3ra-535/23 — anularea actului adminstrativ

Dosarul nr. 3ra-535/23 2-20083546-01-3ra-27052023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan Î N C H E I E R E 27 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Racul, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Racul împotriva Autorității Naționale de Integritate a Republici Moldova, terț Anatolie Vîntu, cu privire la anularea actului de constatare nr.121/12 din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 20 iulie 2020, Svetlana Racul a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu participarea terțului Anatolie Vîntu, cu privire la anularea actului de constatare nr.121/12 din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin actul de constatare nr.121/12 din 30.06.2020, Autoritatea Națională de Integritate a decis: 1. Se constatată că dna Racul Svetlana, exercitând funcția de primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni, avînd interes personal rezultat din relațiile sale cu persoanele apropiate - (soțul) Racul Iurie și (fiul) Racul Cristian a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: - nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese în conformitate cu art. 9, alin. (1), lit. a), alin. (2) ale Legii nr. 16/2008 (în vigoare pînă la 01.08.2016), admițînd consumarea acestora prin încheierea /semnarea Contractului de împrumut de folosință (auto) din 02.01.2016 și Contractului nr. 22 din 15.04.2016 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor / serviciilor de valoare mică.

2. Se constatată că Racul Svetlana, exercitând funcția de primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni, avînd interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (fiul) Racul Cristian a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: 1 - nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictului de interese în conformitate cu art. 12, alin. (4), lit. (a) - (b), art. 12, alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. - nesoluționarea conflictului de interese real în conformitate cu art. 14, alin. (2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. - încheierea/semnarea Acordului adițional nr. 3 din 16.08.2016 la contractul nr. 22 din 15.04.2016 cu fiul Racul Cristian, fapt prin care a admis consumarea conflictului de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

3. Se sesizează Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de revocare a dnei Racul Svetlana din funcția de primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni. 4. Se decade Racul Svetlana din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de primar pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese la declararea averii și a intereselor personale. (f.d.135-144 din dosarul administrativ).

A menționat reclamanta că deține mandatul de primar al com. Boșcana, r-nul Criuleni, obținut în urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 și validat prin hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Criuleni (dosarul nr. 2- 71/2019). În cadrul controlului, în urma consultării Registrului informațional de Stat “Registrul de Stat al Populației”, inspectorul de integritate a constatat că Svetlana Racul, primar al com. Boșcana, r-nul Criuleni, este soția lui Iurie Racul și mama lui Cristian Racul, concluzionându-se despre relațiile personale între aceștia. De asemenea, potrivit informației din baza de date „ACCES” a ASP, s-a stabilit faptul că posesor/deținător al autoturismului de model XXXXX, nr. de înmatriculare XXXXX ar fi Iurie Racul.

Inspectorul de integritate, a concluzionat că, Svetlana Racul, primar al com. Boșcana, r-nul Criuleni, având interes personal, rezultat din relațiile sale cu persoanele apropiate - soțul Iurie Racul și fiul Cristian Racul, a încheiat/semnat cu aceștia următoarele acte: contractul de împrumut de folosință (auto) din 02 ianuarie 2016, încheiat între Primăria com. Boșcana, în calitate de comodatar, și cet. Iurie Racul, în calitate de comodant, precum și contractul nr. 22 din 15 aprilie 2016 pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică, încheiat între Primăria com. Boșcana și Cristian Racul. Totodată, inspectorul de integritate a notat în actul contestat că, Svetlana Racul, primar al com.

Boșcana, r-nul Criuleni, este soția lui Iurie Racul. Bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie, iar fiecare dintre soți este în drept să încheie convenții prin care să dispună de bunurile comune, cu excepția bunurilor imobile, acordul celuilalt soț fiind prezumat. În acest sens, autoturismul de model XXXXX, nr. de imatriculare XXXXX, fiind dobândit în timpul căsătoriei Svetlanei Racul, primar al com. Boșcana, r-nul Criuleni, cu Iurie Racul, îi aparține cu drept de proprietate Svetlanei Racul, așa 2 cum acest drept este definit de către normele art. 19 alin. (1), art. 20 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (2) Codul familiei al RM, fiecare dintre soți, inclusiv Svetlana Racul, fiind îndreptățită să posede, folosească și să dispună de bunurile comune.

