3ra-160/23 — anularea actului adminstrativ

3ra-160/23 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-360/23

2-17065740-01-3ra-08022023

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud.: Gh. Tocaciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: D. Stănilă, D. Corolevschi, A. Garbuz)

Î N C H E I E R E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Istrati Artur și Andrieș

Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim

împotriva lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie, IP „Agenția Servicii Publice”,

persoane terțe Primăria sat. Racovăț, r-l Soroca, cu privire la anularea actelor

administrative,

împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2017, Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan

au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Artur Istrati, Vitalie Andrieș

și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Primăria

satului Racovăț cu privire la anularea actelor.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, în baza titlurilor de autentificare a

drepturilor deținătorilor de teren, eliberate la 23 martie 2006, Alexandru Gînga

deține în proprietate terenul cu nr. cadastral XXXXX, Nicolae Ceban – terenul cu

numărul cadastral XXXXX și Serafim Zaporojan – terenul cu numărul cadastral

XXXXX. La hotarul terenurilor lor au fost repartizate terenul cu numărul cadastral

XXXXX lui Vitalie Andrieș și terenul cu numărul cadastral XXXXX lui Ion Ceban,

care la 28 ianuarie 2009 a fost donat lui Artur Istrati.

Reclamanții au menționat că, la emiterea titlurilor de autentificare a drepturilor

deținătorului de teren a fost aprobat planul sectoarelor ale căror hotare au fost

stabilite, având la bază măsurările masive din anul 2006. La acel moment a fost

identificat un canal de scurgere a apelor pluviale cu lățimea de la 0,91 m până la

1,15 m cu suprafața de 0,0123 ha. Sectorul dat se afla în proprietatea administrației

publice locale și constituia un drum public pentru toți proprietarii din vecinătate

fiind mărginit cu hotarul terenurilor lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș.

1

Au explicat că, la cererea lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș, prin decizia

Consiliului sătesc Racovăț nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 a fost aprobat planul

geometric al bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX, ce îi aparține lui Artur

Istrati. Iar, prin decizia nr. 3 din 17 martie 2015 a fost aprobat planul geometric al

bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX, ce îi aparține lui Vitalie Andrieș,

fiind stabilită suprafața de 0,1279 ha. În rezultatul modificărilor enunțate, canalul

de scurgere a apelor pluviale a trecut în posesia pârâților, care l-au blocat, fiind

astfel inundate gospodăriile reclamanților.

Au relatat că, drept urmare prin decizia Consiliului sătesc Racovăț nr. 7/9 din

3 noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie 2016 deciziile nominalizate au fost

abrogate.

Reclamanții au mai adăugat că, conform datelor din Registrul bunurilor

imobile, ca temei de înregistrare a terenului cu numărul cadastral XXXXX servește

Actul de constatare pe teren din 19 mai 2014 și contractul de donație din 28 ianuarie

2009, aceeași situație fiind și în cazul terenului ce aparține lui Vitalie Andrieș, ca

temei de înregistrare fiind Actul de constatare pe teren întocmit la data de 22

decembrie 2014.

Au afirmat că, cazul dat a fost examinat și de către angajații Serviciului

Funciar a Consiliului raional Soroca în comun cu specialistul pentru reglementarea

regimului funciar din cadrul Primăriei satului Racovăț care și-a expus părerea că,

prin Actul de constatare pe teren din 19 mai 2014 au fost operate modificări în

planul cadastral al sectorului de teren cu numărul cadastral XXXXX, fapt care nu

a fost coordonat în mod corespunzător cu titularii terenurilor adiacente, inclusiv

semnat de autoritatea publică locală.

În opinia reclamanților, Actul de constatare pe teren din 19 aprilie 2014 este

lovit de nulitate, or, la întocmirea acestuia urma să participe în mod obligatoriu

titularii terenurilor adiacente.

