3ra-738/23 — contestarea actelor administrative

3ra-738/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-738/23

2-20150530-01-3ra-11072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)

Î N C H E I E R E

21 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Svetlana Garștea-Bria,

reprezentată de avocatul Prodan Svetlana,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Svetlana Garștea-Bria împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal cu participarea terțului Cancelaria de Stat cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată hotărîrea din 12 noiembrie 2021 a judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

emisă o decizie nouă prin care s-a respins cererea de chemare în judecată,

c o n s t a t ă :

La 30 noiembrie 2020, Svetlana Garștea-Bria s-a adresat cu acțiune de

contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal privind anularea actelor administrative.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 03 februarie 2020 a depus interpelare

la IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat verificarea accesării de către

operatorii, care au acces la date cu caracter personal, a datelor personale ale cet.

Garștea-Bria Svetlana, XXXX, în perioada 03.02.2017 până în prezent. Din răspunsul

nr.01/51d/p din 28.02.2020, expediat în adresa sa, a aflat că, câteva instituții de stat,

inclusiv, Cancelaria de Stat, au accesat datele sale cu caracter personal, neavând, în

sensul art.3 al Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal (publicată la 14.10.2011 în Monitorul Oficial, nr. 170-175, art. 492, cu

modificările ulterioare) consimțământul reclamantei, ca subiectul datelor cu caracter

personal/orice manifestare de voință liberă, expresă și necondiționată, în formă scrisă

sau electronică, conform cerințelor documentului electronic, prin care reclamantul, ca

subiectul datelor cu caracter personal, a acceptat să-i fie prelucrate datele care îl

privesc.

1

Reclamanta a invocat că, la data de 16 martie 2020, a expediat în adresa

Cancelariei de Stat o somație, prin care a solicitat informarea sa despre motivele

concrete, scopul și necesitatea prelucrării datelor sale - Garștea-Bria Svetlana, cu

caracter personal. Conform scrisorii nr.16-28-4255 din 21 mai 2020, semnată de către

Secretarul general al Guvernului, datele ... au fost importate prin web serviciu din

Registrul de stat al populației, pentru a fi completate în Registrul funcțiilor publice și

al funcționarilor publici (SIA ”RFPFP”), de către subdiviziunea resurse umane a

Judecătoriei Chișinău. Considerând că, prelucrarea datelor sale cu caracter personal

de către Cancelaria de Stat a avut loc de către o persoană, care are un interes concret

și nemijlocit în privința sa, sau în interesele unui terț, care poate avea un interes

concret, și care poate fi legat de specificul activității sale, reclamanta s-a adresat la

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu o plângere în

temeiul prevederilor art.art.20, 27 din Legea Republicii Moldova nr.133 din

08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Drept urmare, prin decizia nr.281 din 05.10.2020, recepționată la oficiul poștal

la data de 29 octombrie 2020, a aflat că, s-a constatat lipsa încălcării Legii privind

protecția datelor cu caracter personal.

A relata reclamanta că, potrivit art.1 al Legii nr.158 din 04.07.2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public, prezenta lege reglementează regimul

general al funcției publice, statutul funcționarului public, raporturile juridice dintre

funcționarii publici și autoritățile publice (în cele ce urmează - raporturi de serviciu),

precum și alte raporturi ce decurg din acestea. Scopul prezentei legi constă în

asigurarea realizării unui serviciu public stabil, profesionist, imparțial, transparent și

eficient în interesul societății și al statului. Conform art.2 al Legii sus-indicate, în

sensul prezentei legi se definesc următoarele noțiuni: funcție publică - ansamblul

atribuțiilor și obligațiilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării prerogativelor

de putere publică; funcționar public - persoană fizică numită, în condițiile prezentei

legi, într-o funcție publică; administrarea funcției publice și a funcționarilor publici -

ansamblul activităților necesare implementării procedurilor de planificare a resurselor

umane, de încadrare, dezvoltare profesională, remunerare și evaluare a performanțelor

profesionale ale funcționarilor publici, precum și altor politici și proceduri de personal

în vederea realizării optime a misiunii și obiectivelor strategice ale autorității publice.

Potrivit art. 4 al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public,

prevederile prezentei legi se aplică funcționarilor publici din autoritățile publice

specificate în anexa nr. 1. Prevederile prezentei legi se aplică funcționarilor publici cu

statut special (colaboratorilor serviciului diplomatic, serviciului vamal, ai organelor

apărării, de prevenire și combatere a corupției, securității naționale și ordinii publice,

altor categorii stabilite prin lege) în partea care nu este reglementată prin legi speciale.