Operând cu cele enunțate, dat fiind dreptul că Svetlana Racul să posede, să folosească și să dispună de autoturismul de model XXXXX, nr. de înmatriculare XXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate, este incontestabil că în speță nu este și nici nu poate fi constatat un careva conflict de interese, fie potențial, real sau consumat, în raport cu încheierea contractului de împrumut de folosință (auto) din 02 ianuarie 2016, contract care nu vizează decât un bun care îi aparține cu drept de proprietate Svetlanei Racul, anume autoturismul de model XXXXX, nr. de înmatriculare XXXXX.

Or, nu poate fi vre-un conflict de interese (așa cum este definită această noțiune prin Legea nr.16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese sau Legea 132/2016) în condițiile în care subiectul declarării își îndeplinește atribuțiile de serviciu utilizând unele sau altele bunuri ale sale, utilizarea acestora fiind asigurată în mod gratuit și fără să afecteze într-un mod sau altul interesul public. În aceste condiții, lipsește orice interes personal al Svetlanei Racul în contextul încheierii contractului de împrumut de folosință (auto) din 02 ianuarie 2016, iar, în consecință, lipsește, implicit, și conflictul de interese, așa cum este definită această noțiune prin Legea nr.16 din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese sau Legea 132/2016.

A susținut că în actul de constatare s-a constatat în mod ilegal și abuziv, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese, admițând consumarea acestui pretins conflict de interese prin încheierea/semnarea contractului de împrumut de folosință (auto) din 02 ianuarie 2016. Or, în speță a lipsit un conflict de interese care să constituie motiv pentru declarare (informare), așa cum se invocă actul de constatare.

Referitor la pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese la încheierea/semnarea contractului nr.22 din 15 aprilie 2016 pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică și Acordului adițional nr. 3 din 16 august 2016 la contractul nr. 22 din 15 aprilie 2016, a reiterat că, contractul nr.22 din 15 aprilie 2016 a fost încheiat/semnat din motivele impuse de circumstanțe independente de Racul Svetlana, anume starea de sănătatea a acesteia, care a determinat-o să urmărească identificarea unei soluții în condițiile în care, din motivul administrării unor anumite medicamente, a fost indisponibilă să conducă automobilul.

A menționat că, imediat ce a constatat că s-ar fi aflat în prezența unui conflict de interese în legătură cu încheierea/semnarea contractului nr.22 din 15 aprilie 2016 pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică, a intervenit în adresa subdiviziunilor responsabile ale structurii gestionate de către Svetlana Racul în vederea întreprinderii măsurilor necesare de soluționare a conflictului de interese prin examinarea situației de conflict și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului, anume prin rezilierea contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016. La data de 16 august 2016, prin Acordul adițional nr. 3, a fost reziliat contractul nr. 22 din 15 aprilie 2016, care a constituit un eventual conflict de interese.

Or, prin această măsură de reziliere a contractului respectiv, conflictul de 3 interese a fost soluționat, fiind înlăturat și redus la nulitate orice act care ar viza vreun interes personal al Svetlanei Racul și ar constitui temei pentru un conflict de interese. Reclamanta consideră că este ilegală, abuzivă și lipsită de sens concluzia din actul de constatare, precum că prin încheierea/semnarea Acordului adițional nr. 3 din 16 august 2016 de reziliere a contractului nr.22 din 15 aprilie 2016 s-ar fi admis consumarea unui conflict de interese, dat fiind faptul că anume prin rezilierea contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016 temeiul care ar genera un conflict de interese, a fost înlăturat, fiind redus la nulitate.