Au solicitat anularea Actului de constatare pe teren la modificarea hotarului

terenului cu numărul cadastral XXXXX din 19 mai 2014 ce îi aparține lui Artur

Istrati, obligarea organului cadastral de a efectua măsurile în privința terenului cu

numărul cadastral XXXXX în vederea stabilirii corecte a hotarelor, înlăturarea

obstacolelor create de către Artur Istrati și Vitalie Andrieș în exercitarea dreptului

de proprietate prin deblocarea canalului de acces și eliberarea sectorului public,

obligarea organului cadastral de a prezenta în instanța de judecată planurile

cadastrale și harta de amplasare a bunurilor imobile aflate în litigiu.

La data de 23 august 2018 reclamanții au depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care au solicitat anularea Actului de constatare pe teren la

modificarea hotarului terenului cu numărul cadastral XXXXX din 19 mai 2014 ce

aparține lui Artur Istrati, anularea Actului de constatare pe teren cu numărul

cadastral XXXXX din 23 decembrie 2014 (corect fiind 22 decembrie 2014) ce îi

aparține lui Vitalie Andrieș și obligarea pârâților de a prezenta copia titlului

deținătorului dreptului de teren.

La data de 4 septembrie 2018 Vitalie Andrieș și Artur Istrati au depus cerere

reconvențională împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți accesorii

Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan, solicitând anularea

deciziilor nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie 2016, ca fiind ilegale.

2

În motivarea cererii s-a invocat că, Vitalie Andrieș în temeiul titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 23 martie 2006 este proprietar al

sectorului de teren cu numărul cadastral XXXXX, amplasat în satul Racovăț,

raionul Soroca, iar, Artur Istrati este proprietar al terenului cu numărul cadastral

XXXXX și a altor construcții în temeiul contractului de donație nr. 261 din 28

ianuarie 2009 amplasat în satul Racovăț, raionul Soroca.

Vitalie Andrieș și Artur Istrati au menționat că, s-au adresat la Oficiul

Cadastral Teritorial Soroca și în urma măsurărilor efectuate s-a constatat

necorespunderea suprafețelor terenurilor lor cu hotarele reale, în legătură cu ce au

fost întocmite planurile cadastrale noi a sectoarelor de teren cu numerele cadastrale

XXXXX și XXXXX, cu parametrii reali, care la solicitarea titularilor au fost

aprobate prin deciziile Consiliului sătesc Racovăț nr. 5/12 din 19 septembrie 2014

și nr. 3 din 17 martie 2015.

Au relevat că, ulterior Consiliul local Racovăț fără a anunța proprietarii vizați

a emis deciziile nr. 1/3 din 11 martie 2016 și nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016, prin

care a abrogat deciziile sale cu nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 și nr. 3 din 17 martie

2015.

Vitalie Andrieș și Artur Istrati au afirmat că Consiliul sătesc Racovăț prin

deciziile de abrogare a încălcat în mod abuziv dreptul de proprietate a acestora

asupra terenurilor indicate.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central, din 08 octombrie 2020, s-

a restituit cererea reconvențională înaintată de către Artur Istrati și Vitalie Andrieș

împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți accesorii Alexandru Gînga,

Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan, cu privire la anularea actelor administrative,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de

Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan împotriva lui Artur Istrati,

Vitalie Andrieș și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, intervenient

accesoriu Primăria satului Racovăț r-l Soroca cu privire la anularea actelor

administrative. Totodată sa explicat pârâților Artur Istrati și Vitalie Andrieș că

restituirea cererii nu exclude posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central, s-

a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Gînga Alexandru, Ceban

Nicolae și Zaporojan Serafim împotriva lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie, IP

,,Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Primăria s. Racovăț r-l Soroca,

privind anularea actelor de constatare pe teren, ca neîntemeiată. S-a încasat, în mod

solidar, de la Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim în beneficiul

lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de

8 000 de lei.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 04 ianuarie 2021, Gînga

Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim au depus apel nemotivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 24 decembrie 2020, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a casat integral

hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central, și s-a emis

o decizie nouă prin care s-a anulat actul de constatare pe teren f/n din 22 decembrie

2014 pe bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Andrieș Vitali, de

3

constatare pe teren la modificarea hotarului f/n din 19 mai 2014 pe bunul imobil cu

nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Istrati Artur.

