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că,

în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 01 noiembrie 2023.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169-171.

Conform art. 431 din Codul de procedură civilă, examinarea recursului

împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de

Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat

admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.

Examinând materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Svetlana Racul este admisibil

și urmează a fi examinat în continuare într-un complet din 3 judecători ai Curții

Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și menținerea hotărârii primei instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, în urma

examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizia de a admite

recursul, de a casa integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și de a adopta o

nouă decizie.

7

După cum denotă actele cauzei, Anatolie Vîntu, înaintând contestația

împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Boșcana

nr. 12/4 cu privire la contestarea actului administrativ, terț Svetlana Racul, a

solicitat anularea hotărârii nr. 3.1 din 12 octombrie 2023 a Consiliului electoral

al circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4 „Cu privire la cererea de

înregistrare a dnei Racul Svetlana în calitate de candidat la funcția de primar,

desemnată de către Partidul Social Democrat European” (f. d. 4-7).

Fiind învestită cu judecarea cauzei, Judecătoria Criuleni, sediul Central,

prin hotărârea din 25 octombrie 2023, a respins cererea de chemare în judecată

(contestația) depusă de Anatolie Vîntu, ca neîntemeiată (f. d. 80-87).

Judecând apelul depus de Anatolie Vîntu, instanța de apel, prin decizia din

31 octombrie 2023, a casat integral hotărârea din 25 octombrie 2023 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Central și a emis o nouă decizie, prin care a fost

admisă acțiunea înaintată de Anatolie Vîntu, fiind anulată hotărârea nr. 3.1 din

12 octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale

Boșcana nr. 12/4 „Cu privire la cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana în

calitate de candidat la funcția de primar, desemnată de către Partidul Social

Democrat European” (f. d. 122, 123-132).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, la 30 iunie 2020,

Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constatare nr. 121/12, prin

care în pct. 4 și pct. 5 s-a decis: se decade dna Racul Svetlana din dreptul de a

exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de

primar pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existența conflictului de interese; se înscrie dna Racul

Svetlana în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție

publică sau de demnitate publică, de la data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești

prin care se confirmă existența conflictului de interese.

Instanța de apel a stabilit că Svetlana Racul a contestat actul de constatare

nr. 121/12 din 30 iunie 2020 în ordinea contenciosului administrativ, însă prin

hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 26-39), hotărârea nominalizată fiind

menținută prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 40-59).

Reieșind din prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire

la actele normative, instanța de apel a reținut că în speță sunt aplicabile

prevederile art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, care restricționează

exercitarea drepturilor electorale persoanei private de dreptul de a ocupa funcții

de răspundere, fapt ce denotă neîntrunirea de către Svetlana Racul a condiției

prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul electoral.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că actul administrativ contestat,

a fost adoptat cu aplicarea greșită a prevederilor art. 68 din Codul electoral, iar

aceste circumstanțe duc la anularea hotărârii nr. 3.1 din 12 octombrie 2023 a

Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4.

Analizând materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce

guvernează raportul juridic litigios, Completul de judecată al Curții Supreme de

8

Justiție ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este eronată, în timp ce

concluzia primei instanțe privind necesitatea respingerii contestației depuse de

către Anatolie Vîntu este justă, având la bază cumulul dovezilor administrate în

cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

Conform art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept

scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării

drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice,

ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.

Potrivit art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate

de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează

aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul

administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În conformitate cu art. 39 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, controlul

judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. Orice

persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul

art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa

instanței de judecată competente.

Conform art. 93 din Codul administrativ, care stabilește sarcina

probațiunii, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele

atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau derogatorii sunt

admisibile doar în baza prevederilor legale.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare

a probelor înaintate de participanți.

Potrivit art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, o acțiune în

contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui

act administrativ individual (acțiune în contestare).

În conformitate cu art. 38 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova,

dreptul de a fi ales le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot,

în condițiile legii.

