3ra-41/20 — anularea actului administrativ

3ra-41/20 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-41/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. V. Belous)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

D E C I Z I E

4 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim

Zaporojan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan împotriva lui Artur

Istrati, Vitalie Andrieș și Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient

accesoriu Primăria satului Racovăț cu privire la anularea actelor,

și cererea reconvențională depusă de către Artur Istrati și Vitalie Andrieș

împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți accesorii Alexandru Gînga,

Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan cu privire la anularea actelor,

împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan, s-a

casat parțial hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central

și în această parte a fost pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2017, Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan

au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Artur Istrati, Vitalie Andrieș și

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Primăria satului

Racovăț cu privire la anularea actelor.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, în baza titlurilor de autentificare a

drepturilor deținătorilor de teren, eliberate la 23 martie 2006, Alexandru Gînga

deține în proprietate terenul cu nr. cadastral xxxxx, Nicolae Ceban – terenul cu

numărul cadastral xxxxx și Serafim Zaporojan – terenul cu numărul cadastral

xxxxx. La hotarul terenurilor lor au fost repartizate terenul cu numărul cadastral

xxxxx1 lui Vitalie Andrieș și terenul cu numărul cadastral xxxxx lui Ion Ceban, care

la 28 ianuarie 2009 a fost donat lui Artur Istrati.

1

Reclamanții au menționat că, la emiterea titlurilor de autentificare a drepturilor

deținătorului de teren a fost aprobat planul sectoarelor ale căror hotare au fost

stabilite, având la bază măsurările masive din anul 2006. La acel moment a fost

identificat un canal de scurgere a apelor pluviale cu lățimea de la 0,91 m până la

1,15 m cu suprafața de 0,0123 ha. Sectorul dat se afla în proprietatea administrației

publice locale și constituia un drum public pentru toți proprietarii din vecinătate

fiind mărginit cu hotarul terenurilor lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș.

Au explicat că, la cererea lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș, prin decizia

Consiliului sătesc Racovăț nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 a fost aprobat planul

geometric al bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, ce îi aparține lui Artur

Istrati. Iar, prin decizia nr. 3 din 17 martie 2015 a fost aprobat planul geometric al

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, ce îi aparține lui Vitalie Andrieș, fiind

stabilită suprafața de 0,1279 ha. În rezultatul modificărilor enunțate, canalul de

scurgere a apelor pluviale a trecut în posesia pârâților, care l-au blocat, fiind astfel

inundate gospodăriile reclamanților.

Au relatat că, drept urmare prin decizia Consiliului sătesc Racovăț nr. 7/9 din 3

noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie 2016 deciziile nominalizate au fost abrogate.

Reclamanții au mai adăugat că, conform datelor din Registrul bunurilor

imobile, ca temei de înregistrare a terenului cu numărul cadastral xxxxx servește

Actul de constatare pe teren din 19 mai 2014 și contractul de donație din 28 ianuarie

2009, aceeași situație fiind și în cazul terenului ce aparține lui Vitalie Andrieș, ca

temei de înregistrare fiind Actul de constatare pe teren întocmit la data de 22

decembrie 2014.

Au afirmat că, cazul dat a fost examinat și de către angajații Serviciului Funciar

a Consiliului raional Soroca în comun cu specialistul pentru reglementarea

regimului funciar din cadrul Primăriei satului Racovăț care și-a expus părerea că,

prin Actul de constatare pe teren din 19 mai 2014 au fost operate modificări în

planul cadastral al sectorului de teren cu numărul cadastral xxxxx, fapt care nu a fost

coordonat în mod corespunzător cu titularii terenurilor adiacente, inclusiv semnat de

autoritatea publică locală.

În opinia reclamanților, Actul de constatare pe teren din 19 aprilie 2014 este

lovit de nulitate, or, la întocmirea acestuia urma să participe în mod obligatoriu

titularii terenurilor adiacente.

Au solicitat anularea Actului de constatare pe teren la modificarea hotarului

terenului cu numărul cadastral xxxxx din 19 mai 2014 ce îi aparține lui Artur Istrati,

obligarea organului cadastral de a efectua măsurile în privința terenului cu numărul

cadastral xxxxx în vederea stabilirii corecte a hotarelor, înlăturarea obstacolelor

create de către Artur Istrati și Vitalie Andrieș în exercitarea dreptului de proprietate

prin deblocarea canalului de acces și eliberarea sectorului public, obligarea

organului cadastral de a prezenta în instanța de judecată planurile cadastrale și harta

de amplasare a bunurilor imobile aflate în litigiu.

