3ra-360/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-360/23 2-20043796-01-3ra-29032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Dimitrov Alexei și Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dimitrov Alexei împotriva Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Mutu Ana cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 aprilie 2021 și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La data de 06 aprilie 2021, Dimitrov Alexei a depus acțiune împotriva Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Mutu Ana, solicitând constatarea tergiversării nejustificate a plângerii D.A.-638/19, anularea decizie Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 81 din 17 martie 2020, obligarea reexaminării plângerii nr.D.A.-638/19.

În motivare a invocat că, prin decizia nr. 81 din 17 martie 2020, s-a dispus finalizarea examinării plângerii nr. D.A.-638/19 depuse împotriva Anei Mutu pe faptul încălcărilor la prelucrarea datelor cu caracter personal și neinformarea subiectului de date, din motivul neaplicabilității Legii nr.133 din 08 iulie 2011. Cu decizia nominalizată nu este de acord, o consideră vădit neîntemeiată și ilegală, adoptată în contradicție cu procedura legală și cu circumstanțele de fapt ale cazului deplâns. A reținut că la 23 octombrie 2019 s-a adresat către Mutu Ana, cu o cerere în temeiul art. 12, 13 al Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, expediată prin intermediul scrisorii poștale.

Prin cererea dată a solicitat să i se confirme/infirme faptul prelucrării datelor cu caracter personal în perioada 25 septembrie 2019 – 14 octombrie 2019 (prin diverse modalități, 1 realizate în condițiile funcționării sistemelor de supraveghere video instalate la blocul din str. Costiujeni 10), iar în caz afirmativ, informare despre scopurile, temeiul legal al prelucrării datelor cu caracter personal, precum și informării despre modalitatea de acces și de intervenție asupra acestora, și alte informații relevante. Adresarea s-a făcut urmare a exprimărilor ei frecvente privind cunoașterea timpului când mă aflu în preajma blocului de pe str. Costiujeni 10, în incinta și la parterul căruia sunt instalate mai multe camere de supraveghere video, gestionate de ACC 55/605.

A comunicat că, Mutu Ana nu a reacționat în nici un fel al scrisoarea expediată, și nu i-a oferit reclamantului nici un răspuns la aceasta, deși avea obligația prin prisma prevederilor art. 12 alin. (1) a Legii nr.133 din 08 iulie 2011, considerent care l-a determinat să se adreseze la Centrul National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal cu o plângere în conformitate cu art. 27 alin. (1) a Legii nr. 133. Astfel, la data de 24 ianuarie 2020 prin scrisoarea nr. 04-14/224, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a informa reclamantul despre prelungirea cu 15 zile a termenului de examinare a plângerii, cu trimitere de drept la prevederile art. 60 alin. (4) din Codul administrativ.

La data de 07 februarie 2020 a fost emisă scrisoarea nr.04-14/375 prin care reclamantul a fost informat despre prelungirea cu încă 45 zile a termenului de examinare a plângerii. La data de 17 martie 2020, de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a fost adoptată decizia cu nr. 81 prin care a fost dispusă finalizarea examinării plângerii, cu mențiunea privind inaplicabilitatea prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 cetățeanului Mutu Ana, căreia nu i se atribuie calitatea de operator. Reclamantul consideră că, decizia emisă de Centrul National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal este pripită și nu se bazează pe o cercetare de facto a circumstanțelor invocate în plângerea D.A.-638/19 din 24 decembrie 2019 și nu reflectă adevărul, prin urmare necesită a fi anulată, din următoarele considerente de fapt și de drept.

Astfel, a indicat că, în decizia contestată, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a relatat că nu a desprins din materialele anexate în ce a constatat prelucrarea neconformă a datelor cu caracter personal ale subiectului de date, iar din cauza declarației neprezentări de autorul plângerii a probelor care ar demonstra prelucrarea datelor de către Mutu Ana (la concret, neanexarea înregistrărilor video în care apare imaginea subiectului), nu poate fi atribuită acesteia calitatea de operator. La fel, a menționat că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a subliniat că probarea existenței prelucrării precum și presupusei neconformități la prelucrarea datelor cu caracter personal este pusă pe seama subiectului de date.

A invocat că, prin prisma normei art. 4234 alin. (1) din Codul contravențional, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal îi revin competențe de agent constatator care investighează, constată și sancționează contravențiile prevăzute la art.741-74 ale Codului Contravențional. 2 A remarcat că, formulările expuse în decizie, privind obligativitatea prezentării probelor de către subiectul datelor/autorul plângerii sunt total eronate și reprezintă un abuz, sfidare a normelor legale și ignorare a obligațiilor ce revin Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Totodată, a subliniat că, anume operatorului îi revine obligația să demonstreze legalitatea prelucrării datelor subiectului, și nu viceversa, la fel cum anume Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal îi revine sarcina de a colecta probele privind existența încălcării legii, și nu subiectului de date.

