3ra-535/23 — anularea actului adminstrativ

3ra-535/23 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-535/23

2-20083546-01-3ra-27052023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

27 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Racul,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Svetlana Racul împotriva Autorității Naționale de Integritate a

Republici Moldova, terț Anatolie Vîntu, cu privire la anularea actului de constatare

nr.121/12 din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 iulie 2020, Svetlana Racul a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu participarea terțului Anatolie

Vîntu, cu privire la anularea actului de constatare nr.121/12 din 30 iunie 2020 și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin actul de constatare

nr.121/12 din 30.06.2020, Autoritatea Națională de Integritate a decis:

comunei Boșcana, raionul Criuleni, avînd interes personal rezultat din relațiile sale

cu persoanele apropiate - (soțul) Racul Iurie și (fiul) Racul Cristian a încălcat

regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:

- nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în

conformitate cu art. 9, alin. (1), lit. a), alin. (2) ale Legii nr. 16/2008 (în vigoare

pînă la 01.08.2016), admițînd consumarea acestora prin încheierea /semnarea

Contractului de împrumut de folosință (auto) din 02.01.2016 și Contractului nr. 22

din 15.04.2016 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor / serviciilor de valoare

mică.

Boșcana, raionul Criuleni, avînd interes personal rezultat din relațiile sale cu

persoana apropiată - (fiul) Racul Cristian a încălcat regimul juridic al conflictelor

de interese, manifestat prin:

1

- nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictului de interese în

conformitate cu art. 12, alin. (4), lit. (a) - (b), art. 12, alin. (5), alin. (7) din Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

- nesoluționarea conflictului de interese real în conformitate cu art. 14, alin.

(2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

- încheierea/semnarea Acordului adițional nr. 3 din 16.08.2016 la contractul

nr. 22 din 15.04.2016 cu fiul Racul Cristian, fapt prin care a admis consumarea

conflictului de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale.

5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea

inițierii procedurii de revocare a dnei Racul Svetlana din funcția de primar al

comunei Boșcana, raionul Criuleni.

funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar pe o perioadă de 3 (trei)

ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese la declararea averii și a intereselor personale. (f.d.135-144

din dosarul administrativ).

A menționat reclamanta că deține mandatul de primar al com. Boșcana, r-nul

Criuleni, obținut în urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 și

validat prin hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Criuleni (dosarul nr. 2-

71/2019).

În cadrul controlului, în urma consultării Registrului informațional de Stat

“Registrul de Stat al Populației”, inspectorul de integritate a constatat că Svetlana

Racul, primar al com. Boșcana, r-nul Criuleni, este soția lui Iurie Racul și mama

lui Cristian Racul, concluzionându-se despre relațiile personale între aceștia.

De asemenea, potrivit informației din baza de date „ACCES” a ASP, s-a

stabilit faptul că posesor/deținător al autoturismului de model XXXXX, nr. de

înmatriculare XXXXX ar fi Iurie Racul.

Inspectorul de integritate, a concluzionat că, Svetlana Racul, primar al com.

Boșcana, r-nul Criuleni, având interes personal, rezultat din relațiile sale cu

persoanele apropiate - soțul Iurie Racul și fiul Cristian Racul, a încheiat/semnat cu

aceștia următoarele acte: contractul de împrumut de folosință (auto) din 02 ianuarie

2016, încheiat între Primăria com. Boșcana, în calitate de comodatar, și cet. Iurie

Racul, în calitate de comodant, precum și contractul nr. 22 din 15 aprilie 2016

pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică, încheiat între

Primăria com. Boșcana și Cristian Racul.

Totodată, inspectorul de integritate a notat în actul contestat că, Svetlana

Racul, primar al com. Boșcana, r-nul Criuleni, este soția lui Iurie Racul. Bunurile

dobândite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în

devălmășie, iar fiecare dintre soți este în drept să încheie convenții prin care să

dispună de bunurile comune, cu excepția bunurilor imobile, acordul celuilalt soț

fiind prezumat.

În acest sens, autoturismul de model XXXXX, nr. de imatriculare XXXXX,

fiind dobândit în timpul căsătoriei Svetlanei Racul, primar al com. Boșcana, r-nul

Criuleni, cu Iurie Racul, îi aparține cu drept de proprietate Svetlanei Racul, așa

2

cum acest drept este definit de către normele art. 19 alin. (1), art. 20 alin. (1) și art.

