3ra-738/23 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-738/23 2-20150530-01-3ra-11072023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău) Î N C H E I E R E 21 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Garștea-Bria împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu participarea terțului Cancelaria de Stat cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărîrea din 12 noiembrie 2021 a judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care s-a respins cererea de chemare în judecată, c o n s t a t ă : La 30 noiembrie 2020, Svetlana Garștea-Bria s-a adresat cu acțiune de contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal privind anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 03 februarie 2020 a depus interpelare la IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat verificarea accesării de către operatorii, care au acces la date cu caracter personal, a datelor personale ale cet. Garștea-Bria Svetlana, XXXX, în perioada 03.02.2017 până în prezent.

Din răspunsul nr.01/51d/p din 28.02.2020, expediat în adresa sa, a aflat că, câteva instituții de stat, inclusiv, Cancelaria de Stat, au accesat datele sale cu caracter personal, neavând, în sensul art.3 al Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal (publicată la 14.10.2011 în Monitorul Oficial, nr. 170-175, art. 492, cu modificările ulterioare) consimțământul reclamantei, ca subiectul datelor cu caracter personal/orice manifestare de voință liberă, expresă și necondiționată, în formă scrisă sau electronică, conform cerințelor documentului electronic, prin care reclamantul, ca subiectul datelor cu caracter personal, a acceptat să-i fie prelucrate datele care îl privesc.

1 Reclamanta a invocat că, la data de 16 martie 2020, a expediat în adresa Cancelariei de Stat o somație, prin care a solicitat informarea sa despre motivele concrete, scopul și necesitatea prelucrării datelor sale - Garștea-Bria Svetlana, cu caracter personal. Conform scrisorii nr.16-28-4255 din 21 mai 2020, semnată de către Secretarul general al Guvernului, datele ... au fost importate prin web serviciu din Registrul de stat al populației, pentru a fi completate în Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici (SIA ”RFPFP”), de către subdiviziunea resurse umane a Judecătoriei Chișinău.

Considerând că, prelucrarea datelor sale cu caracter personal de către Cancelaria de Stat a avut loc de către o persoană, care are un interes concret și nemijlocit în privința sa, sau în interesele unui terț, care poate avea un interes concret, și care poate fi legat de specificul activității sale, reclamanta s-a adresat la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu o plângere în temeiul prevederilor art.art.20, 27 din Legea Republicii Moldova nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Drept urmare, prin decizia nr.281 din 05.10.2020, recepționată la oficiul poștal la data de 29 octombrie 2020, a aflat că, s-a constatat lipsa încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

A relata reclamanta că, potrivit art.1 al Legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, prezenta lege reglementează regimul general al funcției publice, statutul funcționarului public, raporturile juridice dintre funcționarii publici și autoritățile publice (în cele ce urmează - raporturi de serviciu), precum și alte raporturi ce decurg din acestea. Scopul prezentei legi constă în asigurarea realizării unui serviciu public stabil, profesionist, imparțial, transparent și eficient în interesul societății și al statului.

Conform art.2 al Legii sus-indicate, în sensul prezentei legi se definesc următoarele noțiuni: funcție publică - ansamblul atribuțiilor și obligațiilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor de putere publică; funcționar public - persoană fizică numită, în condițiile prezentei legi, într-o funcție publică; administrarea funcției publice și a funcționarilor publici - ansamblul activităților necesare implementării procedurilor de planificare a resurselor umane, de încadrare, dezvoltare profesională, remunerare și evaluare a performanțelor profesionale ale funcționarilor publici, precum și altor politici și proceduri de personal în vederea realizării optime a misiunii și obiectivelor strategice ale autorității publice.

Potrivit art. 4 al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, prevederile prezentei legi se aplică funcționarilor publici din autoritățile publice specificate în anexa nr. 1. Prevederile prezentei legi se aplică funcționarilor publici cu statut special (colaboratorilor serviciului diplomatic, serviciului vamal, ai organelor apărării, de prevenire și combatere a corupției, securității naționale și ordinii publice, altor categorii stabilite prin lege) în partea care nu este reglementată prin legi speciale.

