2ra-91/18 — anularea deciziei, eliberarea titlului de autentificare a detinatorului de teren

2ra-91/18 — anularea deciziei, eliberarea titlului de autentificare a detinatorului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-91/18

Prima instanță: Judecătoria Soroca (jud. Gh. Mîra)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: I. Grosu, A. Corcenco, A. Ciobanu)

DECIZIE

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Zabulica Serghei, prin intermediul avocatului

Ciuhrii Valentin,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zabulica Serghei

împotriva Primăriei sat. Racovăț, rl Soroca, Consiliul sat. Racovăț, intervenient

accesoriu Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind anularea actului

administrativ, eliberarea titlului de autentificare a deținătorului de teren, încasarea

cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 02 iunie 2016, Zabulica Serghei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei sat. Racovăț, Consiliului sat. Racovăț, intervenient accesoriu

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat solicitând anularea deciziei nr. 1/8 din

11 martie 2016 a Consiliului sat. Racovăț „Cu privire la abrogarea deciziei nr. 5/14

din 30 septembrie 2015”, obligarea Primăriei sat. Racovăț de atribuire în natură cota

de teren echivalent, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren și înregistrarea acestuia la Oficiul Cadastral Teritorial Soroca, încasarea

prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, la 09 iulie 1991 reclamantul a fost angajat la

CSO Soroca (Organizația Comunală în Construcții „Făuritorul”) în funcție de

electrosudor. Începând cu luna decembrie a anului 1991 a făcut serviciul militar de

alternativă la organizația respectivă și a continuat să lucreze până în anul 1999.

A menționat reclamantul că, în anul 1997 a depus cerere la Primăria sat. Racovăț

de atribuire a cotei de teren echivalent. La 28 mai 1998 a fost perfectată lista

1

proprietarilor de teren unde a fost inclus sub nr.1283, din numărul total de 1341 Ape

proprietari pentru atribuirea cotei în mărime de 100%. Ulterior, a aflat că persoanele despre

indicate în listă au primit cotele în natură, inclusiv titlurile de autentificare a dreptului d; nu au

deținătorului de teren echivalent. Împreună cu tatăl său - Zabulica Nicolai s-au adi Stu

adresat la primarul sat. Racovăț cu solicitarea de а-i atribui în natură cota de teren și explicați

eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren conform listei. i și care

Primarul sat. Racovăț i-a reclamat că cotă de teren nu va primi. La nenumăratele u

solicitări de a-i include în ordinea de zi a ședinței Consiliului sat. Racovăț cererea de următoa

atribuire în natură a cotei de teren care i se cuvine conform listei, reclamantul a primit i în

refuz. judecă

A indicat reclamantul că, la 28 aprilie 2015, prin decizia nr.2/9 a Consiliului sat. a]

Racovăț „Cu privire la examinarea cererii lui Zabulica Serghei, domiciliat în sat. instanțe.

Racovăț” s-a decis de a permite atribuirea cotei de teren cu suprafața de 0,78 ha din Dii

sectorul 7841101, iar la data de 30 septembrie 2015 s-a emis decizia nr. 5/14 „Cu electrosi

privire la atribuirea cotei de teren în proprietate”. Ulterior, prin decizia Consiliului pînă în a

sat. Racovăț nr. 1/8 din 11 martie 2016 s-a abrogat decizia Consiliului sat. Racovăț în

nr. 5/14 din 30 septembrie 2015 „Cu privire atribuirea cotei de teren echivalent în teren e

proprietate”, ca fiind ilegală, în baza notificării nr. l304/OT9-21 din 27 ianuarie 2016 propriet

a Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. în

A menționat reclamantul că, pentru soluționarea pe cale prealabilă a litigiului, la cota de \

18 aprilie 2016, a depus cerere prealabilă la Primăria sat. Racovăț, rl Soroca pretenți

solicitând anularea deciziei nr. 1/8 din 11 martie 2016 a Consiliului sat. Racovăț, cu primării

atribuirea în natură a cotei de teren echivalent reclamantului Zabulica Serghei în acestui 1

conformitate cu lista proprietarilor de teren din 22 februarie 2000. Conform UI

răspunsului din 12 mai 2016 nr.02/1-8/631, Primăria sat. Racovăț i-а adus 1-a 23.03.21

cunoștință că solicitările sale nu pot fi admise. la atribi

În cadrul examinării cauzei în instanța de fond, Zabulica Serghei a depus cerere Li

de concretizare a acțiunii solicitând anularea deciziei nr. 1/8 din 11 martie 2016 a nr.5/14