21 alin. (1) și (2) Codul familiei al RM, fiecare dintre soți, inclusiv Svetlana Racul,

fiind îndreptățită să posede, folosească și să dispună de bunurile comune.

Operând cu cele enunțate, dat fiind dreptul că Svetlana Racul să posede, să

folosească și să dispună de autoturismul de model XXXXX, nr. de înmatriculare

XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, este incontestabil că în speță nu

este și nici nu poate fi constatat un careva conflict de interese, fie potențial, real sau

consumat, în raport cu încheierea contractului de împrumut de folosință (auto) din

02 ianuarie 2016, contract care nu vizează decât un bun care îi aparține cu drept de

proprietate Svetlanei Racul, anume autoturismul de model XXXXX, nr. de

înmatriculare XXXXX. Or, nu poate fi vre-un conflict de interese (așa cum este

definită această noțiune prin Legea nr.16 din 15 februarie 2008 cu privire la

conflictul de interese sau Legea 132/2016) în condițiile în care subiectul declarării

își îndeplinește atribuțiile de serviciu utilizând unele sau altele bunuri ale sale,

utilizarea acestora fiind asigurată în mod gratuit și fără să afecteze într-un mod sau

altul interesul public. În aceste condiții, lipsește orice interes personal al Svetlanei

Racul în contextul încheierii contractului de împrumut de folosință (auto) din 02

ianuarie 2016, iar, în consecință, lipsește, implicit, și conflictul de interese, așa

cum este definită această noțiune prin Legea nr.16 din 15 februarie 2008 cu privire

la conflictul de interese sau Legea 132/2016.

A susținut că în actul de constatare s-a constatat în mod ilegal și abuziv,

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea

(neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese, admițând consumarea

acestui pretins conflict de interese prin încheierea/semnarea contractului de

împrumut de folosință (auto) din 02 ianuarie 2016. Or, în speță a lipsit un conflict

de interese care să constituie motiv pentru declarare (informare), așa cum se invocă

actul de constatare.

Referitor la pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese la

încheierea/semnarea contractului nr.22 din 15 aprilie 2016 pentru achiziționarea

bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică și Acordului adițional nr. 3 din 16

august 2016 la contractul nr. 22 din 15 aprilie 2016, a reiterat că, contractul nr.22

din 15 aprilie 2016 a fost încheiat/semnat din motivele impuse de circumstanțe

independente de Racul Svetlana, anume starea de sănătatea a acesteia, care a

determinat-o să urmărească identificarea unei soluții în condițiile în care, din

motivul administrării unor anumite medicamente, a fost indisponibilă să conducă

automobilul.

A menționat că, imediat ce a constatat că s-ar fi aflat în prezența unui conflict

de interese în legătură cu încheierea/semnarea contractului nr.22 din 15 aprilie

2016 pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică, a

intervenit în adresa subdiviziunilor responsabile ale structurii gestionate de către

Svetlana Racul în vederea întreprinderii măsurilor necesare de soluționare a

conflictului de interese prin examinarea situației de conflict și prin determinarea și

aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului, anume prin rezilierea

contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016.

La data de 16 august 2016, prin Acordul adițional nr. 3, a fost reziliat

contractul nr. 22 din 15 aprilie 2016, care a constituit un eventual conflict de

interese. Or, prin această măsură de reziliere a contractului respectiv, conflictul de

3

interese a fost soluționat, fiind înlăturat și redus la nulitate orice act care ar viza

vreun interes personal al Svetlanei Racul și ar constitui temei pentru un conflict de

interese.

Reclamanta consideră că este ilegală, abuzivă și lipsită de sens concluzia din

actul de constatare, precum că prin încheierea/semnarea Acordului adițional nr. 3

din 16 august 2016 de reziliere a contractului nr.22 din 15 aprilie 2016 s-ar fi

admis consumarea unui conflict de interese, dat fiind faptul că anume prin

rezilierea contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016 temeiul care ar genera un conflict

de interese, a fost înlăturat, fiind redus la nulitate.

Referitor la ilegalitatea actului de constatare, prin prisma încălcării legalității

efectuării controlului, a reținut că, în fapt, deține mandatul de primar al com.

Boșcana, r-nul Criuleni, din 20 octombrie 2019 și validat prin Hotărârea

Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2019 (dosarul nr. 2- 71/2019).