Referitor la ilegalitatea actului de constatare, prin prisma încălcării legalității efectuării controlului, a reținut că, în fapt, deține mandatul de primar al com. Boșcana, r-nul Criuleni, din 20 octombrie 2019 și validat prin Hotărârea Judecătoriei Criuleni din 31 octombrie 2019 (dosarul nr. 2- 71/2019). Deci, Autoritatea Națională de Integritate nu era în drept să realizeze controlul decât pe durata acțiunilor/actelor realizate de către primarul com. Boșcana, r-nul Criuleni, Svetlana Racul, în ceea ce vizează mandatul actual de primar, adică începând cu 20 octombrie 2019, iar controlul după expirarea a 3 ani după încetarea mandatului este interzisă. Or, extrapolarea controlului efectuat pe baza unui mandat expirat este contrară art. 32 alin. (1) din Legea nr. 133/2016.

Această ilegalitate vis-a-vis de controlul efectuat, contrar art. 32 alin. (1) din Legea nr. 133/2016, rezultă inclusiv din faptul că controlul a fost efectuat pe baza unor acte emise în perioada mandatului de primar din anii 2015-2019. În definitiv, nu a fost reținut niciun act care ar fi conturat obiectul acestui control efectuat și ar fi fost emis/semnat/încheiat de către Svetlana Racul pe perioada mandatului actual de primar (din 20 octombrie 2019 până în prezent).

Consideră că este improprie și inacceptabilă la caz constatarea inspectorului de integritate, precum că, în urma examinării materialelor acumulate, s-a stabilit încălcarea regimul juridic al conflictelor de interese de către Svetlana Racul, manifestat prin: nedeclararea în termenul legal al conflictelor de interese, admițând consumarea acestora prin încheierea/semnarea contractului de imprumut de folosință (auto) din 02 ianuarie 2016 și contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016 pentru achiziționarea bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică. În cuprinsul actului de constatare din 30 iunie 2020 se statuează faptul că prin lista actelor emise în anul 2016 (în perioada mandatului de primar 2015-2019, actele vizând situații tipice în afara cadrului normativ reglementat de Legea nr. 133/2016 și Legea nr. 132/2016) s-au admis anumite abateri care sunt vizate de Legea nr. 133/2016.

Or, în actul de constatare din 30 iunie 2020 se precizează că toate sancțiunile (efectele) aplicabile în privința Svetlanei Racul, primarul com. Boșcana, r-nul Criuleni, derivă din încălcarea de către aceasta a regimului juridic al conflictelor de interese, manifestată prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interes real în perioada de acțiune a Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale și Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Intergritate. Consideră că, odată ce au fost aplicate toate sancțiunile care au drept urmare excluderea Svetlanei Racul de la ocuparea funcției, deținute cu succes în decursul mai multor ani, însă nu a fost aplicată sancțiunea contravențională, care, este 4 expres prevăzută de lege, se impune concluzia că această sancționare este una abuzivă și destinată întreruperii mandatului de primar al Svetlanei Racul.

În susținerea celor invocate a indicat art. 21 din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale. Or, excluderea sa, din funcția publică deținută, cu ulterioara interdicție de a ocupa astfel de funcții, în lipsa unui proces judiciar public, în cadrul căruia să-i fie asigurate toate garanțiile necesare apărării sale, precum și aplicarea selectivă a sancțiunilor cu efect politic/electoral, omițându-se sancționarea contravențională, determină concluzia că sancționarea Svetlanei Racul are scop cu caracter politic/electoral.

A solicitat anularea actului de constatare nr. 121/12 din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de asistență juridică. Prin hotărîrea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea în contenciosul administrativ înaintată de Svetlana Racul împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Anatolie Vîntu, privind anularea actului de constatare nr.121/12 din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 15 decembrie 2020, Svetlana Racul, a depus apel nemotivat, iar la data de 03 martie 2021 a depus apelul motivat, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarant de Svetlana Racul și s-a menținut hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că soluția emisă pe marginea prezentei cauze privind netemeinicia pretențiilor reclamantei Racul Svetlana este una justă și întemeiată, Actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate a RM nr.121/12 din 30 iunie 2020, întocmit în privința Svetlanei Racul fiind emis în corespundere cu prevederile legii, ne fiind stabilite careva temeiuri legale pentru anularea acestuia, constatându-se cu certitudine încălcarea regimului juridic de către Racul Svetlana, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea în termenul și modul stabilit de lege a conflictului de interese în care s-a aflat.