Obligarea ultimului de a prezenta probatoriul este o stupiditate, încât acesta nu deține pârghii și mecanisme de dobândire a probelor pe aceste categorii de încălcări, nefiind abilitat cu competențele și privilegiile respective. Punerea pe umerii subiectului datelor a activității de investigare și colectare a probelor ar determina inutilitatea entității, care este creată anume pentru a executa sarcinile respective. Or, conform art.19 alin. (1) a Legii nr.133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, controlul asupra conformității prelucrării datelor cu caracter personal cu cerințele prezentei legi se efectuează de către Centrul National pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, care acționează în condiții de imparțialitate și independență.

Reclamantul a menționat că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a prelungit nejustificat termenul de examinare a plângerii. Mai mult decât atât, a făcut trimitere la prevederile art.60 din Codul Administrativ, examinând plângerea D.A.-638/19 ca o simplă petiție, în regimul procedural al Codului Administrativ, deși entității prin prisma art.4234 alin. (1) Cod Contravențional îi revin competențe de agent constatator care investighează contravenții, iar conform art.2 alin. (3) lit. (b) a Codului administrativ, prevederile prezentului cod nu se aplică: raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului Contravențional sau Codului Penal. Totodată a susținut că, chiar și reieșind, norma Codului administrativ, este stabilit termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată - 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Iar, Legea nr. 133 stabilește la art. 27 alin. (3) că în urma examinării plângerii, Centrul emite o decizie motivată care prevede fie lipsa încălcării prevederilor legislației, fie suspendarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, fie rectificarea, blocarea sau distrugerea datelor neveridice ori obținute ilicit, iar decizia este comunicată părților interesate în termen de 30 zile de la data primirii plângerii. Astfel, consideră că, examinarea plângerii a fost efectuată cu încălcarea termenului legal de 30 de zile stabilit la art. 27 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, or termenul scurs din momentul înregistrării plângerii 23 octombrie 2019, până la emiterea deciziei 17 martie 2020, depășește practic de 5 ori termenul de 30 de zile prevăzut de norma citată pentru pronunțarea deciziei.

A mai invocat că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a efectuat o anchetă reală asupra cazului. Acest lucru reiese chiar din recunoașterea de Centru a nerecepționării de operatorul de date, ACC 55/605, a interpelării nr.04-14/495 din 18 februarie 2020 cu solicitarea de prezentare a unor informații relevante privind furnizarea datelor prelucrate, fără a mai fi depuse alte eforturi întru sesizarea repetată a acestuia și obținerea informațiilor necesare. În acest context, adoptarea deciziei doar în baza explicației lui Mutu Ana, fără 3 efectuarea unor controale la fața locului și fără investigarea multiaspectuală a tuturor circumstanțelor, contravine procedurii prescrise de lege atrage nulitatea actului emis.

A indicat că, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a lăsat fără soluționare un șir de chestiuni importante, precum verificarea faptului efectuării a prelucrării datelor cu caracter personal de ACC 55/605, verificarea veridicității declarațiilor lui Mutu Ana precum că nu deține acces prin intermediul aplicației la telefonul mobil la vizualizarea înregistrărilor video captate de dispozitivele de supraveghere gestionate de ACC 55/605, la fel nu a verificat înregistrarea/neînregistrarea în calitate de operator a ACC 55/605 dar și a doamnei Mutu Ana, nu a dat apreciere neoferirii de acesta a răspunsului la cererea adresată în conformitate cu art.12, 13 a Legii nr.133.

A susținut că, acest fapt denotă încălcarea flagrantă a atribuțiilor ce revin Centrului conform art. 20 alin. (1) lit. a), care stipulează că Centrul monitorizează respectarea legislației cu privire la protecția informației și controlează aplicarea acesteia, în special dreptul la informare, de acces la date, de intervenție asupra datelor și de opoziție și lit. p) - efectuează controlul îndeplinirii Cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal, aprobate de Guvern.

Prin urmare, consideră că, decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în mod direct atentează la drepturile subiectului datelor cu caracter personal, prevăzute de art.12-14 a Legii nr.133 privind protecția datelor cu caracter personal, și nu face decât să încurajeze încălcarea legislației, să protejeze persoanele care încalcă legea și să-i înlăture de la răspundere, aruncând în derizoriu principiile consacrate de lege privind protecția subiectului datelor. Prin hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Alexei Dimitrov împotriva Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter personal, terț Mutu Ana privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 07 mai 2021, Dimitrov Alexei a declarat apel împotriva hotărârii din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanței și pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii. Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat parțial hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă prin care s-a anulat Decizia nr.81 din 17 martie 2020 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova. În rest hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s- a menținut.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanța a stabilit că prin scrisoarea adresată lui Mutu Ana, reclamantul Dimitrov Alexei și-a realizat dreptul de acces la datele cu caracter personal prelucrate de primii, conform art. 13 al Legii nr. 133/2011, însă, dat fiind faptul că scrisorile expediate au rămas fără răspuns, acesta s-a adresat Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. La data de 24 decembrie 2019, Dimitrov Alexei s-a adresat cu o plângere către Centrul 4 Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, fiind înregistrată cu nr.D.A- 638/19.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca nefondate constatările primei instanțe referitoare la faptul că decizia contestată cu nr.81 din 17 martie 2020 corespunde prevederilor art. 27 alin. (3) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr.133 din 08 iulie 2011. Totodată referitor la cerința reclamantului/apelant cu privire la obligarea Centrului de a reexamina plângerea D.A-638/19, respectând procedura și inițierea unui control în condițiile legii al legalității prelucrării datelor cu caracter personal a reținut că deși decizia unde se manifestă puterea discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în niciun caz devierea de la prevederile legale, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor legalității, oportunității și a echității.

