3ra-160/23 — anularea actului adminstrativ

Dosarul nr. 3ra-360/23 2-17065740-01-3ra-08022023 Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud.: Gh. Tocaciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: D. Stănilă, D. Corolevschi, A. Garbuz) Î N C H E I E R E 03 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Ghenadie Eremciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim împotriva lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie, IP „Agenția Servicii Publice”, persoane terțe Primăria sat. Racovăț, r-l Soroca, cu privire la anularea actelor administrative, împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă: La 24 octombrie 2017, Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Artur Istrati, Vitalie Andrieș și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Primăria satului Racovăț cu privire la anularea actelor.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, în baza titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren, eliberate la 23 martie 2006, Alexandru Gînga deține în proprietate terenul cu nr. cadastral XXXXX, Nicolae Ceban – terenul cu numărul cadastral XXXXX și Serafim Zaporojan – terenul cu numărul cadastral XXXXX. La hotarul terenurilor lor au fost repartizate terenul cu numărul cadastral XXXXX lui Vitalie Andrieș și terenul cu numărul cadastral XXXXX lui Ion Ceban, care la 28 ianuarie 2009 a fost donat lui Artur Istrati. Reclamanții au menționat că, la emiterea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorului de teren a fost aprobat planul sectoarelor ale căror hotare au fost stabilite, având la bază măsurările masive din anul 2006. La acel moment a fost identificat un canal de scurgere a apelor pluviale cu lățimea de la 0,91 m până la 1,15 m cu suprafața de 0,0123 ha.

Sectorul dat se afla în proprietatea administrației publice locale și constituia un drum public pentru toți proprietarii din vecinătate fiind mărginit cu hotarul terenurilor lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș. 1 Au explicat că, la cererea lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș, prin decizia Consiliului sătesc Racovăț nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 a fost aprobat planul geometric al bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX, ce îi aparține lui Artur Istrati. Iar, prin decizia nr. 3 din 17 martie 2015 a fost aprobat planul geometric al bunului imobil cu numărul cadastral XXXXX, ce îi aparține lui Vitalie Andrieș, fiind stabilită suprafața de 0,1279 ha. În rezultatul modificărilor enunțate, canalul de scurgere a apelor pluviale a trecut în posesia pârâților, care l-au blocat, fiind astfel inundate gospodăriile reclamanților.

Au relatat că, drept urmare prin decizia Consiliului sătesc Racovăț nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie 2016 deciziile nominalizate au fost abrogate.

Reclamanții au mai adăugat că, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, ca temei de înregistrare a terenului cu numărul cadastral XXXXX servește Actul de constatare pe teren din 19 mai 2014 și contractul de donație din 28 ianuarie 2009, aceeași situație fiind și în cazul terenului ce aparține lui Vitalie Andrieș, ca temei de înregistrare fiind Actul de constatare pe teren întocmit la data de 22 decembrie 2014. Au afirmat că, cazul dat a fost examinat și de către angajații Serviciului Funciar a Consiliului raional Soroca în comun cu specialistul pentru reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei satului Racovăț care și-a expus părerea că, prin Actul de constatare pe teren din 19 mai 2014 au fost operate modificări în planul cadastral al sectorului de teren cu numărul cadastral XXXXX, fapt care nu a fost coordonat în mod corespunzător cu titularii terenurilor adiacente, inclusiv semnat de autoritatea publică locală.

În opinia reclamanților, Actul de constatare pe teren din 19 aprilie 2014 este lovit de nulitate, or, la întocmirea acestuia urma să participe în mod obligatoriu titularii terenurilor adiacente. Au solicitat anularea Actului de constatare pe teren la modificarea hotarului terenului cu numărul cadastral XXXXX din 19 mai 2014 ce îi aparține lui Artur Istrati, obligarea organului cadastral de a efectua măsurile în privința terenului cu numărul cadastral XXXXX în vederea stabilirii corecte a hotarelor, înlăturarea obstacolelor create de către Artur Istrati și Vitalie Andrieș în exercitarea dreptului de proprietate prin deblocarea canalului de acces și eliberarea sectorului public, obligarea organului cadastral de a prezenta în instanța de judecată planurile cadastrale și harta de amplasare a bunurilor imobile aflate în litigiu.

La data de 23 august 2018 reclamanții au depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care au solicitat anularea Actului de constatare pe teren la modificarea hotarului terenului cu numărul cadastral XXXXX din 19 mai 2014 ce aparține lui Artur Istrati, anularea Actului de constatare pe teren cu numărul cadastral XXXXX din 23 decembrie 2014 (corect fiind 22 decembrie 2014) ce îi aparține lui Vitalie Andrieș și obligarea pârâților de a prezenta copia titlului deținătorului dreptului de teren. La data de 4 septembrie 2018 Vitalie Andrieș și Artur Istrati au depus cerere reconvențională împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți accesorii Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan, solicitând anularea deciziilor nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie 2016, ca fiind ilegale.

