3ra-443/19 — contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului imobil, repararea prejudiciului material și moral

3ra-443/19 — contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului imobil, repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-443/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: C. Botnaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

DECIZIE

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Petru Vlas,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Petru Vlas împotriva Consiliului local Zastînca, raionul Soroca, intervenienți

accesorii Valentina Bevza, Vlad Antonevici și Agenția Servicii Publice cu privire la

contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului

imobil, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Petru Vlas și a fost casată hotărârea din 13 iulie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central, fiind emisă o hotărâre nouă de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 07 iulie 2017, Petru Vlas a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului local Zastînca cu privire la contestarea actului administrativ,

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea de a

modifica planul cadastral și geometric al bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că este proprietarul bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXX, amplasat în satul Zastînca, raionul Soroca. Când a procurat

terenul dat în anul 2006, bunurile imobile ce se află între terenul pe care-l deține și

traseul M-2 Chișinău-Soroca, nu erau formate, la fel nu erau formate nici căile de

acces către imobilul său.

A menționat că Primăria s. Zastînca a adoptat o hotărâre cu privire la stabilirea

căii de acces către terenul său și terenurile vecine de la traseul M-2 Chișinău-Soroca.

1

Ulterior, a obținut certificatul de urbanism și autorizația de construire nr. 27 din 31

iulie 2008, eliberate în conformitate cu legislația în vigoare, pentru construcția

transformatorului TSMA 60 KVA, în care se indică că terenul are acces carosabil și

pietonal la drumul central și cel auxiliar. Acest transformator a fost instalat cu

respectarea condițiilor reglementate de lege și după darea în exploatare a acestuia,

drumul de acces de la terenul său și terenurile din vecinătate către traseul principal M-

2 a rămas conform certificatului de urbanism, pe lângă transformator.

Petru Vlas a susținut că ulterior, a aflat că în fața terenului pe care-l deține în

proprietate, au fost formate alte bunuri imobile în așa mod încât drumul de acces a fost

inclus în terenul deținut de Valentina Bevza, rămânând astfel fără drum de acces.

Consideră că la formarea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX au fost comise

greșeli, neluându-se în considerare certificatul de urbanism și autorizația de construire

nr. 27 din 31 iulie 2008, eliberate pentru construirea transformatorului TSMA 60

KVA.

A afirmat că nu i-a fost adusă la cunoștință decizia de formare a bunurilor imobile

nominalizate și după ce au fost epuizate toate căile posibile de a obține acest act

administrativ, având în vedere că i-au fost încălcate drepturile, la 10 mai 2017 s-a

adresat cu o cerere către Consiliul local Zastînca și Valentina Bevza, prin care a adus

la cunoștință cele indicate supra și a solicitat anularea hotărârii de formare a bunului

imobil în parametrii actuali, cu corectarea planului geometric al imobilului cu nr.

cadastral XXXXX, ce aparține Valentinei Bevza și rezilierea contractului de vânzare-

cumpărare a terenului respectiv.

Reclamantul a notat că în termenul prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns de

la Consiliul local Zastînca, motiv din care s-a adresat la Primăria s. Zastînca, unde i-a

fost comunicat că cererea sa a fost recepționată, dar nu poate fi soluționată până la

întrunirea Consiliului local Zastînca, care va avea loc la 29 iunie 2017.

A indicat că la data de 29 iunie 2017 a avut loc ședința consiliului local, la care a

participat și el, însă cererea sa nu a fost pusă în discuție, iar după ședință de asemenea

nu a primit niciun răspuns și nu i s-a adus la cunoștință nicio decizie.

Petru Vlas a declarat că potrivit informației eliberate de ÎS „Cadastru”, la baza

înscrierii dreptului de proprietate asupra bunului imobil nr. XXXXX au stat deciziile

Consiliului local Zastînca nr. 10/7 din 21 aprilie 2016 și nr. 11/4 din 01 octombrie

2014, pe care le consideră ilegale, ca fiind emise cu încălcarea procedurii stabilite. Or,

actele administrative au fost emise cu încălcarea prevederilor Legii privind principiile

urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996 și a procedurii generale

de formare a bunului imobil stabilită de Legea cu privire la formarea bunurilor imobile

nr. 354 din 28 octombrie 2004. Respectiv, este ilegal și titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 05 ianuarie 2017.