Prevederile prezentei legi nu se aplică: persoanelor ce exercită funcții de demnitate publică; personalului încadrat, pe baza încrederii personale, în cabinetul persoanelor ce exercită funcții de demnitate publică; personalului din autoritățile publice care desfășoară activități auxiliare de secretariat, protocol, administrative, de administrare a sistemelor informaționale, inclusiv de introducere și prelucrare a informației ce asigură funcționarea autorității publice; personalului angajat pe o durată determinată din contul veniturilor suplimentare și al altor surse; altor categorii de personal care nu desfășoară activități ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică. Conform art. art. (1), (2) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, 2 puterea judecătorească se exercită numai prin instanța judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri.

Judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții dc înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Potrivit art. (3) al Legii sus-indicate, au calitatea de magistrat și fac parte din corpul magistraților judecătorii de la toate instanțele judecătorești din afară și de la instanțele judecătorești internaționale. Conform art. 11 alin. (1) al Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorii judecătoriilor și judecătorii curților de apel se numesc în funcție, din numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidații selectați, care întrunesc condițiile specificate la art.6, se numesc în funcția de judecător inițial pe un termen de 5 ani.

După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sânt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani. A notat reclamanta că, din conținutul deciziei nr.281 din 05.10.2020 rezultă că, plângerea sa privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către Cancelaria de Stat repetat în aceiași zi - 20.02.2019, a fost examinată sub aspectul Legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care nu poate fi aplicată în privința judecătorilor, deoarece specificul petrecerii concursului, numirii în funcție, activitatea acestora fiind reglementată de o Lege special - cu privire la statutul judecătorului.

În acest context a rămas inexplicabil motivul prelucrării repetate în aceiași zi a datelor reclamantului cu caracter personal de către Cancelaria de Stat pe motivul ”... completarea Registrului funcțiilor publice și al funcționarilor publici de către subdiviziunea resurse umane a judecătoriei Chișinău”, deoarece funcția deținută de aceasta nu se referă la aceste categorii.

Astfel, în cazul reclamantei, nu poate fi aplicat Regulamentul privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici”, aprobat prin hotărârea Guvernului, la care s-a referit Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, deoarece reclamanta niciodată nu a participat la careva concursuri pentru a pretinde la ocuparea funcțiilor publice, nu a adresat Cancelariei de Stat careva cereri în acest sens, toată activitatea sa fiind permanent verificată în conformitate cu legislația în vigoare de către Consiliul Superior al Magistraturii. A explicat reclamanta că, activând în cadrul Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, în perioada anului 2016, a dat acord la prelucrarea datelor sale cu caracter personal, deoarece în lipsa acestuia nu putea primi acces la PIGD pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu în activitatea zi de zi, însă, ulterior, după reorganizarea instanțelor judecătorești în temeiul Legii nr.76 din 21.04.2016, și, respectiv, modificarea raportului de serviciu, care a fost arhivat în Judecătoria Botanica, reclamanta nu a dat acord la prelucrarea datelor sale cu caracter personal, activând la moment la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fapt care nu are nici o relevanță cu prelucrarea datelor sale cu caracter personal de către Cancelaria de Stat.

A mai invocat reclamanta că, în decizia nr.281 din 05.10.2020 lipsește motivarea „lipsei încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, fiind reprodus textul Legii privind protecția datelor cu caracter personal și Legea nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fiind ignorate alte acte legislative, necesare și aplicabile la examinarea plângerii reclamantului. Or, potrivit alin. (1) al art. 19 din Legea Republicii Moldova nr.133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal, controlul asupra conformități 3 prelucrării datelor cu caracter personal cu cerințele prezentei legi se efectuează de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (în continuare - Centru), care acționează în condiții de imparțialitate și independență.