Consiliului sat. Racovăț „Cu privire la abrogarea deciziei nr. 5/14 din 30 septembrie 27.01.2

2015”; obligarea Primăriei sat. Racovăț de a-i atribui în natură cota de teren Li

echivalent reclamantului Zabulica Serghei conform listei proprietarilor de teren din s.Racov

28 mai 1998 și conform listei persoanelor ce primesc cotele părți valorice în natură

a cotei <

din 22 februarie 2000”; obligarea Primăriei sat. Racovăț, rl Soroca de a elibera titlulul

P

de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe numele lui Zabulica Serghei; a

nu est<

obliga Primăria sat. Racovăț, rl Soroca să înregistreze titlul de autentificare a

decizie

dreptului deținătorului de teren la Oficiul Cadastral Teritorial Soroca; încasarea de la

ședințe

pârâți a prejudiciului moral și a cheltuielile de judecată suportate la examinarea

fi

cauzei.

Serghe

Prin hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei Soroca s-a respins acțiunea

F

înaintată de Zabulica Serghei.

respin;

Prin decizia din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

С

depus de Zabulica Serghei și s-a menținut hotărârea din 17 mai 2017 a Judecătoriei

acțiuni

Soroca.

С

La 10 noiembrie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 172),

admin

Zabulica Serghei, prin intermediul avocatului Ciuhrii Valentin, a declarat recurs

a) e

s

2 b) e

i

ci

es

împotriva deciziei din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea

hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că, decizia contestată este neîntemeiată,

ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel eronat a interpretat legea

materială.

Recurentul a menționat că, a depus în termenul legal cererea de atribuire a cotei

de teren echivalent, fiind inclus sub nr. 1283 în lista proprietarilor care urmează a

beneficia de cotă de teren echivalent, adică până la intrarea în vigoare a Legii nr. 173

din 22 octombrie 1998 pentru modificarea și completarea Codului funciar.

La fel, a declarat recurentul că, întrucât de la Comisia funciară sau Primăria sat.

Racovăț, rl Soroca nu a primit refuz privind acordarea terenului, consideră că cota –

parte de teren s-a acordat, așteptând doar amplasarea în natură, care practic nu s-a

finalizat până în prezent. Mai mult ca atât, nici la Primăria sat. Racovăț, rl Soroca și

nici la Arhiva de Stat nu există un proces-verbal al Comisiei Funciare, nici alte acte

administrative de atribuire sau refuz în atribuirea cotei de teren echivalent la toți

locuitorii satului.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 12 octombrie 2017, iar Zabulica

Serghei a declarat recurs la 10 noiembrie 2017, conform ștampilei aplicate pe plicul

poștal (f.d. 172), ceea ce denotă că recursul este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este

considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2018 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Zabulica Serghei, va casa decizia instanței de apel și va trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței

de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

3

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 240 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea

acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că instanțele ierarhic inferioare au constatat netemeinicia acțiunii

înaintate de către Zabulica Serghei, cu încălcarea normelor de drept.

Conform art. 10 din Codul funciar, de competența consiliilor sătești (comunale)

și orășenești țin: atribuirea terenurilor și înstrăinarea lor fără schimbarea destinației

acestora, în modul stabilit de lege; autentificarea drepturilor deținătorilor de terenuri,

în modul stabilit de lege; asigurarea perceperii impozitului funciar; exercitarea

controlului de stat asupra folosirii și protecției terenurilor; ținerea cadastrului funciar

în teritoriul din subordine; privarea de drepturi a deținătorilor de terenuri în condițiile

prevăzute de lege; determinarea și atribuirea terenurilor pentru construcții și

amplasarea lor, în conformitate cu legea; soluționarea litigiilor funciare în limitele

competenței lor; organizarea evaluării terenurilor conform metodicii unice, elaborate

de Guvern; stabilirea suprafețelor care rămân în proprietatea statului în limita

teritoriilor satelor (comunelor); elaborarea propunerilor vizând aprobarea de către

consiliul raional și municipal a perimetrelor localităților sătești; prezentarea

propunerilor de schimbare a destinației terenurilor agricole în temeiul cererii

proprietarului.