Cu referire la suportul probator administrat la dosar, Colegiul instanței de apel a menționat că, Racul Svetlana nu a respectat rigorile impuse de art. 9, alin. (1), lit. a), alin. (2) ale Legii nr. 16/2008 (în vigoare pînă la 01.08.2016), admițînd consumarea conflictelor de interese prin încheierea /semnarea Contractului de împrumut de folosință (auto) din 02.01.2016 și Contractului nr. 22 din 15.04.2016 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor / serviciilor de valoare mică.

De asemenea instanța de apel a constatat că Racul Svetlana, exercitând funcția de primar al comunei Boșcana, raionul Criuleni, avînd interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (fiul) Racul Cristian a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin: 5 - nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictului de interese în conformitate cu art. 12, alin. (4), lit. (a) - (b), art. 12, alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale. - nesoluționarea conflictului de interese real în conformitate cu art. 14, alin. (2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

- încheierea/semnarea Acordului adițional nr. 3 din 16.08.2016 la contractul nr. 22 din 15.04.2016 cu fiul Racul Cristian, fapt prin care a admis consumarea conflictului de interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Or, ieșind din conținutul actelor cauzei, nu se atestă că, Racul Svetlana s-ar fi adresat Autorității Naționale de Integritate în vederea soluționării conflictului de interese reale în care s-a aflat. La 20 iulie 2022, Svetlana Racul a depus recurs nemotivat, iar la 10 martie 2023 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei, cu emiterea unei decizii noi.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că instanța de apel nu a motivat soluția adoptată prin prisma argumentelor invocate de către apelantă în cererea de apel, fapt, care a generat încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil.

A susținut că potrivit celor invocate în cererea de apel, fapt, constatat în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond, reprezentantul intimatului a susținut că constatarea interesului personal pe care la avut Racul Svetlana la semnarea actului juridic din din 02 ianuarie 2016 și Contractului nr. 22 din 15 aprilie 2016 pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor / serviciilor de valoare mica, nu este necesar, fiind suficient doar semnarea contractului pentru achiziționarea bunurilor/ lucrărilor / serviciilor de valoare mică nr. 22 din 15 aprilie 2016. A menționat că în acest context, că instanța de apel a ezitat să ofere o apreciere argumentului respectiv invocat în cererea de apel, or, soluția inspectorului de integritate referitoare la constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese real de către Svetlana Racul, comisă în circumstanțele expuse, este una eronată, deoarece nu se încadrează în prevederile Legii privind declararea averii și a intereselor personale, care reglementează categoriile conflictelor de interese și modul de declarare a acestora, și anume, subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Această stare de fapt confirmă pretențiile reclamantei referitor la lipsa unui conflict de interese și reprezintă o contradicție cu concluziile din actul administrativ contestat, potrivit căruia, inspectorul de integritate indică asupra elementelor constitutive ale conflictului de interese, menționând prezența interesului personal rezultat din relațiile cu Racul Iurie și Racul Cristian. Curtea Supremă de Justiție, la 07 iunie 2023, a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Racul Svetlana, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexate la materialele dosarului (f.d. 74, 75). Prin referința depusă la 30 iunie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului depus de Svetlana Racul.

Prin referința depusă la 23 ianuarie 2024, terțul Vîntu Anatolie a solicitat respingerea recursului depus de Svetlana Racul ca fiind inadmisibil. 6 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data de 28 iunie 2022. Copia dispozitivului deciziei a fost notificată recurentei conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc, prin intermediul oficiului poștal (vol. II, f.d. 40). Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 20 iulie 2022. Copia deciziei motivate a fost notificată Svetlanei Racul la 16 februarie 2023 (vol. II, f.d.

43). Iar cererea de recurs motivată a fost prezentată la 10 martie 2023. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului împotriva deciziei din 28 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Racul Svetlana a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Racul Svetlana, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să 7 însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 8 În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Racul Svetlana. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Racul Svetlana, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 9