Potrivit art. 15 din Codul electoral, dreptul de a fi aleși îl au cetățenii

Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condițiile prevăzute de

prezentul cod.

În conformitate cu art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul electoral, pentru

înregistrarea în calitate de concurent electoral, partidele politice, blocurile

electorale, candidații independenți sau candidații la funcția de Președinte al

Republicii Moldova prezintă, cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor,

9

Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție,

declarația candidatului pe propria răspundere, prin care confirmă că: nu cade sub

incidența restricțiilor stabilite la art. 16 alin. (2) lit. c)-f); în privința sa nu au fost

emise acte de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării

averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea

averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise.

Conform art. 68 alin. (5) din Codul electoral, în termen de 7 zile de la data

primirii actelor enumerate la alin. (1), organul electoral respectiv efectuează sau

refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri. Hotărârile adoptate de

organele electorale în acest sens pot fi contestate în condițiile stabilite la capitolul

XIII.

Conform art. 91 alin. (3) din Codul electoral, în sensul alin. (2), legalitatea

actelor administrative ale organului electoral emitent, precum și

acțiunile/inacțiunile acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic

superior. După respectarea procedurii prealabile, decizia organului electoral

emitent, după caz, decizia organului electoral ierarhic superior în partea adoptării

unei noi soluții pe marginea cererii prealabile se contestă direct în instanța de

judecată în a cărei rază teritorială se află organul electoral respectiv.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul electoral, în calitate de subiect

al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul

electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică

încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte

normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care

au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

Potrivit actelor dosarului, la 12 octombrie 2023, Consiliul electoral al

circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4 a adoptat hotărârea nr. 3.1

din 12 octombrie 2023 „Cu privire la cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana

în calitate de candidat la funcția de primar, desemnată de către Partidul Social

Democrat European”, prin care a înregistrat dna Svetlana Racul în calitate de

candidat la funcția de primar al comunei Boșcana, din partea Partidului Social

Democrat European, pentru alegerile locale din 05 noiembrie 2023 (f. d. 8).

Ulterior, la 13 octombrie 2023, Anatolie Vîntu a depus contestație în adresa

Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Criuleni nr. 12,

solicitând admiterea contestației, anularea hotărârii nr. 3.1 din 12 octombrie 2023

a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4

„Cu privire la cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana în calitate de candidat

la funcția de primar, desemnată de către Partidul Social Democrat European”, cu

adoptarea unei noi hotărâri de refuz a înregistrării candidatului pentru funcția de

primar al comunei Boșcana – Svetlana Racul.

Prin hotărârea nr. 96 din 16 octombrie 2023 a Consiliului electoral al

circumscripției electorale raionale Criuleni nr. 12, a fost respinsă contestația

depusă de Anatolie Vîntu și menținută în vigoare hotărârea nr. 3.1 din

12 octombrie 2023 a Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale

Boșcana nr. 12/4 „Cu privire la cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana în

calitate de candidat la funcția de primar, desemnată de către Partidul Social

Democrat European” (f. d. 9-12).

10

Prin scrisoarea nr. CEC-8/3324 din 20 octombrie 2023, Comisia Electorală

Centrală și-a declinat competența de examinare a contestației depusă de Anatolie

Vîntu, la 18 octombrie 2023, înregistrată cu nr. CEC-10ALG/18, comunicându-i

despre dreptul său de a depune contestația în instanța de judecată în a cărei rază

teritorială se află organul electoral respectiv – Judecătoria Criuleni (f. d. 13).

La 23 octombrie 2023, Anatolie Vîntu a depus prezenta contestație

împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale comunale Boșcana

nr. 12/4, terț Svetlana Racul, cu privire la contestarea actului administrativ

(f. d. 4-7).