Conform art. 11 din Codul funciar, autoritățile administrației publice locale

atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în

proprietatea cetățenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodărești și

grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislația; atribuie familiilor nou-

formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru

construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești și grădini: în orașe – de la 0,04

pînă la 0,07 hectare, în localități rurale – pînă la 0,12 hectare. Dimensiunile concrete

ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale;

trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieșind din

suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile) terenurile aferente caselor de

locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea

comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporțional suprafeței

privatizate de fiecare. Atribuirea repetată în proprietate privată a terenurilor

cetățenilor, în scopurile indicate în alineatul 1 al prezentului articol, se efectuează

contra plată prin vânzare la licitație, organizată de autoritatea administrației publice

locale. Prețul inițial de vânzare a terenului nu va fi mai mic decît prețul normativ al

pămîntului calculat în baza tarifelor stabilite de legislația în vigoare. Se admite

atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în scopurile prevăzute în alineatul 1 al

prezentului articol, cetățenilor a căror proprietate funciară a fost distrusă în rezultatul

calamităților naturale.

4

Conform art. 12 din Codul funciar, comisiile funciare, constituite în

conformitate cu art. 6 din prezentul Cod, stabilesc terenurile care rămân în proprietate

publică în hotarele unității administrativ-teritoriale: rezervă până la cinci la sută din

terenurile cu destinație agricolă pentru necesitățile dezvoltării sociale a localității;

rezervă suprafețe corespunzătoare pentru a fi folosite ca pășuni obștești. Diferența

dintre suprafața totală a unității administrativ-teritoriale și suprafața terenurilor

repartizate în proprietate publică constituie fondul de privatizare.

Comisiile funciare stabilesc cota de teren echivalent care se atribuie în

proprietate privată: membrilor de colhozuri, salariaților din sovhozuri și din secțiile

de producere ale colegiilor agricole (zootehnice) sau din alte întreprinderi agricole,

inclusiv pensionarilor din aceste unități economice; salariaților din organizații și

întreprinderi care locuiesc în localități rurale și execută nemijlocit lucrări de

construcție și exploatare a sistemelor de ameliorare, restabilire și îmbunătățire a

terenurilor și sporire a fertilității solurilor în localitatea respectivă, inclusiv

pensionarilor din aceste unități economice; persoanelor care locuiesc în localități

rurale care au fost transferate din întreprinderi agricole în organizații de construcție și

transport colhoznice și intergospodărești, inclusiv pensionarilor din aceste unități

economice; salariaților din întreprinderile zootehnice intergospodărești, inclusiv

pensionarilor din aceste unități economice. Salariaților și pensionarilor din

întreprinderile zootehnice intergospodărești, care nu dispun de terenuri agricole

supuse privatizării, cota de teren echivalent li se atribuie la locul de trai; persoanelor

care dețin funcții elective sau își satisfac serviciul militar în termen și care pînă la

aceasta au lucrat la întreprinderi agricole; persoanelor care au lucrat anterior la

întreprinderile agricole din localitatea respectivă: bărbații – 25 de ani, femeile – 20 de

ani; veteranilor celui de-al doilea război mondial, foștilor ostași-internaționaliști,

familiilor persoanelor care și-au pierdut viața ca urmare a participării la acțiunile de

luptă pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova,

care locuiesc în localități rurale – la locul de trai; persoanelor supuse represiunilor

politice și reabilitate ulterior, care locuiesc în localități rurale – la locul de trai;

persoanelor care au adus pământ în gospodăriile colective, dar nu lucrează în ele.

Până la 50 la sută din cota de teren echivalent calculată pe unitatea

administrativ-teritorială respectivă se atribuie: persoanelor indicate la subalineatele 1-

5 ale alineatului 4 din prezentul articol care au lucrat în întreprinderi industriale și în

alte unități cu profil neagricol și au o vechime în muncă în agricultură mai mică de 5

ani; persoanelor domiciliate în localități rurale care au fost angajate în sfera socială

avînd o vechime în muncă de 25 de ani bărbații și 20 de ani femeile care au pierdut

capacitatea de muncă în specialitate din motive de vârstă sau de sănătate, dacă nici un

membru al familiei nu a primit cota de teren echivalent; salariaților din secțiile de

învățământ ale colegiilor agricole (zootehnice), inclusiv pensionarilor din aceste

unități economice.

Toate operațiunile de atribuire a cotei de teren echivalent se înfăptuiesc, ținându-

se cont de situația de la 01 ianuarie 1992.

Autentificarea dreptului de proprietate asupra cotei de teren echivalent se face în

baza hotărârii autorităților administrației publice locale prin eliberarea unui titlu ce

confirmă acest drept.