Mai mult ca atât, la momentul formării drumului existent în prezent, de către

firma „Strabag” a fost verificată documentația urbanistică și de amenajare a

teritoriului, precum și au fost prezentate certificatul de urbanism și autorizația de

construire a transformatorului, avizul de racordare a transformatorului și decizia nr. 5/4

din 15 aprilie 2008 a Primăriei s. Zastînca despre formarea căilor de acces, luându-se

2

astfel decizia de a construi drumul spre loturile de teren cu numărul cadastral comun

7866109.

A solicitat anularea deciziei de formare a bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX, obligarea Consiliului local Zastînca să anuleze titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 05 ianuarie 2017, cu modificarea

planului cadastral și geometric al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX.

Prin încheierea din 28 iulie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

atrasă în proces Valentina Bevza în calitate de intervenient accesoriu.

La data de 25 august 2017, reclamantul a depus cerere de chemare în judecată

suplimentară, solicitând inclusiv repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de

lei și material în sumă de 1768,03 lei.

Prin încheierea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

introdusă în proces în calitate de intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”.

Iar la data de 17 mai 2018 a fost introdus în proces în calitate de intervenient

accesoriu Vlad Antonevici, noul proprietar al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX,

în baza contractului de donație nr. 8319 din 18 septembrie 2017.

La 12 iulie 2018 Vlas Petru și-a concretizat pretențiile din acțiune, solicitând

anularea deciziilor Consiliului local Zastînca de formare a bunului imobil cu nr.

cadastral XXXXX, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral XXXXX din 05 ianuarie 2017, obligarea Consiliului local Zastînca de

a modifica planul cadastral și geometric al imobilului, cu introducerea drumului de

acces existent din anul 2008, repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei

și material în sumă de 1768,03 lei.

Prin hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, acțiunea

depusă de Vlas Petru a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Petru Vlas, a fost casată integral hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

La data de 05 februarie 2019 Vlas Petru a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 13 noiembrie

2018 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de

apel, declarând că Curtea de Apel Bălți a examinat superficial prezenta speță, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A indicat că în ședința de judecată reprezentantul Consiliului local Zastînca a

declarat că registrul certificatelor de urbanism și al autorizațiilor de construire se află

în arhiva raională Soroca. Prin informația nr. 1057 din 02 octombrie 2017 se constată

că registrul dat nu a fost predat în arhiva raională, fapt ce demonstrează că funcționarii

Primăriei s. Zastînca au format bunurile imobile fără a lua în considerație certificatul

de urbanism și autorizația de construire nr. 27 din 31 iulie 2008.

Recurentul a susținut că proiectul planului urbanistic general al sectorului, al

planului cadastral și proiectul transformatorului au fost prezentate la eliberarea

3

autorizației de construire conform art. 12 din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010.

De asemenea, a menționat că imobilul ce-l deține în proprietate nu a fost inclus în

proiectul și planul de electrificare general, întocmit în anul 2010, deoarece el deja avea

electricitate de la transformator. Responsabilii de electrificare l-au introdus în planul

de electrificare ca consumator particular de la transformatorul inclus în planul de

electrificare, care a fost semnat de către autoritatea publică locală Zastînca.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că ar fi încălcat termenul

prevăzut de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ la depunerea cererii

prealabile, deoarece în toamna anului 2016 a depus o cerere referitor la procurarea ori

luarea în arendă a terenului situat vizavi de terenul său, care s-a dovedit a fi cu nr.

cadastral XXXXX, nu a știut despre formarea acestui bun, configurația, parametrii și

cui aparține, iar numărul cadastral l-a indicat la insistența funcționarilor de la primărie,

motivând că cererea nu poate fi primită fără specificarea numărului. Răspuns la cererea

dată nu a primit. Despre regimul juridic, configurația și parametrii bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXX a aflat în cadrul procesului de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 13 noiembrie 2018.

Decizia instanței de apel redactată integral a fost publicată pe pagina web a Curții

de Apel Bălți la 05 decembrie 2018 și a fost expediată în adresa părților la data de 06

decembrie 2018, potrivit scrisorii de însoțire nr. 24984 (f.d. 52, volumul II), fiind

recepționată de către Vlas Petru la 12 decembrie 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 05 februarie 2019 de către Vlas Petru, este în

termen.

Prin referința depusă la data de 13 martie 2019 Consiliului local Zastînca,

raionul Soroca a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

4

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din următoarele

considerente.