Deci, Autoritatea Națională de Integritate nu era în drept să realizeze controlul

decât pe durata acțiunilor/actelor realizate de către primarul com. Boșcana, r-nul

Criuleni, Svetlana Racul, în ceea ce vizează mandatul actual de primar, adică

începând cu 20 octombrie 2019, iar controlul după expirarea a 3 ani după încetarea

mandatului este interzisă.

Or, extrapolarea controlului efectuat pe baza unui mandat expirat este contrară

art. 32 alin. (1) din Legea nr. 133/2016. Această ilegalitate vis-a-vis de controlul

efectuat, contrar art. 32 alin. (1) din Legea nr. 133/2016, rezultă inclusiv din faptul

că controlul a fost efectuat pe baza unor acte emise în perioada mandatului de

primar din anii 2015-2019.

În definitiv, nu a fost reținut niciun act care ar fi conturat obiectul acestui

control efectuat și ar fi fost emis/semnat/încheiat de către Svetlana Racul pe

perioada mandatului actual de primar (din 20 octombrie 2019 până în prezent).

Consideră că este improprie și inacceptabilă la caz constatarea inspectorului

de integritate, precum că, în urma examinării materialelor acumulate, s-a stabilit

încălcarea regimul juridic al conflictelor de interese de către Svetlana Racul,

manifestat prin: nedeclararea în termenul legal al conflictelor de interese, admițând

consumarea acestora prin încheierea/semnarea contractului de imprumut de

folosință (auto) din 02 ianuarie 2016 și contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016

pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică.

În cuprinsul actului de constatare din 30 iunie 2020 se statuează faptul că prin

lista actelor emise în anul 2016 (în perioada mandatului de primar 2015-2019,

actele vizând situații tipice în afara cadrului normativ reglementat de Legea nr.

133/2016 și Legea nr. 132/2016) s-au admis anumite abateri care sunt vizate de

Legea nr. 133/2016.

Or, în actul de constatare din 30 iunie 2020 se precizează că toate sancțiunile

(efectele) aplicabile în privința Svetlanei Racul, primarul com. Boșcana, r-nul

Criuleni, derivă din încălcarea de către aceasta a regimului juridic al conflictelor de

interese, manifestată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interes real

în perioada de acțiune a Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale și Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Intergritate.

Consideră că, odată ce au fost aplicate toate sancțiunile care au drept urmare

excluderea Svetlanei Racul de la ocuparea funcției, deținute cu succes în decursul

mai multor ani, însă nu a fost aplicată sancțiunea contravențională, care, este

4

expres prevăzută de lege, se impune concluzia că această sancționare este una

abuzivă și destinată întreruperii mandatului de primar al Svetlanei Racul.

În susținerea celor invocate a indicat art. 21 din Constituția Republicii

Moldova, potrivit căruia orice persoană acuzată de un delict este prezumată

nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui

proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare

apărării sale.

Or, excluderea sa, din funcția publică deținută, cu ulterioara interdicție de a

ocupa astfel de funcții, în lipsa unui proces judiciar public, în cadrul căruia să-i fie

asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, precum și aplicarea selectivă a

sancțiunilor cu efect politic/electoral, omițându-se sancționarea contravențională,

determină concluzia că sancționarea Svetlanei Racul are scop cu caracter

politic/electoral.

A solicitat anularea actului de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020 și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin hotărîrea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins acțiunea în contenciosul administrativ înaintată de Svetlana Racul

împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Anatolie Vîntu, privind anularea

actului de constatare nr.121/12 din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică, ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 15 decembrie 2020,

Svetlana Racul, a depus apel nemotivat, iar la data de 03 martie 2021 a depus

apelul motivat, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, rejudecarea

cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarant de Svetlana Racul și s-a menținut hotărârea din 24 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că soluția emisă pe

marginea prezentei cauze privind netemeinicia pretențiilor reclamantei Racul

Svetlana este una justă și întemeiată, Actul de constatare al Autorității Naționale

de Integritate a RM nr.121/12 din 30 iunie 2020, întocmit în privința Svetlanei

Racul fiind emis în corespundere cu prevederile legii, ne fiind stabilite careva

temeiuri legale pentru anularea acestuia, constatându-se cu certitudine încălcarea

regimului juridic de către Racul Svetlana, exprimată prin nedeclararea și

nesoluționarea în termenul și modul stabilit de lege a conflictului de interese în

care s-a aflat.