5

Conform art. 13 din Codul funciar, amplasarea terenurilor care se atribuie în

calitate de cote de teren echivalent va fi determinată de primăria satului (comunei)

sau orașului fără cererea titularului cotei de teren echivalent în baza proiectului de

organizare a teritoriului, elaborat de o întreprindere de stat sau privată care dispune

de licența respectivă.

Proiectul de organizare a teritoriului se aprobă de primăria satului (comunei) sau

orașului la propunerea comisiei funciare.

La elaborarea proiectului de organizare a teritoriului se va ține cont de listele

grupurilor de proprietari ai cotelor de teren echivalent, aprobate de primăria satului

(comunei) sau orașului, și de consecutivitatea atribuirii terenurilor în hotarele

câmpurilor.

La cererea proprietarului cotei de teren echivalent, în cadrul elaborării

proiectului de organizare a teritoriului, primăria satului (comunei) sau orașului poate

decide atribuirea în natură (pe loc) a cotei de teren echivalent și grădinii (grădinilor)

din extravilan într-un singur teren.

Cota de teren echivalent ce se atribuie în natură (pe loc) în conformitate cu

proiectul de organizare a teritoriului poate fi divizată, în funcție de situație, în cel

mult 3 terenuri (teren arabil, vie și livadă).

Primăria, în baza propunerii comisiei funciare și ținând cont de dorința

proprietarilor cotelor de teren echivalent, va lua o decizie de atribuire a terenurilor cu

un număr egal de grade-hectare sau a terenurilor cu suprafața egală fără a lua în

considerare bonitatea solului sau a terenurilor cu suprafața egală, dar luând în

considerare bonitatea medie a solului câmpului respectiv.

Primăria satului (comunei) sau orașului eliberează titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren pentru fiecare teren, înregistrează proprietarii

terenurilor în registrul cadastral al deținătorilor de terenuri și, la cererea deținătorului

de teren, stabilește hotarele terenului în natură (pe loc).

Din materialele cauzei s-a stabilit că conform ordinului nr. 32/105 din

08.07.1991 Zabulica Serghei a fost angajat în funcție de electrosudor la CSO Soroca

(Organizația Comunală în Construcții „Făuritorul”), iar în baza dispoziției nr. 3-c din

19.01.1999 a fost concediat în legătură cu transferarea la lucru în Cooperativa

agricolă. (f.d. 21, 22)

Conform înscrisului eliberat de Serviciul arhivă al Consiliului rl Soroca s-a

depistat că în lista proprietarilor cotelor de teren echivalent ce au depus cereri de a

atribui cota în natură sat. Racovăț, rl Soroca și beneficiază de dreptul la cota-prte

valorică le la CA „Racovăț”, întocmită de Primăria sat, Racovăț, rl Soroca la 28 mai

1998, Zabulica Serghei a fost inclus sub nr. 1283. (f.d. 29. 34-37)

La fel, s-a constatat că, în repetate rânduri Zabulica Serghei a solicitat de la

Primăria sat. Racovăț, rl Soroca atribuirea cotei de teren echivalent, cu eliberarea

titlului de autentificare a deținătorului de teren.

Prin răspunsurile nr. 02/1-8/561 din 18 martie 2015, nr. 02/1-8/1418 din 15

septembrie 2015, nr. 02/1-8/102 din 26 ianuarie 2016 și nr. 02/1-8/1284 din 11 august

2015, Primăria sat. Racovăț, rl Soroca i-a comunicat reclamantului că nu există nici

un înscris în registrul cadastral care ar confirma că este deținător de teren și nici în

arhiva Primăriei nu este un document ce ar demonstra atribuirea în calitate de cote de

6

teren echivalent pe numele lui Zabulica Serghei, respectiv autoritatea administrației

publice locale nu poate elibera titlul de autentificare a deținătorului de teren.

Ulterior, reclamantul s-a adresat cu cerere similară, repetată, la 23 martie 2015,

iar la 30 septembrie 2015 Consiliul sat. Racovăț precum că a emis decizia nr. 5/14 cu

privire la atribuirea cotei de teren în proprietate.

La 11 martie 2016 Consiliul sat. Racovăț, prin decizia din 1/8 a abrogat decizia

din 30 septembrie 2015 nr. 5/14, ca fiind ilegală în baza notificării nr. 1304/OT9-21

din 27 ianuarie 2016 a Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Reclamantul la 18 aprilie 2016 a depus cerere prealabilă la Primăria sat.