La data de 23 august 2018 reclamanții au depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care au solicitat anularea Actului de constatare pe teren la

modificarea hotarului terenului cu numărul cadastral xxxxx din 19 mai 2014 ce

aparține lui Artur Istrati, anularea Actului de constatare pe teren cu numărul

cadastral xxxxx din 23 decembrie 2014 (corect fiind 22 decembrie 2014) ce îi

2

aparține lui Vitalie Andrieș și obligarea pârâților de a prezenta copia titlului

deținătorului dreptului de teren.

La data de 4 septembrie 2018 Vitalie Andrieș și Artur Istrati au depus cerere

reconvențională împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți accesorii

Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan, solicitând anularea

deciziilor nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie 2016, ca fiind ilegale.

În motivarea cererii s-a invocat că, Vitalie Andrieș în temeiul titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren din 23 martie 2006 este proprietar al

sectorului de teren cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în satul Racovăț, raionul

Soroca, iar, Artur Istrati este proprietar al terenului cu numărul cadastral xxxxx și a

altor construcții în temeiul contractului de donație nr. 261 din 28 ianuarie 2009

amplasat în satul Racovăț, raionul Soroca.

Vitalie Andrieș și Artur Istrati au menționat că, s-au adresat la Oficiul

Cadastral Teritorial Soroca și în urma măsurărilor efectuate s-a constatat

necorespunderea suprafețelor terenurilor lor cu hotarele reale, în legătură cu ce au

fost întocmite planurile cadastrale noi a sectoarelor de teren cu numerele cadastrale

xxxxx și xxxxx, cu parametrii reali, care la solicitarea titularilor au fost aprobate

prin deciziile Consiliului sătesc Racovăț nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 și nr. 3 din

17 martie 2015.

Au relevat că, ulterior Consiliul local Racovăț fără a anunța proprietarii vizați a

emis deciziile nr. 1/3 din 11 martie 2016 și nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016, prin care a

abrogat deciziile sale cu nr. 5/12 din 19 septembrie 2014 și nr. 3 din 17 martie 2015.

Vitalie Andrieș și Artur Istrati au afirmat că Consiliul sătesc Racovăț prin

deciziile de abrogare a încălcat în mod abuziv dreptul de proprietate a acestora

asupra terenurilor indicate.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Alexandru Gînga, Nicolae

Ceban și Serafim Zaporojan. A fost admisă integral acțiunea reconvențională depusă

de către Vitalie Andrieș și Artur Istrati. Au fost anulate deciziile Consiliului sătesc

Racovăț nr. 1/3 din 11 martie 2016 „cu privire la abrogarea deciziei nr. 5/12 din 19

septembrie 2014 despre aprobarea și înregistrarea bunului imobil cu numărul

cadastral xxxxx” și nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016 „cu privire la abrogarea deciziei nr.

1/3 din 17 martie 2015 despre aprobarea planului geometric Vitalie Andrieș, cu

numărul cadastral xxxxx”, ca fiind ilegale. A fost încasat de la Alexandru Gînga,

Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan la bugetul Judecătoriei Soroca cheltuieli

aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească în legătură cu

înștiințarea și chemarea părților în judecată în sumă de 294, 50 de lei.

Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat

de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan, s-a casat parțial hotărârea

din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central în latura acțiunii

înaintate de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan privind anularea

actelor de constatare pe teren și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii. În rest dispozițiile instanței de fond au fost menținute. A fost

încasat de la Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan în mod solidar

în beneficiul lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș cheltuielile de judecată în sumă de 1

000 de lei.

3

La data de 30 mai 2019, Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim

Zaporojan au depus recurs, fiind completat prin recursul motivat din 1 iulie 2019

împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului au indicat că, nu sunt de acord cu hotărârile instanțelor

ierarhic inferioare, le consideră ilegale și pasibile de a fi casate din următoarele

considerente. Instanța de apel a examinat cauza în procedura de contencios

administrativ, diferită de cea în care a fost înregistrată în instanța de fond.