Întru argumentarea soluției adoptate, instanța a stabilit că în urma măsurărilor

masive la atribuirea terenurilor în proprietate privată din s. Racovăț, r-nul Soroca,

lui Andrieș Vitalie i s-a repartizat în proprietate privată terenul cu nr. cadastral

XXXXX cu suprafața de 0,1246 ha, iar lui Ceban Ion (proprietarul anterior al

terenului cu nr. cadastral XXXXX) i s-a repartizat în proprietate – 0,2350 ha de

teren, fapt ce rezultă din Titlurile lor de autentificare a dreptului deținătorilor de

teren.

Titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren a acestora sânt

însoțite de Planuri cadastrale/geometrice ale respectivelor terenuri transmise în

proprietate privată lui Andrieș Vitalie și Ceban Ion, cu suprafața indicată supra, cu

coordonatele și adiacenții hotarelor indicați în titlu.

În baza cererilor depuse de titularii actuali ai terenurilor: Andrieș Vitalie și

Istrati Artur, Agenția servicii publice, anterior – OCT Soroca filiala ÎS „Cadastru”

în persoana inginerilor cadastrali: Ergheledji Serghei și Gonța Sergiu, au actualizat

planurile cadastrale/geometrice ale terenurilor.

Urmare a verificărilor și măsurărilor la fața locului, reieșind din posesiunea de

fapt a titularilor de teren, inginerii cadastrali au reținut că hotarele de facto nu

corespund cu hotarele de drept stabilite în cadrul măsurărilor masive.

Respectiv, în urma măsurilor pe teren, au fost întocmite alte planuri

cadastrale/geometrice ale terenurilor, care să constituie parte componentă ale

Actelor de constatare pe teren, iar aceste Acte împreună cu noile planuri cadastrale

au fost înregistrate la Agenția servicii publice (anterior ÎS „Cadastru”) și ca urmare,

suprafața terenurilor deținute de Andrieș Vitalie și Istrati Artur, s-a majorat de la:

0,1246 ha – la 0,1279 ha (pentru Andrieș Vitalie) și de la 0,2350 ha – la 0, 3457

ha (pentru Istrati Artur).

În acest sens, instanța de apel a reținut că relevanță prezintă informația

Președintelui raionului Soroca nr.i-02/1-15/268 din 08.05.2015 unde se atestă că,

urmare a emiterii Actului de constatare pe teren din 19.05.2014 eliberat de OCT

Soroca, respectiv, a modificărilor operate în planul cadastral al sectorului de teren

cu nr. XXXXX proprietate privată a lui Istrati Artur Petru, canalul de scurgere a

apelor pluviale identificat la cadrul lucrărilor de înregistrare masivă din anul 2006

cu lățimea de 0,91 metri – până la 1,15 metri, suprafața totală 0,0123 ha a fost trecut

limitele hotarului de teren a lui Istrati Artur Petru, suprafața sectorului devenind de

0,3457 ha.

La caz, Curtea de Apel a reținut că, odată ce efectuarea măsurărilor întru

actualizarea hotarelor terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, în

rezultatul cărora au fost emise Actele de constatare pe teren din 19.05.2014 și din

22.12.2014, s-a realizat în lipsa acordului scris a titularilor de drepturi ale

terenurilor adiacente: Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim

(interesele cărora s-au lezat datorită includerii în noile hotare atribuite a suprafeței

de teren adiacente pe care erau amplasate țevi de scurgere a apelor pluviale care

garantau siguranță/protecție gospodăriei apelanților împotriva inundațiilor cauzate

de ploi), aceste acte contravin cadrului normativ mai sus enunțat, iar, pe cale de

consecință, se vor anula.