Racovăț, rl Soroca solicitând anularea decizia din 1/8 din 11 martie 2016, cu

atribuirea în natură cotei de teren echivalent, eliberarea și înregistrarea titlului de

proprietate.

Prin răspunsul din 12 mai 2016, nr. 02/1-8/631, Primăria sat. Racovăț, rl Soroca

i-a comunicat reclamantului că nu este în drept de a solicita Primăriei sau Consiliului

sat. Racovăț anularea deciziei nominalizate, motiv din care i s-a refuzat în solicitările

de a înainta la ordinea de zi a ședinței Consiliului întrebarea privind atribuirea cotei

de teren echivalent.

Considerând ilegal răspunsul eliberat de către Primăria sat. Racovăț, rl Soroca,

Zabulica Serghei a înaintat acțiune în instanța de judecată împotriva Primăriei sat.

Racovăț, rl Soroca, Consiliul sat. Racovăț, intervenient accesoriu Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat privind anularea actului administrativ, eliberarea titlului

de autentificare a deținătorului de teren, încasarea cheltuielilor de judecată și a

prejudiciului moral.

Atât prima instanță, prin hotărârea din 17 mai 2017, cât și instanța de apel prin

decizia din 12 octombrie 2017, au respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de

Zabulica Serghei.

În susținerea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată au concluzionat asupra

faptului că la baza emiterii deciziei nr. 1/8 din 11 martie 2016 „Cu privire la

abrogarea deciziei nr. 5/14 din 30 septembrie 2015 privind atribuirea cotei de teren

echivalent în proprietatea lui Zabulica Serghei” a stat notificarea nr. 1304/OT9-21 din

27 ianuarie 2016 a Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, conform căreia

s-a constatat că decizia nr. 5/14 din 30 septembrie 2015 a Consiliului sat. Racovăț, rl

Soroca este ilegală, întrucât Codul funciar prevede că pretențiile ce țin de atribuirea

cotelor de teren echivalent în natură urmau a fi prezentate până la 01 ianuarie 1999.

Concomitent, instanța de apel, cu referire la specificul pretențiilor invocate, a

reținut că raporturile stabilite speței din cauză îi sunt aplicabile normele de drept

prevăzute de prevederile art. II, alin. (2), (3) al Legii pentru modificarea și

completarea Codului funciar nr. 173-XIV din 22 octombrie 1998 (în vigoare la

03.12.1998).

Astfel, conform prevederilor Legii sus-menționat, pretențiile ce țin de atribuirea

cotelor de teren echivalent vor fi prezentate primăriilor satelor (comunelor)sau

orașelor respectivă până la 01 ianuarie 1999. După expirarea acestui termen

pretențiile nu vor fi examinate.

Respectiv, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat asupra netemeiniciei

acțiunii înaintate de Zabulica Serghei, din motiv că decizia contestată este legală, iar

Primăria sat. Racovăț, rl Soroca a emis decizia nr. 5/14 din 30 septembrie 2015

7

privind atribuirea cotei de teren echivalent în proprietatea lui Zabulica Serghei ilegal

și cu încălcarea competenței.

Analizând circumstanțele cauzei, prin prisma normelor precitate supra, Colegiul

notează că concluziile adoptate la speța dată sunt neîntemeiate, deoarece instanțele

ierarhic inferioare la examinarea cauzei s-au axat nemijlocit pe faptul că operațiunile

de atribuire în proprietate în calitate de cote de teren echivalent urmau a fi înfăptuite

până la 01 mai 1999, conform art. II, alin. (2), (3) al Legii pentru modificarea și

completarea Codului funciar nr. 173-XIV din 22 octombrie 1998 (în vigoare la

03.12.1998).

Într-adevăr, cum s-a menționat anterior, prin Legea pentru modificare și

completarea Codului funciar nr. 173-XIV din 22 octombrie 1998, a fost stabilit un

termen de formulare a pretențiilor ce țin de atribuirea cotelor de teren echivalent,

astfel încât termenul limită, rezultând expres din norma de drept menționată supra

fiind 01 ianuarie 1999.

Însă, din textul prevederilor art. 13 Codul funciar se atestă că amplasarea

terenurilor care se atribuie în calitate de cote de teren echivalent va fi determinată de

primăria satului (comunei) sau orașului fără cererea titularului cotei de teren

echivalent în baza proiectului de organizare a teritoriului, elaborat de o întreprindere

de stat sau privată care dispune de licența respectivă, iar la elaborarea proiectului de

organizare a teritoriului se va ține cont de listele grupurilor de proprietari ai cotelor

de teren echivalent, aprobate de primăria satului (comunei) sau orașului, și de

consecutivitatea atribuirii terenurilor în hotarele câmpurilor.