Consideră că, controlul legalității prelucrărilor datelor sale cu caracter personal de către Cancelaria de Stat (în lipsa motivării legale și obligatorie) de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a fost efectuat superficial, unilateral, fără analiza obiectivă a motivelor invocate de reclamantă, fără a pătrunde în sensul plângerii depuse, fără aplicarea legislației pertinente. A solicitat reclamanta anularea deciziei nr.281 din 05.10.2020 privind constatarea lipsei încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal, emisă de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova, precum și obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova să examineze plângerea reclamantei cu aplicarea legislației pertinente).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de Garștea-Bria Svetlana. S-a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova nr.281 din 05.10.2020. S-a obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova să examineze plângerea depusă de Garștea-Bria Svetlana cu nr.GS- 334/20 depuse la 30.06.2020 cu aplicarea legislației pertinente (f.d. 93, 101- 105). La data de 26 noiembrie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a declarat apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.

98-99). Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către Garștea-Bria Svetlana împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova cu participarea terțului Cancelaria de Stat privind contestarea actelor administrative (f.d. 99, 100-108). Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, potrivit art. 2 alin. (2) al Legii nr. 199 din 16.07.

2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcția de demnitate publică este o funcție publică ce se ocupă prin mandat obținut direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condițiile legii, alin. (1) al aceluiași articol stabilește că, funcțiile de demnitate publică se instituie în temeiul actelor emise de Parlament, de Președintele Republicii Moldova și de Guvern, în limitele competenței lor, stabilite de Constituție și de alte legi. În conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) al Legii nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului, judecătorii Judecătoriilor și judecătorii Curților de Apel se numesc în funcție, din numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

4 Astfel, în conformitate cu anexa Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcția de judecător al Judecătoriilor, Curților de Apel, Curții Supreme de Justiție al Republicii Moldova - sunt funcții de demnitate publică, care reprezintă funcții publice, iar potrivit Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional „Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 106 din 11.02.2014, pct. 11 stabilește că, informațiile despre titularii/persoanele ce dețin aceste funcții - sunt incluse în Sistemul informațional „Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici”, al cărui posesor este Cancelaria de Stat, iar rolul de registrator al SIA RFPFP, este atribuit personalului/angajaților subdiviziunilor resurse umane al autorității publice, din care face parte persoana care deține funcția de demnitate publică sau în care activează funcționarul public.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în conformitate cu pct. 4 și 6 al Regulamentului enunțat supra, SIA RFPFP creează un spațiu informațional unitar și constituie unica sursă oficială de informații privind funcțiile publice/posturile și persoanele care le dețin pentru participanții la Registru și pentru toate sistemele informaționale ale autorităților publice care utilizează și prelucrează astfel de tipuri de date. Sarcinile de bază ale SIA RFPFP, constau în formarea bazei de date (colectarea, introducerea și stocarea datelor), actualizarea pe parcursul formării resursei informaționale, exploatarea (procesarea, sistematizarea, generalizarea, furnizarea și analiza datelor) și asigurarea creării și funcționării bazei de date naționale integrate distribuite interdepartamental.

De asemenea a mai reținut instanța de apel că, potrivit pct. 31 din Regulament, în SIA RFPFP se stochează documentele specifice proceselor de management al resurselor umane, cum ar fi actele administrative. Conform pct. 36, 38, 39, 40, 41 din Regulamentul menționat, pentru asigurarea actualizării operative și automate a conținutului informațional al SIA RFPFP cu informație veridică, este realizată interacțiunea și sincronizarea datelor cu următoarele sisteme informaționale automatizate de importanță statală: 1) Registrul de Stat al Unităților de Drept, pentru accesul la datele aferente unităților de drept din Republica Moldova; 2) Registrul de Stat al Populației, pentru accesul la datele cu caracter personal ce vizează persoanele fizice, angajații autorităților publice participante la SIA RFPFP.

În baza numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP), datele despre persoana fizică indicate în pct. 24 subpct. 1)-3) din Regulamentul evidențiat anterior, sunt preluate automat din Registrul de Stat al Populației. Datele importate din registrele de stat nu vor putea fi modificate în baza de date a SIA RFPFP. În susținerea poziției sale instanța de apel a precizat că, contrar alegațiilor reclamantului/intimat, privind lipsa unei motivări legale și obligatorie de către Centrul Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal a plângerii înaintate, Centrul Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal prin decizia emisă a constatat că, scopul explicit, determinat și legitim al operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal ce o vizează pe cet.