2 În motivarea cererii s-a invocat că, Vitalie Andrieș în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 23 martie 2006 este proprietar al sectorului de teren cu numărul cadastral XXXXX, amplasat în satul Racovăț, raionul Soroca, iar, Artur Istrati este proprietar al terenului cu numărul cadastral XXXXX și a altor construcții în temeiul contractului de donație nr. 261 din 28 ianuarie 2009 amplasat în satul Racovăț, raionul Soroca.

Vitalie Andrieș și Artur Istrati au menționat că, s-au adresat la Oficiul Cadastral Teritorial Soroca și în urma măsurărilor efectuate s-a constatat necorespunderea suprafețelor terenurilor lor cu hotarele reale, în legătură cu ce au fost întocmite planurile cadastrale noi a sectoarelor de teren cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX, cu parametrii reali, care la solicitarea titularilor au fost aprobate prin deciziile Consiliului sătesc Racovăț nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 și nr. 3 din 17 martie 2015. Au relevat că, ulterior Consiliul local Racovăț fără a anunța proprietarii vizați a emis deciziile nr. 1/3 din 11 martie 2016 și nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016, prin care a abrogat deciziile sale cu nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 și nr. 3 din 17 martie 2015. Vitalie Andrieș și Artur Istrati au afirmat că Consiliul sătesc Racovăț prin deciziile de abrogare a încălcat în mod abuziv dreptul de proprietate a acestora asupra terenurilor indicate.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central, din 08 octombrie 2020, s- a restituit cererea reconvențională înaintată de către Artur Istrati și Vitalie Andrieș împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți accesorii Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan, cu privire la anularea actelor administrative, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan împotriva lui Artur Istrati, Vitalie Andrieș și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Primăria satului Racovăț r-l Soroca cu privire la anularea actelor administrative. Totodată sa explicat pârâților Artur Istrati și Vitalie Andrieș că restituirea cererii nu exclude posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale.

Prin hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central, s- a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim împotriva lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie, IP ,,Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Primăria s. Racovăț r-l Soroca, privind anularea actelor de constatare pe teren, ca neîntemeiată. S-a încasat, în mod solidar, de la Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim în beneficiul lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie, cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 8 000 de lei. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 04 ianuarie 2021, Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim au depus apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central din 24 decembrie 2020, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a casat integral hotărârea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central, și s-a emis o decizie nouă prin care s-a anulat actul de constatare pe teren f/n din 22 decembrie 2014 pe bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Andrieș Vitali, de 3 constatare pe teren la modificarea hotarului f/n din 19 mai 2014 pe bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Istrati Artur. Întru argumentarea soluției adoptate, instanța a stabilit că în urma măsurărilor masive la atribuirea terenurilor în proprietate privată din s. Racovăț, r-nul Soroca, lui Andrieș Vitalie i s-a repartizat în proprietate privată terenul cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața de 0,1246 ha, iar lui Ceban Ion (proprietarul anterior al terenului cu nr. cadastral XXXXX) i s-a repartizat în proprietate – 0,2350 ha de teren, fapt ce rezultă din Titlurile lor de autentificare a dreptului deținătorilor de teren.

Titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren a acestora sânt însoțite de Planuri cadastrale/geometrice ale respectivelor terenuri transmise în proprietate privată lui Andrieș Vitalie și Ceban Ion, cu suprafața indicată supra, cu coordonatele și adiacenții hotarelor indicați în titlu. În baza cererilor depuse de titularii actuali ai terenurilor: Andrieș Vitalie și Istrati Artur, Agenția servicii publice, anterior – OCT Soroca filiala ÎS „Cadastru” în persoana inginerilor cadastrali: Ergheledji Serghei și Gonța Sergiu, au actualizat planurile cadastrale/geometrice ale terenurilor. Urmare a verificărilor și măsurărilor la fața locului, reieșind din posesiunea de fapt a titularilor de teren, inginerii cadastrali au reținut că hotarele de facto nu corespund cu hotarele de drept stabilite în cadrul măsurărilor masive.

Respectiv, în urma măsurilor pe teren, au fost întocmite alte planuri cadastrale/geometrice ale terenurilor, care să constituie parte componentă ale Actelor de constatare pe teren, iar aceste Acte împreună cu noile planuri cadastrale au fost înregistrate la Agenția servicii publice (anterior ÎS „Cadastru”) și ca urmare, suprafața terenurilor deținute de Andrieș Vitalie și Istrati Artur, s-a majorat de la: 0,1246 ha – la 0,1279 ha (pentru Andrieș Vitalie) și de la 0,2350 ha – la 0, 3457 ha (pentru Istrati Artur).