În corespundere cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Astfel, în conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau

aplicate eronat în cazurile prevăzute expres la alin. (2) și (3) al articolului menționat.

Alineatul (4) al art. 432 din Codul de procedură civilă, prevede că săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Prin prisma art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, conform datelor din Registrul

bunurilor imobile, la data de 13 februarie 2006 a fost înregistrat dreptul de proprietate

al lui Petru Vlas asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX, situat în rnul Soroca,

satul Zastînca, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 475 din 06 februarie

2006 (f.d. 16, volumul I).

Prin decizia Consiliului local Zastînca nr. 1/4 din 15 ianuarie 2014, a fost

aprobat planul urbanistic de detaliu din satul Zastînca, raionul Soroca, cu repartizarea

sectoarelor atribuite pentru construcția caselor de locuit (f.d. 74, volumul I).

La data de 01 octombrie 2014, Consiliul local Zastînca a emis decizia nr. 11/4

din „Cu privire la identificarea și înregistrarea bunurilor imobile”, prin care au fost

identificate bunurile imobile cu numerele cadastrale: XXXXX cu S-0,8002 ha modul

de folosință agricol; XXXXX cu S-1,9007 ha modul de folosință fondul apelor;

XXXXX cu S-0,7431 ha modul de folosință grădini; XXXXX cu S-10,0562 ha modul

de folosință agricol; XXXXX cu S-0,2520 ha modul de folosință grădini și XXXXX cu

S-0,0016 ha modul de folosință pentru construcții, amplasate în intravilanul și

extravilanul sat. Zastînca în urma măsurărilor geodezice executate de OCT Soroca pe

5

terenurile proprietate publică a administrației publice locale Zastînca. Conform pct. 2

din decizie, au fost raportate bunurile imobile menționate în pct. 1 ca bunuri imobile

publice, domeniul privat al sat. Zastînca, iar prin pct. 3 s-a solicitat Oficiului Cadastral

Teritorial Soroca să înregistreze bunurile imobile cu numerele cadastrale XXXXX (f.d.

50, volumul I).

Prin decizia Consiliului local Zastînca nr. 19/4 din 04 mai 2015 „Cu privire la

formarea bunurilor imobile prin separare, trecerea dintr-un domeniu în altul”, au fost

formate prin separare 9 sectoare de teren în blocul cadastral XXXXX cu câte a 0,0825

ha, proprietate publică a domeniului privat din sectorul de teren XXXXX cu S-0,7431

ha, amplasate în s. Zastînca, raionul Soroca, printre care și bunul imobil în litigiu cu nr.

cadastral XXXXX (f.d. 81, volumul I).

Ulterior, la data de 21 aprilie 2016 a fost emisă decizia Consiliului local Zastînca

nr. 10/7 „Cu privire la aprobarea proiectului de separare a terenurilor și înregistrarea

lor”, prin care a fost aprobat proiectul de separare a terenurilor cu nr. cadastrale

XXXXX, solicitând OCT Soroca să înregistreze bunurile imobile nou formate (f.d. 76,

volumul I).

Prin decizia Consiliului local Zastînca nr. 15/3 din 09 decembrie 2016 „Cu

privire la completarea și modificarea deciziilor Consiliului local Zastînca”, a fost

completat pct. 2 al deciziei nr. 10/7 din 21 aprilie 2016, fiind introdus la lit. c) – nr.

cadastral XXXXX cu S-0,0825 ha, trecut în registrul cadastral cu nr. 3014 din 25

aprilie 2016 (f.d. 101, volumul I).

Iar, conform pct. 1.2 din decizia Consiliului local Zastînca nr. 15/6 din 09

decembrie 2016 „Cu privire la transmiterea în proprietate a terenurilor”, s-a transmis în

proprietatea Valentinei Bevza terenul cu nr. cadastral XXXXX cu S - 0,0825 ha grădini

trecut în registrul cadastral cu nr. 3014 din 25 aprilie 2016 (f.d. 100, volumul I).

Astfel, conform datelor din Registrul bunurilor imobile, la data de 29 septembrie

2016 a fost înregistrat terenul cu nr. cadastral XXXXX, modul de folosință – grădină,

după satul Zastînca, rnul Soroca, în temeiul deciziilor Consiliului local nr. 10/7 din 21

aprilie 2016 și nr. 11/4 din 01 octombrie 2014. Ulterior, la data de 17 ianuarie 2017, în

temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 05

ianuarie 2017, a fost înregistrat dreptul de proprietate al Valentinei Bevza asupra

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX (f.d. 18, volumul I).