La caz, Curtea de Apel a reținut că, aceste circumstanțe denotă în mod cert că, prima instanță corect a ajuns la concluzia respingerii pretenției reclamantului Dimitrov Alexei invocate în acțiune cu privire la obligarea Centrului de a reexamina plângerea nr. DA-638/19. La 01 decembrie 2022, Dimitrov Alexei a depus de recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea pretențiilor respinse, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

La 23 ianuarie 2023, Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 27 aprilie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a reiterat că instanța de apel a dat o interpretate arbitrară materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței. A invocat că instanța de apel a admis parțial cererea fără just temei, în condițiile în care instanța de judecată dispunea de suficiente probe pentru a-i respinge cererea de chemare în judecată.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11– 16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data 5 depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și urmează a fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor. Examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin. (2). În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 22 noiembrie 2022. Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa centru@datepersonale.md, care de altfel a fost indicată personal de către Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pe pagina web www.datepersonale.md la compartimentul contacte, rezultă că, la 17 ianuarie 2023, ora 14:43, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru notificare dispozitivul deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.198).

Tot din materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că la 14 martie 2023, ora 17:05, prin intermediul poștei electronice Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru notificare decizia motivată din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 204). Conform art. 223 din Codul administrativ, hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114. În privința modalităților de comunicare și notificare, Codul administrativ statuează la art. 96 alin. (1) că notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, 6 rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. În corespundere cu art. 97 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Conform art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Sub acest aspect Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, recepționarea atât a dispozitivului deciziei, cât și a deciziei motivate din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău de către Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, înlătură orice viciu de necomunicare a acestui act recurentului.

Prin urmare, prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a depune motivarea recursului și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării deciziei motivate – 15 martie 2023 și a expirat la data de 13 aprilie 2023 (zi de joi), inclusiv. Distinct acestor circumstanțe, Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu a depus cerere de recurs motivată în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei Curții de Apel Chișinău prin poșta electronică până la 13 aprilie 2023, dar a depus la Curtea Supremă de Justiție recurs motivat abia la 27 aprilie 2023, în afara termenului prevăzut de lege.

La aspectul dat completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că de la momentul notificării prin intermediul poștei electronice adeciziei motivate din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs motivat în interiorul termenului instituit la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a motivării recursului, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la 7 cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, cu prezentarea probelor și motivelor întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

În speță se constată că recurentul Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, nu a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de recurs motivate, ci doar a comunicat instanței de recurs că decizia motivată a recepționat- o la data de 28 martie 2023. În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Imperioase speței sunt și dezideratele Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov contra Ucrainei, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În acest caz, Înalta Curte a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. Într-o altă ordine de idei, examinând admisibilitatea recursului depus de Dimitrov Alexei împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu actele cauzei, completul Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței 8 de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Astfel, după cum rezultă incontestabil din materialele dosarului, copia dispozitivului deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Dimitrov Alexei, prin intermediul poștei electronice, la 17 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul de pe poșta electronică anexat la actele cauzei (f.d.198).

Este cert și faptul că la 1 decembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, Dimitrov Alexei, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău f. d. 199. Totodată, din extrasul de pe poșta electronică se mai constată că decizia motivată din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la adresa electronică a lui Dimitrov Alexei, XXXXX, la data de 14 martie 2023 (f. d. 204). Aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că decizia motivată din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la aceeași adresă electronică, indicată în cererea de apel. La fel, actele dosarului atestă și faptul că această adresă electronică a mai fost utilizată, pe parcursul examinării cauzei, pentru corespondența dintre Curtea de Apel Chișinău și Dimitrov Alexei, inclusiv pentru expedierea citației și notificarea actelor judecătorești de dispoziție.

Așadar, având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea recursului motivat a început să curgă din data de 15 martie 2023, ziua imediat următoare celei în care recurentului Dimitrov Alexei, i-a fost notificată copia deciziei motivate din 22 noiembrie 2022 și a expirat la data de 13 aprilie 2023. Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul Dimitrov Alexei nu a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în interiorul termenului legal și nici până în prezent, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă.

Față de toate aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil și recursul depus de către Dimitrov Alexei, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ. În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursurilor depuse de Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Dimitrov Alexei, ca fiind inadmisibile, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursurile depuse de Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și Dimitrov Alexei, ca inadmisibile.

9 În conformitate cu art. 65, 230, 245, 246 alin. (1) și (1) lit. e) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursurile depuse de Dimitrov Alexei și Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10