Prevederile prezentei legi nu se aplică: persoanelor ce exercită funcții de demnitate

publică; personalului încadrat, pe baza încrederii personale, în cabinetul persoanelor

ce exercită funcții de demnitate publică; personalului din autoritățile publice care

desfășoară activități auxiliare de secretariat, protocol, administrative, de administrare

a sistemelor informaționale, inclusiv de introducere și prelucrare a informației ce

asigură funcționarea autorității publice; personalului angajat pe o durată determinată

din contul veniturilor suplimentare și al altor surse; altor categorii de personal care nu

desfășoară activități ce implică exercitarea prerogativelor de putere publică. Conform

art. art. (1), (2) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului,

2

puterea judecătorească se exercită numai prin instanța judecătorească în persoana

judecătorului, unicul purtător al acestei puteri. Judecătorul este persoana învestită

constituțional cu atribuții dc înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii.

Potrivit art. (3) al Legii sus-indicate, au calitatea de magistrat și fac parte din corpul

magistraților judecătorii de la toate instanțele judecătorești din afară și de la instanțele

judecătorești internaționale. Conform art. 11 alin. (1) al Legii cu privire la statutul

judecătorului, judecătorii judecătoriilor și judecătorii curților de apel se numesc în

funcție, din numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele

Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidații

selectați, care întrunesc condițiile specificate la art.6, se numesc în funcția de

judecător inițial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii

sânt numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

A notat reclamanta că, din conținutul deciziei nr.281 din 05.10.2020 rezultă că,

plângerea sa privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către Cancelaria de

Stat repetat în aceiași zi - 20.02.2019, a fost examinată sub aspectul Legii nr.158 din

04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care nu poate

fi aplicată în privința judecătorilor, deoarece specificul petrecerii concursului, numirii

în funcție, activitatea acestora fiind reglementată de o Lege special - cu privire la

statutul judecătorului. În acest context a rămas inexplicabil motivul prelucrării

repetate în aceiași zi a datelor reclamantului cu caracter personal de către Cancelaria

de Stat pe motivul ”... completarea Registrului funcțiilor publice și al funcționarilor

publici de către subdiviziunea resurse umane a judecătoriei Chișinău”, deoarece

funcția deținută de aceasta nu se referă la aceste categorii.

Astfel, în cazul reclamantei, nu poate fi aplicat Regulamentul privind

organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat „Registrul funcțiilor

publice și al funcționarilor publici”, aprobat prin hotărârea Guvernului, la care s-a

referit Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova, deoarece reclamanta niciodată nu a participat la careva concursuri pentru a

pretinde la ocuparea funcțiilor publice, nu a adresat Cancelariei de Stat careva cereri

în acest sens, toată activitatea sa fiind permanent verificată în conformitate cu

legislația în vigoare de către Consiliul Superior al Magistraturii.

A explicat reclamanta că, activând în cadrul Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău, în perioada anului 2016, a dat acord la prelucrarea datelor sale cu caracter

personal, deoarece în lipsa acestuia nu putea primi acces la PIGD pentru îndeplinirea

obligațiilor de serviciu în activitatea zi de zi, însă, ulterior, după reorganizarea

instanțelor judecătorești în temeiul Legii nr.76 din 21.04.2016, și, respectiv,

modificarea raportului de serviciu, care a fost arhivat în Judecătoria Botanica,

reclamanta nu a dat acord la prelucrarea datelor sale cu caracter personal, activând la

moment la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, fapt care nu are nici o relevanță cu

prelucrarea datelor sale cu caracter personal de către Cancelaria de Stat.

A mai invocat reclamanta că, în decizia nr.281 din 05.10.2020 lipsește motivarea

„lipsei încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal”, fiind reprodus

textul Legii privind protecția datelor cu caracter personal și Legea nr.158 din

04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, fiind ignorate

alte acte legislative, necesare și aplicabile la examinarea plângerii reclamantului. Or,

potrivit alin. (1) al art. 19 din Legea Republicii Moldova nr.133 din 08.07.2011

privind protecția datelor cu caracter personal, controlul asupra conformități

3

prelucrării datelor cu caracter personal cu cerințele prezentei legi se efectuează de

către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (în continuare -

Centru), care acționează în condiții de imparțialitate și independență.

Consideră că, controlul legalității prelucrărilor datelor sale cu caracter personal

de către Cancelaria de Stat (în lipsa motivării legale și obligatorie) de către Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova a fost

efectuat superficial, unilateral, fără analiza obiectivă a motivelor invocate de

reclamantă, fără a pătrunde în sensul plângerii depuse, fără aplicarea legislației

pertinente.