4

Instanța de apel, cu referire la tardivitatea pretențiilor invocată de intimat

(f.d.13 vol. III), a indicat că nu o va reține odată ce prevederile art. 65 alin. 3 din

Codul administrativ indică că, după 6 luni de la expirarea termenului omis

repunerea în termen nu mai poate fi solicitată, iar acțiunea omisă nu mai poate fi

recuperată, cu excepția cazului când acest lucru nu a fost posibil până la expirarea

termenului de un an ca urmare a forței majore. Prin urmare, odată ce toate termenele

de procedură au fost omise, fiind imposibilă restabilirea de către

reclamanții/apelanți a acestor termene din cauza faptului că instanța de fond a

acceptat spre examinare cauza în lipsa respectării procedurilor de contencios

administrativ, judecând fondul cauzei (de două ori), respectiv a apreciat că, o

inadmisibilitate a acțiunii în contencios administrativ conform lit. d) sau f) a art.

207 Cod administrativ, nu mai este rațională.

Totodată referitor la cerința reclamantului/apelant cu privire la faptul că Actele

contestate nu conțin mențiunile obligatorii în vederea valabilității lor (semnătura

autorității publice locale și a specialistului cadastral desemnat cu actualizarea

planului), instanța de apel a reținut că în ședința instanței apel au fost vizionate în

original dosarele cadastrale ale bunurilor imobile, terenuri cu nr. cadastrale

XXXXX și XXXXX, inclusiv Actele contestate, în original (copii anexate la f.d.

171 și 172 vol. III. Respectiv, s-a constatat că Actul de constatare pe teren datat cu

22 decembrie 2014 (în privința lui Andrieș Vitalii) conține atât semnătura

Primarului com. Racovăț, inclusiv și ștampila primăriei, cât și semnătura

inginerului cadastral Sergiu Gonța. Cât privește Actul de constatare pe teren datat

cu 19.05.2014 (în privința lui Istrati Artur), Colegiul reține doar prezența pe act

doar a semnăturii inginerului cadastral Serghei Ergheledji, nu și semnătura

autorității publice locale, ceea ce este contrar lit. b) a pct. 118 a Instrucțiunii cu

privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale aprobat prin

ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.140 din 06.08.2012 (descrisă mai

sus).

La 17 noiembrie 2022, prin intermediul poștei terestre, Istrati Artur și Andrieș

Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, au depus de recurs împotriva deciziei

din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 15 februarie 2023, a fost

prezentată motivarea recursului, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 24 decembrie 2020 a

Judecătoriei Soroca, sediul central.

În motivarea recursului au reiterat că instanța de apel a dat o interpretate

arbitrară materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței.

Au invocat că instanța de apel a admis acțiunea fără just temei, în condițiile în

care instanța de judecată dispunea de suficiente probe pentru a respinge cererea de

chemare în judecată.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de

apel a normelor legale aplicabile speței.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

5

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–

16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de

avocatul Onică Boris, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și urmează a fi examinat în

baza temeiurilor admisibilității în vigoare la data depunerii recursurilor.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie,

reprezentați de avocatul Onică Boris, în raport cu actele cauzei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele motive.

Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Astfel, după cum rezultă incontestabil din materialele dosarului, copia

dispozitivului deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată

lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie la 28 octombrie 2022, prin intermediul oficiului

poștal, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8007072507AS și

DS8007072498AS, anexate la materialele cauzei (f.d.202-205, vol. III).

Este cert și faptul că la 17 noiembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut

la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați

de avocatul Onică Boris, au depus recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2022

a Curții de Apel Bălți.

Totodată, din materialele cauzei se mai constată că decizia motivată din 18

octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată lui Istrati Artur și Andrieș

Vitalie, la data de 27 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr.

DS8007578578AS și DS8007578574AS (f. d. 220-221, vol. III). Iar cererea de

recurs motivată a fost prezentată la 15 februarie 2023.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel

Bălți, Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, au

respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Istrati Artur și Andrieș

Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

6

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru

a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

7

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Istrati Artur

și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul

Onică Boris, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ghenadie Eremciuc

8