Au menționat că, instanța inferioară la adoptarea deciziei a făcut uz de

prevederile art. 16 din Legea cadastrului bunurilor imobile, și în special alin. (1) și

(2) al articolului dat, care prevăd că identificarea bunului imobil se efectuează prin

confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren. Identificarea bunului

imobil se legalizează printr-un act de constatare pe teren, care va conține informații

referitoare la gradul de corespundere a datelor despre componența, suprafața și

despre alte caracteristici ale bunului imobil cu datele din cadastru. Însă, a ignorat

dispozițiile alin. (3), care prevede că în cazul constatării de modificări în

componența bunului, precum și al divizării terenului sau comasării de terenuri, în

afara lucrărilor de identificare se vor efectua și alte lucrări cadastrale necesare. Deși,

în speță reiese că organul cadastral la modificarea hotarului de teren a emis un

singur act de constatare a hotarului de teren prin care a comasat două terenuri.

Au afirmat că prin emiterea actelor de constatare a hotarelor pe teren modificat

ce le aparține lui Vitalie Andrieș și Artur Istrati, terenul identificat la măsurările

masive și constatat de către comisia funciară din cadrul Consiliului raional Soroca

cu lățimea de la 0, 91 m până la 1,15 m, suprafața totală de 0, 0123 ha a fost

comasat la terenurile ce le aparțin intimaților, care a avut drept rezultat înregistrarea

dreptului de proprietate nejustificat.

Recurenții au explicat că în urma ocupării nelegitime a canalului de scurgere a

apelor pluviale aflate în litigiu, acestea au fost demontate de către intimați, acțiuni

ce au avut drept rezultat inundații în gospodăriile lor, iar blocarea acestei porțiuni de

teren le-au îngrădit accesul la fântână, de unde se alimentau cu apă potabilă.

Cât privește acțiunea reconvențională, Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și

Serafim Zaporojan au specificat că doar acceptarea spre examinare a acesteia

contravine prevederilor Codului de procedură civilă (art. 172).

Au notat că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel la etapa pronunțării

deciziei intimații au prezentat probe noi pe care instanța le-a acceptat la dosar, fără

însă a motiva imposibilitatea prezentării lor în instanța de fond.

Recurenții au solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii inițiale și de respingere a acțiunii reconvenționale.

Prin referința depusă la data de 9 august 2019 Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” a solicitat ca recursul depus de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și

Serafim Zaporojan să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

4

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

Astfel, Colegiul consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal, deoarece decizia contestată datează cu 28

mai 2019, iar cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Bălți la 30 mai

2019.

În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul depus de Alexandru Gînga, Nicolae

Ceban și Serafim Zaporojan, a casa integral decizia din 28 mai 2019 a instanței de

apel și hotărârea din 13 decembrie 2018 a instanței de fond, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța competentă – Judecătoriei Soroca, sediul Central, din

următoarele motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Potrivit articolului 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. c1 ) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând cauza spre

rejudecare în prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea

eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) și f). La

solicitarea participanților la proces, instanța de recurs poate trimite cauza spre

rejudecare în prima instanță o singură dată în cazul prevăzut la art. 432 alin. (3) lit.

b).

5

Materialele cauzei denotă cu certitudine că la 24 octombrie 2017 Alexandru

Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Artur Istrati, Vitalie Andrieș și Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, intervenient accesoriu Primăria satului Racovăț, solicitând anularea

Actului de constatare pe teren din 19 mai 2014 referitor la modificarea terenului cu

numărul cadastral xxxxx, obligarea de a efectua măsurările în privința terenului cu

numărul xxxxx pentru stabilirea corectă a hotarelor de teren și documentarea acestor

măsurări prin act de constatare în corespundere cu planul sectorului repartizat în

titlul de autentificare a deținătorului de teren, înlăturarea obstacolelor prin

deblocarea canalului de scurgere a apelor pluviale și prin eliberarea sectorului

public, obligarea prezentării în instanța de judecată a planurilor cadastrale a

bunurilor imobile și harta de amplasare a acestora, compensarea cheltuielilor de

judecată.

La data de 23 februarie 2018 Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim

Zaporojan, reprezentați de avocatul Angela Cebotari au depus cerere de concretizare

a pretențiilor, prin care au solicitat anularea Actelor de constatare pe teren din 19

mai 2014 și din 22 decembrie 2014 și obligarea prezentării titlurilor deținătorilor de

teren (f.d.77-78, Vol. I).

Ulterior, la 4 septembrie 2018 Vitalie Andrieș și Artur Istrati au depus cerere

reconvențională împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți accesorii

Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan cu privire la anularea

deciziilor nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie 2016, ca fiind ilegale

(f.d.72-74, Vol. I).