A solicitat reclamanta anularea deciziei nr.281 din 05.10.2020 privind

constatarea lipsei încălcării Legii privind protecția datelor cu caracter personal, emisă

de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii

Moldova, precum și obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova să examineze plângerea reclamantei cu aplicarea

legislației pertinente).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de

Garștea-Bria Svetlana.

S-a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal al Republicii Moldova nr.281 din 05.10.2020.

S-a obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al

Republicii Moldova să examineze plângerea depusă de Garștea-Bria Svetlana cu

nr.GS- 334/20 depuse la 30.06.2020 cu aplicarea legislației pertinente (f.d. 93, 101-

105).

La data de 26 noiembrie 2021, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal, a declarat apel, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea

unei noi hotărâri privind respingerea integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.

98-99).

Prin decizia din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o

decizie nouă prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către

Garștea-Bria Svetlana împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal al Republicii Moldova cu participarea terțului Cancelaria de Stat

privind contestarea actelor administrative (f.d. 99, 100-108).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că, potrivit art. 2 alin. (2) al

Legii nr. 199 din 16.07. 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate

publică, funcția de demnitate publică este o funcție publică ce se ocupă prin mandat

obținut direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condițiile legii, alin. (1)

al aceluiași articol stabilește că, funcțiile de demnitate publică se instituie în temeiul

actelor emise de Parlament, de Președintele Republicii Moldova și de Guvern, în

limitele competenței lor, stabilite de Constituție și de alte legi. În conformitate cu

prevederile art. 11 alin. (1) al Legii nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul

judecătorului, judecătorii Judecătoriilor și judecătorii Curților de Apel se numesc în

funcție, din numărul candidaților selectați prin concurs, de către Președintele

Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

4

Astfel, în conformitate cu anexa Legii nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la

statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcția de judecător al

Judecătoriilor, Curților de Apel, Curții Supreme de Justiție al Republicii Moldova -

sunt funcții de demnitate publică, care reprezintă funcții publice, iar potrivit

Regulamentului privind organizarea și funcționarea Sistemului informațional

„Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici”, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 106 din 11.02.2014, pct. 11 stabilește că, informațiile despre

titularii/persoanele ce dețin aceste funcții - sunt incluse în Sistemul informațional

„Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici”, al cărui posesor este

Cancelaria de Stat, iar rolul de registrator al SIA RFPFP, este atribuit

personalului/angajaților subdiviziunilor resurse umane al autorității publice, din care

face parte persoana care deține funcția de demnitate publică sau în care activează

funcționarul public.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în conformitate cu pct. 4 și 6 al

Regulamentului enunțat supra, SIA RFPFP creează un spațiu informațional unitar și

constituie unica sursă oficială de informații privind funcțiile publice/posturile și

persoanele care le dețin pentru participanții la Registru și pentru toate sistemele

informaționale ale autorităților publice care utilizează și prelucrează astfel de tipuri

de date. Sarcinile de bază ale SIA RFPFP, constau în formarea bazei de date

(colectarea, introducerea și stocarea datelor), actualizarea pe parcursul formării

resursei informaționale, exploatarea (procesarea, sistematizarea, generalizarea,

furnizarea și analiza datelor) și asigurarea creării și funcționării bazei de date

naționale integrate distribuite interdepartamental.

De asemenea a mai reținut instanța de apel că, potrivit pct. 31 din Regulament,

în SIA RFPFP se stochează documentele specifice proceselor de management al

resurselor umane, cum ar fi actele administrative. Conform pct. 36, 38, 39, 40, 41 din

Regulamentul menționat, pentru asigurarea actualizării operative și automate a

conținutului informațional al SIA RFPFP cu informație veridică, este realizată

interacțiunea și sincronizarea datelor cu următoarele sisteme informaționale

automatizate de importanță statală: 1) Registrul de Stat al Unităților de Drept, pentru

accesul la datele aferente unităților de drept din Republica Moldova; 2) Registrul de

Stat al Populației, pentru accesul la datele cu caracter personal ce vizează persoanele

fizice, angajații autorităților publice participante la SIA RFPFP. În baza numărului de

identificare de stat al persoanei fizice (IDNP), datele despre persoana fizică indicate

în pct. 24 subpct. 1)-3) din Regulamentul evidențiat anterior, sunt preluate automat

din Registrul de Stat al Populației. Datele importate din registrele de stat nu vor putea

fi modificate în baza de date a SIA RFPFP.