Astfel, din conținutul acestor norme de drept se reține că până la intrarea în

vigoare a Legii pentru modificare și completarea Codului funciar nr. 173-XIV din 22

octombrie 1998, primăria satului (comunei) sau orașului, fără cererea titularului cotei

de teren echivalent, putea să atribuie în calitate de cote de teren echivalent în baza

listelor grupurilor de proprietari ai cotelor de teren echivalent, aprobate de primăria

satului (comunei) sau orașului.

Deci, este cert că, Zabulica Serghei fiind inclus în lista proprietarilor cotelor de

teren echivalent ce au depus cereri de a li se atribui cota de teren echivalent în natură,

întocmită de Primăria sat, Racovăț, rl Soroca la 28 mai 1998, sub nr. 1283, nu exista

necesitatea ca reclamantul să se adreseze către administrația publică locală cu o

pretenție.

Tot aici, Colegiul menționează că sub incidența noțiunii de „pretențiile ce țin de

atribuirea cotei de teren echivalent” utilizată în textul Legii nr. 173-XIV din 22

octombrie 1998 cad solicitările persoanelor care pretind de a li se recunoaște dreptul

de a avea cotă de teren echivalent și nu cele care pretind atribuirea în natură a

terenului în condițiile când dreptul de a primi cota de teren echivalent este

incontestabil.

La caz s-a stabilit că Zabulica Serghei a fost inclus în lista persoanelor care

dispun de dreptul de a primi cotă de teren echivalent și nu mai poate fi rediscutată

calitatea sa de beneficiar al cotei de teren.

Respectiv pretențiile sale nu țin de atribuirea cotei de teren, ci se referă la

procedura ulterioară care constă în eliberarea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și atribuirea în natură cu indicarea amplasării terenului.

8

Astfel, Colegiul reține că instanțele de judecată eronat au concluzionat asupra

expirării termenului privind înaintarea pretenției ce ține de atribuirea cotelor de teren

echivalent, în condițiile când o astfel de pretenție nici nu a fost înaintată de către

Zabulica Serghei, ci doar s-a solicitat atribuirea cotelor de teren echivalent conform

listei proprietarilor de teren echivalent din 28 mai 1998.

Totodată, Colegiul este în imposibilitate de a se pronunța asupra tuturor

pretențiilor reclamantului finalizând judecarea litigiului cu adoptarea unei hotărâri,

deoarece la materialele cauzei lipsește decizia nr. 5/14 din 30 septembrie 2015 și

astfel, este imposibil de a determina temeinicia cerințelor reclamantului.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că, cele descrise cert

indică la examinarea superficială a circumstanțelor cauzei, deoarece prezintă

relevanță și folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a

litigiului dat, rezultând din specificul acestui și care presupune în sine lămurirea

completă și pe bază de dovezi certe, pertinente și concludente a situației de fapt, or,

concluzia instanței de apel este rezultatul examinării superficiale a litigiului dedus

judecății și interpretării eronate a normelor de drept relevante.

Din considerentele menționate, pornind de la faptul că această eroare admisă la

judecarea cauzei în instanța ierarhic inferioară nu poate fi corectată de instanța de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Zabulica

Serghei și de a casa decizia instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să ținut cont de cele expuse supra și să

verifice cerințele prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a

părții pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) Cod de procedură civilă,

conform cărora instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere,

bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor

probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în

consecință soluția adoptată să fie certă și coerentă. Caracterul peremptoriu al

concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu argumentele

părților, circumstanțele cauzei, probele administrate și cercetate și normele de drept

material aplicabile raportului litigios.

În conformitate cu art. 444, 445 alin. (1) lit. c), art.445 alin.(3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Zabulica Serghei, prin intermediul

avocatului Ciuhrii Valentin.

Se casează decizia din 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zabulica Serghei împotriva

Primăriei sat. Racovăț, rl Soroca, Consiliul sat. Racovăț, intervenient accesoriu

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind anularea actului administrativ,

eliberarea titlului de autentificare a deținătorului de teren, încasarea cheltuielilor de

9

judecată și a prejudiciului moral și se trimite cauza spre rejudecare la Curea de Apel

Bălți, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

Nicolae Craiu

10