Cu referire la suportul probator administrat la dosar, Colegiul instanței de apel

a menționat că, Racul Svetlana nu a respectat rigorile impuse de art. 9, alin. (1), lit.

a), alin. (2) ale Legii nr. 16/2008 (în vigoare pînă la 01.08.2016), admițînd

consumarea conflictelor de interese prin încheierea /semnarea Contractului de

împrumut de folosință (auto) din 02.01.2016 și Contractului nr. 22 din 15.04.2016

pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor / serviciilor de valoare mică.

De asemenea instanța de apel a constatat că Racul Svetlana, exercitând funcția

de primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni, avînd interes personal rezultat din

relațiile sale cu persoana apropiată - (fiul) Racul Cristian a încălcat regimul juridic

al conflictelor de interese, manifestat prin:

5

- nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictului de interese în

conformitate cu art. 12, alin. (4), lit. (a) - (b), art. 12, alin. (5), alin. (7) din Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

- nesoluționarea conflictului de interese real în conformitate cu art. 14, alin.

(2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

- încheierea/semnarea Acordului adițional nr. 3 din 16.08.2016 la contractul

nr. 22 din 15.04.2016 cu fiul Racul Cristian, fapt prin care a admis consumarea

conflictului de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii 133/2016

privind declararea averii și a intereselor personale.

Or, ieșind din conținutul actelor cauzei, nu se atestă că, Racul Svetlana s-ar fi

adresat Autorității Naționale de Integritate în vederea soluționării conflictului de

interese reale în care s-a aflat.

La 20 iulie 2022, Svetlana Racul a depus recurs nemotivat, iar la 10 martie

2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei, cu emiterea unei decizii noi.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că instanța de apel nu a motivat

soluția adoptată prin prisma argumentelor invocate de către apelantă în cererea de

apel, fapt, care a generat încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil.

A susținut că potrivit celor invocate în cererea de apel, fapt, constatat în cadrul

dezbaterilor judiciare în instanța de fond, reprezentantul intimatului a susținut că

constatarea interesului personal pe care la avut Racul Svetlana la semnarea actului

juridic din din 02 ianuarie 2016 și Contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016 pentru

achiziționarea bunurilor/ lucrărilor / serviciilor de valoare mica, nu este necesar,

fiind suficient doar semnarea contractului pentru achiziționarea bunurilor/

lucrărilor / serviciilor de valoare mică nr. 22 din 15 aprilie 2016.

A menționat că în acest context, că instanța de apel a ezitat să ofere o

apreciere argumentului respectiv invocat în cererea de apel, or, soluția

inspectorului de integritate referitoare la constatarea încălcării regimului juridic al

conflictelor de interese real de către Svetlana Racul, comisă în circumstanțele

expuse, este una eronată, deoarece nu se încadrează în prevederile Legii privind

declararea averii și a intereselor personale, care reglementează categoriile

conflictelor de interese și modul de declarare a acestora, și anume, subiectul

declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența exercitarea

imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Această stare de fapt confirmă pretențiile reclamantei referitor la lipsa unui

conflict de interese și reprezintă o contradicție cu concluziile din actul

administrativ contestat, potrivit căruia, inspectorul de integritate indică asupra

elementelor constitutive ale conflictului de interese, menționând prezența

interesului personal rezultat din relațiile cu Racul Iurie și Racul Cristian.

Curtea Supremă de Justiție, la 07 iunie 2023, a expediat în adresa intimaților

copia recursului declarat de Racul Svetlana, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexate la

materialele dosarului (f.d. 74, 75).

Prin referința depusă la 30 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a

solicitat respingerea recursului depus de Svetlana Racul.

Prin referința depusă la 23 ianuarie 2024, terțul Vîntu Anatolie a solicitat

respingerea recursului depus de Svetlana Racul ca fiind inadmisibil.

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data de

28 iunie 2022. Copia dispozitivului deciziei a fost notificată recurentei conform

scrisorii de expediere a actului judecătoresc, prin intermediul oficiului poștal (vol.

II, f.d. 40).

Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 20 iulie 2022.

Copia deciziei motivate a fost notificată Svetlanei Racul la 16 februarie 2023

(vol. II, f.d. 43). Iar cererea de recurs motivată a fost prezentată la 10 martie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, Racul Svetlana a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2)

din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Racul Svetlana, în raport

cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

7

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

8

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Racul

Svetlana.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Racul Svetlana, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9