În susținerea poziției sale instanța de apel a precizat că, contrar alegațiilor

reclamantului/intimat, privind lipsa unei motivări legale și obligatorie de către Centrul

Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal a plângerii înaintate, Centrul

Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal prin decizia emisă a constatat

că, scopul explicit, determinat și legitim al operațiunilor de prelucrare a datelor cu

caracter personal ce o vizează pe cet. Garștea-Bria Svetlana, la constituit arhivarea

raportului de muncă al subiectului de date din cadrul Judecătoriei Botanica, pentru a

avea un nou raport de serviciu în cadrul Judecătoriei Chișinău, or, în conformitate cu

prevederile art. 1 alin. 1 lit. a) al Legii nr. 76 din 21.04.2016 cu privire la reorganizarea

instanțelor judecătorești, sistemul instanțelor judecătorești din Republica Moldova a

5

fost reorganizat și judecătoriile Centru, Buiucani, Râșcani, Botanica și Ciocana din

mun. Chișinău, au fost fuzionate prin contopire, formând Judecătoria Chișinău,

entitate care a preluat drepturile și obligațiile judecătoriilor evidențiate anterior.

Prin urmare, în rezultatul cercetării plângerii depuse de Garștea-Bria Svetlana,

raportat la informația oferită de instituțiile vizate în cadrul verificării inițiate, în

coroborare cu legislația pertinentă, s-a constatat inechivoc că, datele cu caracter

personal ale cet. Garștea-Bria Svetlana, au fost prelucrate de către utilizatorul

autorizat al Judecătoriei Chișinău, cet. Răileanu Olesea, Șef al secției instruire,

evaluare și motivare de personal din cadrul Direcției resurse umane a Judecătoriei

Chișinău (persoana responsabilă pentru ținerea evidenței salariaților din cadrul

Judecătoriei Chișinău - în raport cu SIA RFPFP), în contextul îndeplinirii obligației

legale ce emană din conținutul Regulamentului privind organizarea și funcționarea

Sistemului informațional ”Registrul funcțiilor publice și al funcționarilor publici”,

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 106 din 11.02.2014.

Instanța de apel a concluzionat că temeiuri de anulare a deciziei Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 281 din 05.10.2020, nu se

constată, iar pretențiile înaintate de Garștea-Bria Svetlana cu privire la impunerea la

acțiune și obligarea Centrului National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

de a examina plângerea înaintată cu aplicarea legislației pertinente, sunt neîntemeiate.

La data de 23 iunie 2023 Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan

Svetlana, a depus cerere de recurs motivat împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 169, 170-172), solicitând admiterea cererii de recurs și casarea

deciziei recurată, cu pronunțarea unei noi prin care să fie menținută hotărârea instanței

de fond.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanței de apel este

nemotivată, deoarece nu a fost dată o apreciere corespunzătoare și corectă situației

create, ori, din conținutul deciziei nr. 281 din 05.10.2020 rezultă că, plângerea

recurentei privind prelucrarea datelor ei cu caracter personal de către Cancelaria de

Stat repetat în aceiași zi - 20.02.2019, a fost examinată sub aspectul Legii nr.158 din

04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care nu poate

fi aplicată în privința judecătorilor, deoarece specificul petrecerii concursului, numirii

în funcție și activitatea acestora este reglementată de o Lege specială - cu privire la

statutul judecătorului.

Consideră că a rămas inexplicabil motivul prelucrării repetate în aceiași zi a

datelor reclamantei cu caracter personal de către Cancelaria de Stat pe motivul ”...

completarea Registrului funcțiilor publice și al funcționarilor publici de către

subdiviziunea resurse umane a judecătoriei Chișinău”, deoarece funcția deținută de

aceasta nu se referă la aceste categorii.

A menționat recurenta că, controlul legalității prelucrărilor datelor cu caracter

personal de către Cancelaria de Stat (în lipsa motivării legale și obligatorie) de către

Centrul National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova

a fost efectuat superficial, unilateral, fără analiza obiectivă a motivelor invocate și

fără a pătrunde în sensul plângerii depuse, nefiind aplicată legislația pertinentă.

A concluzionat recurenta că, instanța de apel eronat a hotărât asupra respingerii

pretenției cu privire la anularea deciziei Centrului National pentru Protecția datelor

cu Caracter Personal nr. 281 din 05.10.2020.

6

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Svetlana

Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, a fost depus până la data

intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 02 mai 2023.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 24 mai 2023 (f.d.

167).

La data de 23 iunie 2023, Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan

Svetlana, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 02 iunie 2023 a Curții de

Apel Chișinău (f.d. 169).

Astfel, recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan

Svetlana, împotriva deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Svetlana Garștea-Bria,

reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, în raport cu materialele cauzei, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

7

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și cererea

de apel, care au fost analizate de către prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Svetlana

Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan Svetlana.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Svetlana Garștea-Bria, reprezentată de avocatul Prodan

Svetlana, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9