3ra-731/20 — contestarea actului administrativ

3ra-731/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-731/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (G. Tocaiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Toderaș)

Î N C H E I E R E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Petru Vlas, reprezentat de

avocatul Daniel Ghidirim,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Petru Vlas împotriva Consiliului local Zastînca, intervenient accesoriu Vlad

Antonevici privind anularea pct. 2 și pct. 3, în partea ce ține de Petru Vlas, din decizia

nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 ”cu privire la inițierea procedurii de corectare a

greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului”,

împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și a fost emisă

o nouă decizie prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată

depusă de Petru Vlas împotriva Consiliului local Zastînca, intervenient accesoriu Vlad

Antonevici privind anularea pct. 2 și pct. 3, în partea ce ține de Petru Vlas, din decizia

nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 ”cu privire la inițierea procedurii de corectare a

greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului”,

c o n s t a t ă:

La 14 decembrie 2018, Petru Vlas, reprezentat de avocatul Daniel Ghidirim a

depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Consiliului local Zastînca, intervenient accesoriu Vlad Antonevici privind

anularea pct. 2 și pct. 3, în partea ce ține de Petru Vlas, din decizia nr. 10/3 din 04

septembrie 2008 ”cu privire la inițierea procedurii de corectare a greșelilor în proiectul

de organizare a teritoriului”.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este posesorul și proprietarul

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxx care este situat în satul Zastînca

raionul Soroca. Când a procurat în anul 2006 terenul indicat, bunurile imobile ce se

află între terenul pe care îl deține și traseul M-2 Chișinău-Soroca, nu erau formate și

nu erau formate nici căile de acces către bunul imobil pe care îl deține. Primăria satului

1

Zastînca a emis o hotărâre cu privire la stabilirea căii de acces către terenul care îl

deține și către terenurile de lângă dânsul, de la traseul M-2 Chișinău-Soroca. După

aceasta a obținut certificatul de urbanism și autorizația de construcție nr. 27 din 31 iulie

2008, eliberate în conformitate cu legislația în vigoare, pentru construcția

transformatorului TSMA 60 KVA în care este indicat că terenul are acces carosabil și

pietonal la drumul central și cel auxiliar. Acest transformator a fost instalat cu toate

condițiile specificate de reglementările în domeniu. După darea în exploatare a

transformatorului, drumul de acces de la terenul său și terenurile din vecinătate către

traseul principal M-2 a rămas conform certificatului de urbanism, pe lângă

transformator.

Reclamantul Petru Vlas a menționat că la 04 septembrie 2008 de către Consiliul

Local Zastînca a fost adoptată decizia nr. 10/3 ,,Cu privire la inițierea procedurii de

corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului” prin care la pct. 2 a fost

stabilit că: Se anulează titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren și se

vor corecta greșelile din proiect cu consimțământul în scris a fiecărui titular de drepturi

(conform listei – Petru Vlas asupra bunului imobil cadastral xxxxxxxxxxxxx cu

suprafață de 0, 1577 ha. La pct. 3 a permite reproiectarea sectoarelor de teren cu

perfectarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren sectorul

(conform listei): - Petru Vlas asupra bunului imobil cadastral xxxxxxxxxxxxx cu

suprafața de 0, 1200 ha.

Reclamantul a relatat că în decizia nominalizată mai sus este indicat la pct. 1 că

se inițiază procedura de corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului

din 26 februarie 2003. Acest proiect și titlu de autentificare a dreptului deținătorului de

teren le-a solicitat, dar nu a primit nici un răspuns din partea Primăriei satului Zastînca.

Decizia nominalizată nu i-a fost adusă la cunoștință și a aflat despre această decizie

abia la sfârșitul lunii septembrie 2018, deoarece având un proces civil pe rol a interpelat

serviciul de arhivă. Din arhivă a fost expediat răspunsul la 24 septembrie 2018. Din

considerentul că această decizie a fost emisă fără consimțământul său, ceea ce

contravine legislației, nu a fost de acord cu decizia nominalizată și la 17 octombrie

2018 s-a adresat cu cerere prealabilă către Consiliul local Zastînca prin care a solicitat,

să anuleze pct. 2 și pct. 3 a deciziei nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 prin care s-a decis

diminuarea lotului, ce îi aparține cu drept de proprietate cu 0, 0377 ha și să emită o

decizie de atribuire a suprafeței de 0, 0377 ha și să o dea în natură. La 17 noiembrie

2018 a primit un răspuns de la primarul satului Zastânca, Petru Covalciuc prin care i s-

au refuzat cerințele înaintate în cererea prealabilă.