Garștea-Bria Svetlana, la constituit arhivarea raportului de muncă al subiectului de date din cadrul Judecătoriei Botanica, pentru a avea un nou raport de serviciu în cadrul Judecătoriei Chișinău, or, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 lit. a) al Legii nr. 76 din 21.04.2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, sistemul instanțelor judecătorești din Republica Moldova a 5 fost reorganizat și judecătoriile Centru, Buiucani, Râșcani, Botanica și Ciocana din mun. Chișinău, au fost fuzionate prin contopire, formând Judecătoria Chișinău, entitate care a preluat drepturile și obligațiile judecătoriilor evidențiate anterior. Prin urmare, în rezultatul cercetării plângerii depuse de Garștea-Bria Svetlana, raportat la informația oferită de instituțiile vizate în cadrul verificării inițiate, în coroborare cu legislația pertinentă, s-a constatat inechivoc că, datele cu caracter personal ale cet.

Garștea-Bria Svetlana, au fost prelucrate de către utilizatorul autorizat al Judecătoriei Chișinău, cet. Răileanu Olesea, Șef al secției instruire, evaluare și motivare de personal din cadrul Direcției resurse umane a Judecătoriei Chișinău (persoana responsabilă pentru ținerea evidenței salariaților din cadrul Judecătoriei Chișinău - în raport cu SIA RFPFP), în contextul îndeplinirii obligației legale ce emană din conținutul Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional ”Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici”, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 106 din 11.02.2014.

Instanța de apel a concluzionat că temeiuri de anulare a deciziei Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 281 din 05.10.2020, nu se constată, iar pretențiile înaintate de Garștea-Bria Svetlana cu privire la impunerea la acțiune și obligarea Centrului National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal de a examina plângerea înaintată cu aplicarea legislației pertinente, sunt neîntemeiate. La data de 23 iunie 2023 Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, a depus cerere de recurs motivat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 169, 170-172), solicitând admiterea cererii de recurs și casarea deciziei recurată, cu pronunțarea unei noi prin care să fie menținută hotărârea instanței de fond.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanței de apel este nemotivată, deoarece nu a fost dată o apreciere corespunzătoare și corectă situației create, ori, din conținutul deciziei nr. 281 din 05.10.2020 rezultă că, plângerea recurentei privind prelucrarea datelor ei cu caracter personal de către Cancelaria de Stat repetat în aceiași zi - 20.02.2019, a fost examinată sub aspectul Legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care nu poate fi aplicată în privința judecătorilor, deoarece specificul petrecerii concursului, numirii în funcție și activitatea acestora este reglementată de o Lege specială - cu privire la statutul judecătorului.

Consideră că a rămas inexplicabil motivul prelucrării repetate în aceiași zi a datelor reclamantei cu caracter personal de către Cancelaria de Stat pe motivul ”... completarea Registrului funcțiilor publice și al funcționarilor publici de către subdiviziunea resurse umane a judecătoriei Chișinău”, deoarece funcția deținută de aceasta nu se referă la aceste categorii. A menționat recurenta că, controlul legalității prelucrărilor datelor cu caracter personal de către Cancelaria de Stat (în lipsa motivării legale și obligatorie) de către Centrul National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a fost efectuat superficial, unilateral, fără analiza obiectivă a motivelor invocate și fără a pătrunde în sensul plângerii depuse, nefiind aplicată legislația pertinentă.

A concluzionat recurenta că, instanța de apel eronat a hotărât asupra respingerii pretenției cu privire la anularea deciziei Centrului National pentru Protecția datelor cu Caracter Personal nr. 281 din 05.10.2020. 6 Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău la data de 02 mai 2023. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 24 mai 2023 (f.d. 167). La data de 23 iunie 2023, Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 02 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 169). Astfel, recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și 7 temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, 8 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9