În acest sens, instanța de apel a reținut că relevanță prezintă informația Președintelui raionului Soroca nr.i-02/1-15/268 din 08.05.2015 unde se atestă că, urmare a emiterii Actului de constatare pe teren din 19.05.2014 eliberat de OCT Soroca, respectiv, a modificărilor operate în planul cadastral al sectorului de teren cu nr. XXXXX proprietate privată a lui Istrati Artur Petru, canalul de scurgere a apelor pluviale identificat la cadrul lucrărilor de înregistrare masivă din anul 2006 cu lățimea de 0,91 metri – până la 1,15 metri, suprafața totală 0,0123 ha a fost trecut limitele hotarului de teren a lui Istrati Artur Petru, suprafața sectorului devenind de 0,3457 ha.

La caz, Curtea de Apel a reținut că, odată ce efectuarea măsurărilor întru actualizarea hotarelor terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, în rezultatul cărora au fost emise Actele de constatare pe teren din 19.05.2014 și din 22.12.2014, s-a realizat în lipsa acordului scris a titularilor de drepturi ale terenurilor adiacente: Gînga Alexandru, Ceban Nicolae și Zaporojan Serafim (interesele cărora s-au lezat datorită includerii în noile hotare atribuite a suprafeței de teren adiacente pe care erau amplasate țevi de scurgere a apelor pluviale care garantau siguranță/protecție gospodăriei apelanților împotriva inundațiilor cauzate de ploi), aceste acte contravin cadrului normativ mai sus enunțat, iar, pe cale de consecință, se vor anula.

4 Instanța de apel, cu referire la tardivitatea pretențiilor invocată de intimat (f.d.13 vol. III), a indicat că nu o va reține odată ce prevederile art. 65 alin. 3 din Codul administrativ indică că, după 6 luni de la expirarea termenului omis repunerea în termen nu mai poate fi solicitată, iar acțiunea omisă nu mai poate fi recuperată, cu excepția cazului când acest lucru nu a fost posibil până la expirarea termenului de un an ca urmare a forței majore. Prin urmare, odată ce toate termenele de procedură au fost omise, fiind imposibilă restabilirea de către reclamanții/apelanți a acestor termene din cauza faptului că instanța de fond a acceptat spre examinare cauza în lipsa respectării procedurilor de contencios administrativ, judecând fondul cauzei (de două ori), respectiv a apreciat că, o inadmisibilitate a acțiunii în contencios administrativ conform lit. d) sau f) a art. 207 Cod administrativ, nu mai este rațională.

Totodată referitor la cerința reclamantului/apelant cu privire la faptul că Actele contestate nu conțin mențiunile obligatorii în vederea valabilității lor (semnătura autorității publice locale și a specialistului cadastral desemnat cu actualizarea planului), instanța de apel a reținut că în ședința instanței apel au fost vizionate în original dosarele cadastrale ale bunurilor imobile, terenuri cu nr. cadastrale XXXXX și XXXXX, inclusiv Actele contestate, în original (copii anexate la f.d. 171 și 172 vol. III. Respectiv, s-a constatat că Actul de constatare pe teren datat cu 22 decembrie 2014 (în privința lui Andrieș Vitalii) conține atât semnătura Primarului com. Racovăț, inclusiv și ștampila primăriei, cât și semnătura inginerului cadastral Sergiu Gonța.

Cât privește Actul de constatare pe teren datat cu 19.05.2014 (în privința lui Istrati Artur), Colegiul reține doar prezența pe act doar a semnăturii inginerului cadastral Serghei Ergheledji, nu și semnătura autorității publice locale, ceea ce este contrar lit. b) a pct. 118 a Instrucțiunii cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale aprobat prin ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.140 din 06.08.2012 (descrisă mai sus). La 17 noiembrie 2022, prin intermediul poștei terestre, Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, au depus de recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, iar la 15 februarie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul central.

În motivarea recursului au reiterat că instanța de apel a dat o interpretate arbitrară materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței. Au invocat că instanța de apel a admis acțiunea fără just temei, în condițiile în care instanța de judecată dispunea de suficiente probe pentru a respinge cererea de chemare în judecată. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării 5 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11– 16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Respectiv, recursul depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și urmează a fi examinat în baza temeiurilor admisibilității în vigoare la data depunerii recursurilor. Examinând admisibilitatea recursului depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. Potrivit art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Astfel, după cum rezultă incontestabil din materialele dosarului, copia dispozitivului deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie la 28 octombrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8007072507AS și DS8007072498AS, anexate la materialele cauzei (f.d.202-205, vol. III).

Este cert și faptul că la 17 noiembrie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1) Cod administrativ, Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, au depus recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți. Totodată, din materialele cauzei se mai constată că decizia motivată din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți a fost notificată lui Istrati Artur și Andrieș Vitalie, la data de 27 ianuarie 2023, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8007578578AS și DS8007578574AS (f. d. 220-221, vol. III). Iar cererea de recurs motivată a fost prezentată la 15 februarie 2023. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Bălți, Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, au respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. 6 În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de 7 totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Istrati Artur și Andrieș Vitalie, reprezentați de avocatul Onică Boris, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Ghenadie Eremciuc 8