Reclamantul consideră că decizia nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 ,,Cu privire la

inițierea procedurii de corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului” în

partea ce ține de diminuarea lotului ce îi aparține, este una ilegală, deoarece a fost emisă

fără a fi informat și fără consimțământul său. Cu atât mai mult, construcția exista cu

considerentul accesului existent prin proprietatea anulată până la momentul anulării.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, anularea pct. 2 și pct. 3, în partea ce

ține de Petru Vlas, din decizia nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 ,,Cu privire la inițierea

procedurii de corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului”, ca fiind

ilegale, precum și încasarea de la Consiliul local Zastînca a cheltuielilor de judecată.

La fel, a solicitat obligarea Consiliului local Zastînca să prezinte în instanța de judecată

proiectul de organizare a teritoriului din 26 februarie 2003 și titlu de autentificare a

2

dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxxx cu suprafața de 0, 1577

ha.

Prin încheierea din 06 februarie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vlad Antonevici. (f.d.37)

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Soroca sediul Central s-a respins

ca fiind depusă tradiv cererea de chemare în judecată depusă de Petru Vlas, reprezentat

de avocatul Daniel Ghidirim împotriva Consiliului local Zastînca, intervenient

accesoriu Vlad Antonevici privind anularea pct. 2 și pct. 3, în partea ce ține de Petru

Vlas, din decizia nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 ”cu privire la inițierea procedurii de

corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului” (f.d. 89).

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți a fost casată hotărârea din

21 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și a fost emisă o nouă decizie prin

care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Petru

Vlas împotriva Consiliului local Zastînca, intervenient accesoriu Vlad Antonevici

privind anularea pct. 2 și pct. 3, în partea ce ține de Petru Vlas, din decizia nr. 10/3 din

04 septembrie 2008 ”cu privire la inițierea procedurii de corectare a greșelilor în

proiectul de organizare a teritoriului”.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că pe data de 04 septembrie

2008 de către Consiliul local Zastînca a fost emisă decizia nr. 10/3 ”Cu privire la

corectarea erorilor comise la executarea lucrărilor cadastrale și elaborarea proiectelor

de organizare a teritoriului”, prin care s-a decis a anula planul cadastral și titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren pe sectoarele cu numerele cadastrale

menționate în anexa nr. 1, a aproba planul cadastral corectat conform anexei nr. 2,

primarul Pavel Covalciuc împreună cu inginerul Gonța V. va asigura eliberarea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren și după caz a planurilor

cadastrale parte componentă a documentelor de drept, pentru toate terenurile, implicate

în noul plan cadastral aprobat, și altele (f.d.66). În extrasul de arhivă nr. 1021 din data

de 24 septembrie 2018 a deciziei nr. 10/3 din 04 septemrie 2008 al ședinței Consiliului

local Zastînca din 04 septembrie 2008 se indică că Consiliul local Zastînca a decis: 1)

de a iniția procedura de corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului

din 26 februarie 2003; 2) s-a anulat titlurile de autentificare a dreptului deținătorului

de teren și se vor corecta greșelile din proiect cu consimțământul în scris a fiecărui

titular de drepturi (conform listei I) – Petru Vlas asupra bunului imobil cu numărul

cadastral xxxxxxxxxxxxx cu S-0,1577; 3) a permis reproiectarea sectoarelor de teren

cu perfectarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren sectorul

(conform listei) – Petru Vlas asupra bunului imobil cu numărul cadastral

xxxxxxxxxxxxx cu S-0,1200 ha și altele. (f.d.8)

Instanța de apel a constatat că pe data de 17 octombrie 2018 Petru Vlas s-a adresat

către Consiliul local Zastînca cu cerere prealabilă, prin care a specificat că nu este de

acord cu decizia nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 și a solicitat să fie anulate pct. 2 și 3

din decizia nr. 10/3 din 04 septembrie 2008, prin care s-a decis diminuarea lotului său

cu 0, 377 ha, deoarece nu a dat consimțământul pentru această corectare. De asemenea,

a solicitat emiterea deciziei de atribuire a suprafeței de 0, 377 ha și darea în natură a

terenului. În cerere a mai indicat că despre decizia dată a aflat la sfârșitul lunii

septembrie 2018, luând în considerație că din arhivă a fost expediat răspunsul pe data

de 24 septembrie 2018. (f.d.4) În răspunsul la cererea prealabilă nr. 832 din data de

3

13 noiembrie 2018 Primăria satului Zastînca a comunicat că, la momentul formării

bunului imobil cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxx nu s-a ținut cont de art. 11 din

Codul funciar, ca rezultat s-a comis eroarea care prin decizia nr. 10/3 ”Cu privire la

corectarea erorilor comise la executarea lucrărilor cadastrale și elaborarea proiectelor

de organizare a teritoriului”, a fost corectată. (f.d.6)

Instanța de apel a specificat că conform adeverinței nr. 02/1-16/58 din 28 ianuarie

2019 eliberată de Primăria satului Zastînca, se adeverește că Petru Vlas proprietar al

terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxx nu i s-a eliberat titlu de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, datorită faptului că Petru Vlas a devenit proprietar a

sectorului nominalizat cu suprafața - 0,12 ha, în baza contractului de cumpărare-

vânzare cu Alexei Pih înregistrat în anul 2006, precum și în incinta Primăriei satului

Zastînca nu dispune de acte ce ar confirma faptul că Petru Vlas ar fi deținut titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxxx.