În cele ce urmează, Completul de judecată constată cu certitudine că prin

actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020, Autoritatea Națională de

Integritate, la pct. 1 și pct. 2, a stabilit că Svetlana Racul, exercitând funcția de

primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni, având interes personal rezultat din

relațiile sale cu persoanele apropiate - (soțul) Iurie Racul și (fiul) Cristian Racul

a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: -

nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în

conformitate cu art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Legea nr. 16/2008 (în vigoare

până la 01 august 2016), admițând consumarea acestora prin încheierea/semnarea

contractului de împrumut de folosință (auto) din 02 ianuarie 2016 și contractului

nr. 22 din 15 aprilie 2016 pentru achiziționarea bunurilor lucrărilor serviciilor de

valoare mică. Svetlana Racul, exercitând funcția de primar al comunei Boșcana,

raionul Criuleni, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana

apropiată - (fiul) Cristian Racul a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese, manifestat prin: - nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a

conflictului de interese în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a) - (b), 12 alin. (5)

și alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale; - nesoluționarea conflictului de interese real în conformitate cu art. 14

alin. (2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale; - încheierea/semnarea acordului adițional nr. 3 din 16 august 2016 la

contractul nr. 22 din 15 aprilie 2016 cu fiul Cristian Racul, fapt prin care a admis

consumarea conflictului de interese, în conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Potrivit pct. 4 al actului de constatare, s-a dispus decăderea Svetlanei Racul

din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică,

inclusiv funcția de primar pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, iar

prin pct. 5 al aceluiași act, s-a dispus înregistrarea acesteia în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate

publică, de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese (f. d. 16-25).

La 20 iulie 2020, Svetlana Racul, în ordinea contenciosului administrativ,

a depus cerere de chemare împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț

Anatolie Vîntu, prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 121/12 din

30 iunie 2020.

11

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost respinsă acțiunea în contenciosul administrativ depusă de Svetlana

Racul împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Anatolie Vîntu, cu

privire la anularea actului de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020 și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică, ca fiind neîntemeiată (f. d. 26-39).

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Svetlana Racul și menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 40-59).

Conform art. 35 alin. (4) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, actul de constatare rămâne definitiv la

expirarea termenului de contestare menționat la art. 36 alin. (1) sau, dacă este

contestat, în momentul în care hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Potrivit art. 36 alin. (1) din același act normativ, actele de constatare

menționate la art. 34 alin. (1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău,

în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă controlului, de

către autorul sesizării sau de către persoanele menționate la art. 33 alin. (4) și (5),

afectate nemijlocit de acesta.

În sensul normelor legale enunțate, Completul de judecată relevă că, dacă

este contestat, actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate

rămâne definitiv în momentul în care hotărârea judecătorească devine

irevocabilă.

În speța dedusă judecății se constată că actul de constatare nr. 121/12 din

30 iunie 2020, emis de către Autoritatea Națională de Integritate, nu a căpătat

caracter definitiv, fiind contestat pe calea acțiunii în contenciosul administrativ.

Or, la 10 martie 2023, decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost menținută hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, a fost contestată cu recurs de către Svetlana Racul, la

Curtea Supremă de Justiție. Cauza nr. 3ra-535/23 este în procedura Curții

Supreme de Justiție, ședința de judecată fiind fixată pentru data de 14 februarie

2024.

Având în vedere dispozițiile art. 254 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură

civilă, în coroborare cu art. 195 și art. 218 din Codul administrativ, Completul de

judecată relevă că rămân irevocabile hotărârile judecătorești emise de instanța de

recurs, după examinarea recursului.

În această ordine de idei, Completul de judecată conchide că decizia din

28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost menținută hotărârea din

24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu este irevocabilă.

Mai mult, chiar în pct. 4 al actului de constatare nr. 121/12 din 30 iunie

2020 al Autorității Naționale de Integritate, este menționată expres dispunerea

decăderii Svetlanei Racul din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție

de demnitate publică, inclusiv funcția de primar pe o perioadă de 3 (trei) ani de

la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului

de interese (f. d. 25).

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

până în momentul în care hotărârea judecătorească asupra contestației împotriva

12

actului de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate, devine

irevocabilă, actul de constatare nu este definitiv și nu produce efecte juridice.