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

netemeiniciei acțiunii principale înaintate de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și

Serafim Zaporojan, însă a conchis ca fiind întemeiată acțiunea reconvențională

depusă de către Vitalie Andrieș și Artur Istrati împotriva Consiliului sătesc Racovăț,

intervenienți accesorii Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan

privind anularea deciziilor nr. 7/9 din 3 noiembrie 2016 și nr. 1/3 din 11 martie

2016.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 28 mai

2019 a admis apelul declarat de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim

Zaporojan, a casat parțial hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca,

sediul Central în latura acțiunii înaintate de Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și

Serafim Zaporojan privind anularea actelor de constatare pe teren și în această parte

a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii. În rest a menținut dispozițiile

instanței de fond. A încasat de la Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim

Zaporojan în mod solidar în beneficiul lui Artur Istrati și Vitalie Andrieș cheltuielile

de judecată în sumă de 1 000 de lei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că atât decizia instanței de apel cât și hotărârea instanței de fond

nu pot fi menținute în condițiile după cum au fost adoptate.

Or, în speță, deși cauza dată a fost repartizată spre examinare cu indicele 2,

ceea ce presupune că urma a fi examinată în procedură contencioasă, instanța de

recurs reține că reieșind din pretențiile concretizate ale lui Alexandru Gînga,

6

Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan (obiectul litigiului), aceasta ține de competența

instanțelor de contencios administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră necesar de a scoate în

evidență esența noțiunii de „obiect al acțiunii în contencios administrativ” care

conform Legii contenciosului administrativ îl constituie actele administrative, cu

caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al

unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile

asimilate acestora în sensul prezentei legi.

Acțiunea în contenciosul administrativ constituie mijlocul legal prin care

persoana poate solicita apărarea drepturilor subiective, recunoscute de lege, care au

fost încălcate de autoritatea publică prin emiterea actului administrativ sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În contextul normelor enunțate, se distinge că solicitările înaintate spre

examinare prin cererea de concretizare – anularea Actelor de constatare pe teren din

19 mai 2014 și din 22 decembrie 2014, țin de competența instanței de contencios

administrativ.

Prin urmare, cu toate că la caz instanța de fond la soluționarea litigiului a făcut

referire la prevederile Legii contenciosului administrativ, aceasta a specificat că în

temeiul art. 371 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cauza urmează a fi

examinată de către instanța de drept comun, iar la rândul său instanța de apel a

menținut parțial hotărârea instanței de fond, făcând referire expresă la prevederile

Legii contenciosului administrativ și a Codului administrativ.

Pornind de la cele relatate, instanța de recurs consideră că cauza greșit a fost

examinată în procedura contencioasă reieșind din obiectul și pretențiile acțiunii, care

spre deosebire de procedura contenciosului administrativ, presupune o altă sarcină a

probațiunii.

Pe baza acestor considerații, se constată că cauza a fost examinată cu

încălcarea competenței jurisdicțional – materială, iar în acest sens art. 432 alin. (3)

lit. f) din Codul de procedură civilă, reglementează încălcarea normelor de drept

procedural în cazul în care hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale, ceea ce duce la casarea inevitabilă a actelor judecătorești recurate.

La acest capitol, instanța de recurs prin prisma standardelor Curții Europene,

notează că, nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în

principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group, A.S. împotriva

Slovaciei, pct. 61).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat

încălcarea normelor de drept procedural și anume că actele de dispoziție

judecătorești au fost pronunțate cu încălcarea competenței jurisdicționale, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 28 mai 2019 a Curții

de Apel Bălți și hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

La rejudecarea cauzei, prima instanță urmează să țină cont de cele menționate

și reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul

părților la un proces echitabil.

7

Totodată, la rejudecare instanța de fond urmează să verifice dacă cererea

reconvențională depusă de Artur Istrati și Vitalie Andrieș corespunde exigențelor

prevăzute de art. 172 și 173 din Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 195, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ și în conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. c1 ) din Codul de

procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim

Zaporojan.

Se casează decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 13

decembrie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Gînga,

Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan împotriva lui Artur Istrati, Vitalie Andrieș și

Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenient accesoriu Primăria satului

Racovăț cu privire la anularea actelor, și cererea reconvențională depusă de către

Artur Istrati și Vitalie Andrieș împotriva Consiliului sătesc Racovăț, intervenienți

accesorii Alexandru Gînga, Nicolae Ceban și Serafim Zaporojan cu privire la

anularea actelor, cu restituirea cauzei la rejudecare la Judecătoria Soroca, sediul

Central.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

8