(f.d.48) Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu numărul

cadastral xxxxxxxxxxxxx, terenul cu suprafața de 0,13 ha aparține cu drept de

proprietate lui Petru Vlas, la rubrica temeiul înscrierii este indicat contractul de

vânzare-cumpărare, nr. 475 din 06 februarie 2006 și decizia Consiliului local Zastînca

nr. 10/3 din 04 septembrie 2008. (f.d.7; 62) Conform informației nr. 02/1-16/501 din

16 septembrie 2019 a Primăriei satului Zastînca raionul Soroca, în urma efectuării

tranzacției de vânzare-cumpărare încheiate în baza contractului de vânzare-cumpărare

nr. 475 din 06 februarie 2006 între proprietarul de teren pentru construcție cu numărul

cadastral xxxxxxxxxxxxx cu S-0,12 ha Alexei Pih și Petru Vlas, ultimul a cumpărat

suprafața de teren de 0, 12 ha. La momentul delimitării sectorului de teren în natură s-

a depistat că terenul avea suprafața nu de 0,12 ha dar de 0,1577 ha.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 11 din Codul funciar este stipulat că

autoritățile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberîndu-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetățenilor sectoarele de teren

ocupate de case, anexe gospodărești și grădini care li s-au atribuit în conformitate cu

legislația. Atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului

până la epuizarea acesteia pentru construcția caselor de locuit, anexelor gospodărești

și grădini: în orașe – de la 0,04 până la 0, 07 hectare, în localități rurale – până la 0, 12

hectare. Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autoritățile

administrației publice locale, trec în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu

este posibil, reieșind din suprafața reală a terenului ce deservește construcțiile

terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu

constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor,

proporțional suprafeței privatizate de fiecare. Atribuirea repetată în proprietate privată

a terenurilor cetățenilor, în scopurile indicate în alineatul 1 al prezentului articol, se

efectuează contra plată prin vînzare la licitație, organizată de autoritatea administrației

publice locale. Prețul inițial de vânzare a terenului nu va fi mai mic decât prețul

normativ al pământului calculat în baza tarifelor stabilite de legislația în vigoare. Se

admite atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în scopurile prevăzute în alineatul 1

al prezentului articol, cetățenilor a căror proprietate funciară a fost distrusă în rezultatul

calamităților naturale.

Conform art. 14 lit. f) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților

4

administrației publice locale de nivelul întîi stabilite la art. 4 al Legii privind

descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competențe:

decide asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a

drumurilor, podurilor, fondului locativ în condițiile Legii cu privire la locuințe, precum

și a întregii infrastructuri economice, sociale, medicale și de agrement de interes local.

Instanța de apel a reținut că decizia nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 ”Cu privire

la inițierea procedurii de corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului”,

este emisă în corespundere cu legislația în vigoare. Petru Vlas a devenit proprietar al

terenului cu număr cadastral xxxxxxxxxxxxx, cu suprafață - 0,12 ha în temeiul

contractului de vânzare-cumpărare încheiate cu Alexei Pih, nr. 475 din 06 februarie

2006, ultimului nu i-a fost repartizat prin decizia Consiliului local Zastînca teren în

mărime de 0, 1577 ha, din care considerente prin decizia nr. 10/3 din 04 septembrie

2008 ”Cu privire la inițierea procedurii de corectare a greșelilor în proiectul de

organizare a teritoriului” nu i-au fost încălcate careva drepturi. Astfel, cererea de

chemare în judecată este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

05 iunie 2020, Petru Vlas, reprezentat de avocatul Daniel Ghidirim a contestat-o cu

recurs prin intermediul oficiului poștal, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și emiterea unei noi decizii de admiterea acțiunii depuse de Petru Vlas.

În motivarea recursului, recurentul, Petru Vlas, a invocat că instanța de apel nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Recurentul Petru Vlas a menționat că la 04 septembrie 2008 de către Consiliul

local Zastînca a fost adoptată decizia nr. 10/3 ,,Cu privire la inițierea procedurii de

corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului” prin care la pct. 2 a fost

stabilit că: Se anulează titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren și se

vor corecta greșelile din proiect cu consimțământul în scris a fiecărui titular de drepturi

(conform listei – Petru Vlas asupra bunului imobil cadastral xxxxxxxxxxxxx cu

suprafață de 0, 1577 ha. La pct. 3 a permite reproiectarea sectoarelor de teren cu

perfectarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren sectorul

(conform listei): - Petru Vlas asupra bunului imobil cadastral xxxxxxxxxxxxx cu

suprafața de 0, 1200 ha.

