3r-58/23 — privind contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3r-58/23 — privind contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3r-58/23
2-21037187-01-3r-20032023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău)
D E C I Z I E
29 martie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
examinând recursul depus de către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.
55/748, reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată
depusă de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/748 împotriva Centrului
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Alina Răducan
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva încheierii din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a declarat inadmisibil apelul depus de către Asociația de Coproprietari în Condominiu
nr. 55/748, reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia împotriva hotărârii din 19
octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă :
La 11 martie 2021, A.C.C nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria
Perebicovscaia a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului
administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter
Personal, terț Alina Răducan cu privire la anularea deciziei nr.17 din 26 ianuarie
2021.
Prin hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
respins acțiunea în contencios administrativ depusă de către A.C.C nr.55/748,
reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 10 noiembrie 2022, prin
intermediul oficiului poștal, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/748,
reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin încheierea din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de către A.C.C nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria
Perebicovscaia, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat cererea de apel motivată în
temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
1
La 02 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, A.C.C nr.55/748,
reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii
de recurs cu casarea încheierii contestate și remiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe
deplin circumstanțele importante pentru soluționarea chestiunii de admisibilitate a
apelului.
Suplimentar, menționează că hotărârea motivata nu a fost recepționata de către
apelant/recurent în termenul stabilit din care cauza și nu a fost posibilă motivarea
apelului.
Astfel, consideră că instanța de apel urma să emită o încheiere de a nu da curs
cererii pentru oferirea apelantului posibilității de a formula apel motivat după
recepționare hotărârii motivate a primei instanțe.
Respectiv, este de părere că prin emiterea încheierii de inadmisibilitate a
apelului, instanța de apel a încălcat dreptul recurentului la acces liber la justiție.
Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale
instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute
de prezentul cod și de alte legi.
În conformitate cu art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 23 februarie
2023 (f.d.125/127), fiind notificată avocatului Maria Perebicovscaia, care acționează
în interesele apelantei A.C.C nr.55/748, prin intermediul poștei electronice cu data de
24 februarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f.d.128).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul în termenul legal.
Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților
de apel.
Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu
plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună
invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate
cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.
2
La 20 martie 2023, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,
într-un termen rezonabil Curtea Supremă de Justiție prin intermediul oficiului poștal,
a expediat pentru notificare în adresa intimatului Centrului Național pentru Protecția
Datelor cu Caracter Personal, precum și persoanei terțe Alina Raducan, copia
recursului depus de către A.C.C nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria
Perebicovscaia. (f.d. 151)
Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către A.C.C
nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia urmează a fi respins cu
menținerea încheierii contestate din următoarele motive.
Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.
Din materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că în prezenta speță obiectul de examinare în
ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 23 februarie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către A.C.C nr.55/748,
reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia, împotriva hotărârii din 19 octombrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat
cererea de apel motivată în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile
de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic,
iar în corespundere cu art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se
prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de
contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul
administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se
desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător
prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța
(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței
trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură
se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,
termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de
procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului
de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va
produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii
perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau
moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
3
considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină
prin începutul unei zile, această zi se include în termen.
Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul
de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de
ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor
juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se
subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin
care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică
participanților la proces conform art.96–114.
În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice
formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,
notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de
notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin
poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un
înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.
Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.
Iar, pornind de la prevederile art.1101 alin. (1) din Codul administrativ,
Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi
notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală
a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ constată că la data de 02 martie 2021, A.C.C nr.55/748, reprezentată de
președintele Emilian Lipcean a încheiat contract de asistență juridică cu avocatul
Maria Perebicovscaia, fapt confirmat prin mandatul seria MA nr. 1661710, anexat la
actele cauzei. (f.d.2)
Prin hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a
respins acțiunea depusă de către A.C.C nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria
Perebicovscaia. (f.d.98)
4
La 10 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.103), A.C.C
nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia, a depus apel nemotivat
împotriva hotărârea din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani (f.d.
102).
Potrivit extrasului din poșta electronică de expediere a actului judecătoresc din
16 ianuarie 2023, ora 16:26, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat prin
intermediul poștei electronice la adresa electronică a avocatului Maria Perebicovscaia,
e-mail: XXXXXXXXXXXXXXXX, copia hotărârii motivate din 19 octombrie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.119)
Astfel, termenul de prezentare a motivării apelului împotriva hotărârii din 19
octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în baza art. 232 alin. (2) din
Codul administrativ (30 de zile de la data notificării hotărârii motivate), a început să
curgă de la data de 17 ianuarie 2023 și a expirat la data de 15 februarie 2023, inclusiv.
Adresa electronică nominalizată supra este indicată în cererea de chemare în
judecată (f.d.3), în cererea de apel nemotivată (f.d. 102) și în mandatul avocațial seria
MA nr.1661710 din 02 martie 2021 (f.d. 2) ca date de contact a avocatului, fapt care
atestă că acesta și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către
instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice.
Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin
mijloace electronice.
În corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind
comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea
doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea
prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră
executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea
este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de
putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă
electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă
persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu
prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică
și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.
Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se
consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor;
de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,
inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al
alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.
Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc
să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar,
confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă
prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul
dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului
pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste
inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail
5
delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery
system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea
mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-
mailuri.
Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul
poștei electronice a primei instanțe la materialele cauzei se atestă incontestabil că
dispozitivul hotărârii din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a
fost notificat avocatului Maria Perebicovscaia, care acționează în interesele A.C.C
nr.55/748 cu data de 16 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.119) și
se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.
În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o
persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau
împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în
termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care
confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează
acțiunile omise.
Ca urmare, prin încheierea din 23 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău, în
temeiul art.236 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibil apelul
depus de către A.C.C nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria Perebicovcaia,
împotriva hotărârii din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din
motiv că apelantul nu a prezentat cererea de apel motivată în temeiul art. 232 alin. (2)
Codul administrativ, iar apelanta nu a făcut uz de prevederile art. 237 alin. (1) din
Codul administrativ, care oferă apelantului posibilitatea se solicite repunerea în
termenul de prezentare a motivării apelului, în condițiile în care o astfel de omisiune
este justificată prin probe pertinente.
Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de
apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se
declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil
în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art.232 alin.(2).
Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul
legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul
art.236 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de către
Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/748, reprezentată de avocatul Maria
Perebicovcaia ca inadmisibilă, deoarece ultima nu s-a conformat prevederilor legale
imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul
prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ. Or, după cum s-a menționat
supra, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată avocatului Maria
Perebicovcaia, care acționează în interesele A.C.C nr.55/748, încă la data de 16
ianuarie 2023, însă apelantul până la expirarea termenului-limită (15 februarie 2023,
inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat în
6
consecință declararea acestuia inadmisibil în conformitate cu art.236 alin.(2) lit. e) din
Codul administrativ.
La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care
stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu
bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de
lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat
un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca
consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de
atac.
Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al avocatului Maria
Perebicovcaia, care acționează în interesele A.C.C nr.55/748, care trebuia să dea
dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de
drepturile și obligațiile procedurale.
În condițiile create, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel
de declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că avocatul Maria Perebicovcaia, care
acționează în interesele A.C.C nr.55/748 recepționând la 16 ianuarie 2023 hotărârea
motivată a primei instanțe nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat
apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
Nu poate fi reținut argumentul avocatului Maria Perebicovcaia, care acționează
în interesele A.C.C nr.55/748 invocat în cererea de recurs precum că copia hotărârii
motivate a primei instanțe nu a fost recepționată, deoarece vin în contradicție cu cele
menționate supra și materialele dosarului, din care cert se constatată că hotărârea
motivată nominalizată, a fost notificată avocatului Maria Perebicovcaia, care
acționează în interesele A.C.C nr.55/748, încă la 16 ianuarie 2023, or, actul trimis
destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii.
Această regulă, de altfel, este stabilită și prin art. 21 alin. (2) din Legea privind
semnătura electronică și documentul electronic, care statuează că dacă semnatarul și
destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al recepționării
documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul
informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului
electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se
consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al
destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din
momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul
informațional prin care a fost transmis, iar alte date care să demonstreze contrariul, la
actele cauzei nu se atestă.
Prin urmare, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul prevăzut la
art.232 alin.(2) din Codul administrativ, îi revine exclusiv avocatului Maria
Perebicovcaia, care acționează în interesele Asociația de Coproprietari în Condominiu
nr. 55/748, care nu a efectuat nicio acțiune procesuală, după cum sugerează și
jurisprudența CEDO, de a-și proteja drepturile de acces la instanță și de a îndeplini
7
actele de procedură în termenul legal, manifestând în acest sens un comportament de
rea-credință la folosirea drepturile sale procedurale.
La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (1) din
Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie
reprezentatului.
Este lipsit de temei și argumentul recurentei precum că prin actul judecătoresc
contestat, instanța de apel i-a îngrădit accesul liber la justiție și dreptul la un proces
echitabil garantat de art. 6§1 din CtEDO, deoarece este declarativ și este în
contradicție cu suportul probator prezent la actele cauzei.
Pe cale de consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu
privire la declararea inadmisibilă a apelului depus de către A.C.C nr.55/748,
reprezentată de avocatul Maria Perebicovcaia împotriva hotărârii din 19 octombrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din motiv nu a prezentat cererea de apel
motivată în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, or, exercitarea oricărei
căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage
decăderea din acest drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea
dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să
efectueze acțiunea în termen.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că argumentele invocate în cererea de recurs sunt
neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.
În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție amintește că art.6§1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație
referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă,
Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un
caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu
exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice
impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică
Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care
CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează
accesul la justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de
apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține
încheierea contestată.
8
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul depus de către Asociația de Coproprietari în Condominiu
nr.55/748, reprezentată de avocatul Maria Perebicovscaia.
Se menține încheierea din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de
Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/748 împotriva Centrului Național
pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Alina Răducan cu privire
la anularea actului administrativ individual defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nicolae Craiu
Iurie Bejenaru
9