Pe cale de consecință, Completul de judecată consideră că este eronat

raționamentul instanței de apel, precum că Svetlana Racul cade sub incidența

restricției prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. d) din Codul electoral, potrivit căreia

nu pot fi alese persoanele private de dreptul de a ocupa funcții de răspundere prin

hotărâre judecătorească definitivă.

În acest sens, Completul de judecată subliniază că la materialele cauzei este

anexată copia declarației pe propria răspundere privind lipsa interdicțiilor depusă

de Svetlana Racul, la 28 septembrie 2023, în care a menționat că: „în privința mea

nu au fost emise acte de constatare rămase definitive referitoare la încălcarea

regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale (diferența

substanțială), regimului juridic al incompatibilităților, conflictelor de interese,

restricțiilor și limitărilor, acte care nu sunt prescrise” (f. d. 14, 111).

Astfel, Completul de judecată conchide că acțiunile Consiliului electoral al

circumscripției electorale comunale Boșcana nr. 12/4 la emiterea hotărârii nr. 3.1

din 12 octombrie 2023 „Cu privire la cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana

în calitate de candidat la funcția de primar, desemnată de către Partidul Social

Democrat European”, derivă din atribuțiile instituite de legiuitor.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază

critic argumentele reclamantului Anatolie Vîntu precum că actul administrativ

contestat ar fi fost emis contrar normelor legale.

Sintetizând cele reliefate supra, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție se aliniază la concluzia primei instanțe, potrivit căreia la adoptarea

hotărârii nr. 3.1 din 12 octombrie 2023, Consiliul electoral al circumscripției

electorale comunale Boșcana nr. 12/4 a adoptat hotărârea nr. 3.1 din 12 octombrie

2023 cu privire la cererea de înregistrare a dnei Racul Svetlana în calitate de

candidat la funcția de primar, desemnată de către Partidul Social Democrat

European, respectând prevederile art. 16 alin. (2) lit. d), art. 68 din Codul electoral

nr. 325/2022 și ale Regulamentului privind particularitățile de desemnare și

înregistrare a candidaților la alegerile locale, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1103/2023.

În atare circumstanțe și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe

este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea

eronată a legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va admite

recursul, va casa decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și va

menține hotărârea din 25 octombrie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

Conform art. 95 alin. (1), (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral,

art. 2451, 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Svetlana Racul.

Se casează integral decizia din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău și se menține hotărârea din 25 octombrie 2023 a Judecătoriei Criuleni,

13

sediul Central, în cauza de contencios administrativ, intentată la contestația

depusă de Anatolie Vîntu împotriva Consiliului electoral al circumscripției

electorale comunale Boșcana nr. 12/4, terț Svetlana Racul, cu privire la

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-10-03
0,95
3ra-824/24 — anularea actului adminstrativ
ții Supreme de Justiție. 17. Prin urmare, contrar argumentelor invocate de reclamant, Comisia Electorală Centrală corect a aplicat constatările expuse în actul de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020, emis în privința Svetlanei Racul, or
CSJ 2024-06-27
0,95
3ra-535/23 — anularea actului adminstrativ
Dosarul nr. 3ra-535/23 2-20083546-01-3ra-27052023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, Gr. Daşchevici, A. Bostan Î N C H E I E R E 27 iunie 2024 mun. Chișinău
CSJ 2024-03-21
0,94
3ra-535/23 — anularea actului administrativ
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani. La 20 iulie 2022, Svetlana Racul a depus recurs nemotivat, iar la 10 martie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curţii de Apel Chișinău, solicitând casar
CSJ 2023-11-04
0,93
3ra-1081/23 — anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-1081/23 2-23157007-01-3ra-04112023 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari) Instanța de apel: Curtea de Apel Drochia (S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza) D E C I Z I E 04 noiembrie 2023 mun. Chişi
CSJ 2023-10-31
0,93
3ra-1064/23 — Anularea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
Dosarul nr.3ra-1064/23 2-23146353-01-3ra-30102023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 31 octombrie 2023
Sursă