Recurentul consideră că decizia nr. 10/3 din 04 septembrie 2008 ,,Cu privire la

inițierea procedurii de corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului” în

partea ce ține de diminuarea lotului ce îi aparține, este una ilegală, deoarece a fost emisă

fără a fi informat și fără consimțământul său. Cu atât mai mult, construcția exista cu

considerentul accesului existent prin proprietatea anulată până la momentul anulării.

Recurentul a relatat că în decizia nominalizată mai sus este indicat la pct. 1 că se

inițiază procedura de corectare a greșelilor în proiectul de organizare a teritoriului din

26 februarie 2003. Acest proiect și titlu de autentificare a dreptului deținătorului de

teren le-a solicitat, dar nu a primit nici un răspuns din partea Primăriei satului Zastînca.

Decizia nominalizată nu i-a fost adusă la cunoștință și a aflat despre această decizie

abia la sfârșitul lunii septembrie 2018, deoarece având un proces civil pe rol a interpelat

serviciul de arhivă. Din arhivă a fost expediat răspunsul la 24 septembrie 2018. Din

considerentul că această decizie a fost emisă fără consimțământul său, ceea ce

contravine legislației, nu a fost de acord cu decizia nominalizată și la 17 octombrie

5

2018 s-a adresat cu cerere prealabilă către Consiliul local Zastînca prin care a solicitat,

să anuleze pct. 2 și pct. 3 a deciziei nr. 10/3 din 04 septembrie 2008, prin care s-a decis

diminuarea lotului, ce îi aparține cu drept de proprietate cu 0, 0377 ha și să emită o

decizie de atribuire a suprafeței de 0, 0377 ha și să o dea în natură. La 17 noiembrie

2018 a primit un răspuns de la primarul satului Zastânca, Petru Covalciuc prin care i s-

au refuzat cerințele înaintate în cererea prealabilă.

Recurentul a invocat prevederile art. 38 alin. (3) al Legii Nr. 1543 din 25 februarie

1998 cadastrului bunurilor imobile, care stabilește că greșelile care nu au caracter

tehnic indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului de drepturi,

componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea comună, a

coordonatelor hotarelor, exceptând transformarea coordonatelor punctelor de hotar

dintr-un sistem de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile și interesele

legitime ale tutilarilor de drepturi sau ale altor persoane se corectează cu

consimțământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sânt

atinse sau în temeiul hotărârii judecătorești irevocabile. Astfel recurentul a indicat că

nu a exprimat consimțământul cu atât mai mult că se cere în scris și în cazul dat era

necesar să existe o hotărâre judecătorească irevocabilă, după inițierea unui proces, în

care fiecare parte să prezinte probele și să demonstreze poziția sa față de acest litigiu

de care a fost lipsit fiind încălcat dreptul la un proces echitabil.

Recurentul consideră că dispoziția de corectare a erorilor cadastrale care a fost

adoptată cu încălcarea procedurilor stabilite, generează încălcarea drepturilor altor

persoane și anume cetățeanului simplu, deoarece persoana este pusă în situația de a

demonstra și a aduce argumente în instanță de judecată că dreptul de proprietate i-a

fost încălcat.

La 18 iunie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului local

Zastînca, Vlad Antonevici copia recursului declarat de Petru Vlas, reprezentat de

avocatul Daniel Ghidirim împotriva deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți

(f.d. 192 vol. I).

Completul specializat relevă că Consiliul local Zastînca a recepționat copia

recursului depus de Petru Vlas, reprezentat de avocatul Daniel Ghidirim, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 194 vol. I).

Intimatul Consiliul local Zastînca nu și-a valorificat dreptul de a depune referință

la recursul declarat de Petru Vlas, reprezentat de avocatul Daniel Ghidirim împotriva

deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 10 martie 2020.

Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentului Petru Vlas, la data de 12 mai

2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 174,

vol. I) ).

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020 a fost

declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie

6

-15 mai 2020.

Prin dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova termenele de exercitare a căilor de atac aflate în

curs la data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență, termenul de declarare a recursului

pentru Casa Națională de Asigurări Sociale după întrerupere a început a curge de la

data de 16 mai 2020.

În aceste circumstanțe recursul motivat înaintat de către Petru Vlas la 05 iunie

2020 prin intermediul oficiului poștal, se consideră a fi depus în termen. (f.d. 181-190,

vol. I).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

7

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurentul Petru Vlas, reprezentat de

avocatul Daniel Ghidirim este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Petru Vlas, reprezentat de avocatul Daniel Ghidirim se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8