Totodată, se reține că la data de 16 septembrie 2016, Petru Vlas a depus o cerere

în adresa Primarului satului Zastînca, prin care a solicitat darea în arendă sau vânzarea

terenului cu nr. cadastral XXXXX situat vizavi de terenul pe care-l deține în

proprietate cu nr. cadastral XXXXX. Prin decizia nr. 14/10 din 18 noiembrie 2016,

Consiliul local Zastînca a refuzat înstrăinarea sau darea în arendă a terenului cu nr.

cadastral XXXXX, din motivul că va fi transmis în proprietate familiilor care nu dețin

terenuri, pentru necesitățile familiale (f.d. 98-99, volumul I).

La 05 mai 2017, Petru Vlas s-a adresat cu cerere prealabilă la Consiliul local

Zastînca, recepționată la 10 mai 2017 conform avizului de recepție (f.d. 7, volumul I),

prin care a solicitat anularea hotărârii de formare a bunului imobil nr. cadastral

XXXXX în parametrii actuali, cu corectarea planului geometric a imobilului ce

6

aparține Valentinei Bevza și rezilierea contractului de vânzare-cumpărare a terenului

(f.d. 19, volumul I).

În motivarea cererii a invocat că în toamna anului 2016 a aflat că în fața

terenului pe care-l deține au fost formate alte bunuri imobile, astfel încât drumul de

acces la imobilul său a fost inclus în terenul cu nr. cadastral XXXXX. De asemenea, pe

terenul nou format este instalat transformatorul electric TSMA 60 KVA, în baza

certificatului de urbanism și autorizației de construire nr. 27 din 31 iulie 2008.

În termenul prevăzut de lege Petru Vlas nu a primit răspuns la cererea prealabilă,

însă susține că a fost informat verbal despre faptul că problema lui va fi soluționată la

ședința consiliului care urma să se desfășoare la data de 29 iunie 2017, dată la care

cererea nu a fost pusă în discuție.

În consecință, la data de 07 iulie 2017 Petru Vlas a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului local Zastînca, solicitând anularea deciziilor de formare

a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX din 05 ianuarie 2017, obligarea

Consiliului local Zastînca de a modifica planul cadastral și geometric al imobilului, cu

introducerea drumului de acces existent din anul 2008, repararea prejudiciului moral în

mărime de 10 000 de lei și material în sumă de 1768,03 lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

respingerii acțiunii ca fiind neîntemeiată, din motiv că deși drept temei de anulare a

deciziei de formare a bunului imobil în litigiu și a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, a fost invocat faptul neluării în considerare a certificatului de

urbanism și a autorizației de construire a transformatorului, Petru Vlas nu a putut

prezenta dovada înregistrării actelor respective la Primăria s. Zastînca, precum nici

proiectul sau planul urbanistic al sectorului.

De asemenea, prima instanță a stabilit că potrivit planului urbanistic al

localității, elaborat încă în anul 1993 și care nu a suferit modificări, toate bunurile

imobile au căi de acces, inclusiv și la traseul M-2, doar că nu anume în locul unde-și

dorește Petru Vlas, drepturile ultimului și ale locatarilor vecini nefiind încălcate.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Petru Vlas, a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost respinsă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că acțiunea în partea contestării

deciziei Consiliului local Zastînca de formare a bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX a fost depusă tardiv, în condițiile în care Petru Vlas susține în cererea

prealabilă că a aflat despre formarea altor bunuri imobile și includerea drumului de

acces în terenul pe care-l deține Valentina Bevza, cât și despre decizia de formare a

bunului imobil în litigiu în toamna anului 2016, însă s-a adresat cu cerere prealabilă

abia în luna mai 2017.

Referitor la pretențiile cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al

bunului imobil, Curtea de Apel Bălți a conchis că au fost înaintate împotriva unui pârât

necorespunzător, or, titlul de autentificare se eliberează pentru fiecare teren, în baza

deciziei consiliului local, de către primărie și respectiv, acțiunea urma a fi înaintată față

7

de titularul Valentina Bevza și organul emitent. De asemenea, Consiliul local Zastînca

nu este competent să modificare planurile cadastrale ale imobilelor, ci doar să solicite

organului abilitat Agenția Servicii Publice modificarea acestora, care la rândul ei va

efectua lucrările cadastrale și monitoringul bunurilor imobile, cu întocmirea și

actualizarea planurilor cadastral și geometric.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, verificând legalitatea deciziei atacate, a constatat că instanța de apel a

aplicat eronat normele de drept material.

Conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000 (în vigoare până la 01 aprilie 2019), orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-

un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care se

consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ

va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de

zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în

care legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 15 alin. (1) și (2) din Legea dată, cererea prealabilă se

examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la

data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiționarului dacă

legislația nu prevede altfel. Organul emitent este în drept: a) să respingă cererea

prealabilă; b) să admită cererea prealabilă și, după caz, să revoce sau să modifice actul

administrativ.

Art. 16 alin. (1) din Legea enunțată stipulează că, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun răspuns în

termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ

competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei

cauzate.

În condițiile art. 17 alin. (1) din aceeași Lege, cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în

termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la:

a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut

de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei

cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului

administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

Astfel, în privința condițiilor de exercitare a acțiunii în contencios administrativ,

legea specială a instituit pentru actele administrative o procedură administrativă

obligatorie, prealabilă sesizării instanței, iar pentru ca procedura prealabilă să-și atingă

scopul, legiuitorul a prevăzut și termenele în care trebuie să fie exercitată, precum și

competența examinării unei astfel de cereri, care ține exclusiv de organul emitent.

8

Din normele legale citate rezultă că, respectarea procedurii prealabile de

soluționare a litigiului este obligatorie în cazul contenciosului administrativ, dacă legea

nu dispune altfel. Dar, demararea procedurii prealabile și ulterior a unui proces este un

drept al persoanei care se consideră a fi vătămată într-un drept al său recunoscut de

lege și nu o obligație.

Respectiv, dacă o persoană se consideră a fi vătămată într-un drept al său și

dorește restabilirea acestuia, ea are dreptul de a iniția o procedură în ordinea

contenciosului administrativ, doar cu respectarea unei proceduri prealabile.

Totodată, organul administrativ sesizat este obligat să examineze cererea

prealabilă, fapt ce rezultă din prevederile art. 15 din Legea contenciosului

administrativ. Deci, legea oferă posibilitatea persoanei de a depune cererea prealabilă

și instituie obligația organului administrativ de a examina această cerere.

Pe parcursul procedurii prealabile/prejudiciare, petiționarul și autoritatea publică

au dreptul de a opune reciproc toate excepțiile și a aduce toate argumentele în

susținerea circumstranțelor invocate.

În cadrul examinării cererii prealabile, executându-și obligația impusă de lege,

conform art. 15 alin. (2) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, organul emitent

este în drept să respingă cererea prealabilă invocând netemeinicia sau tardivitatea

acesteia. Hotărârea adoptată de organul administrativ după examinarea cererii

prealabile este actul prin care se finalizează faza prejudiciară a soluționării litigiului.

După cum a fost constatat supra, la data de 10 mai 2017, Petru Vlas s-a adresat cu

cerere prealabilă la Consiliul local Zastînca, prin care a solicitat anularea hotărârii de

formare a bunului imobil nr. cadastral XXXXX în parametrii actuali, cu corectarea

planului geometric a imobilului ce aparține Valentinei Bevza și rezilierea contractului

de vânzare-cumpărare a terenului.

În termenul prevăzut de lege Petru Vlas nu a primit răspuns la cererea prealabilă,

însă în cererea de chemare în judecată a menționat că a fost informat verbal de către

funcționarii Primăriei s. Zastînca despre faptul că cererea lui va fi examinată la ședința

Consiliului local Zastînca numită pentru data de 29 iunie 2017.

Fiind prezent la ședința consiliului din 29 iunie 2017, Petru Vlas a observat că

cererea lui nu a fost pusă în discuție, de asemenea după ședință nu a primit niciun

răspuns și nu i s-a adus la cunoștință nicio decizie, motiv din care la 07 iulie 2017 a

depus prezenta cerere de chemare în judecată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reiterează că instanța de apel, respingând acțiunea în partea contestării

deciziilor de formare a bunului imobil ale Consiliului local Zastînca nr. 11/4 din 01

octombrie 2014 și nr. 10/7 din 21 aprilie 2016, ca fiind tardivă, a constatat că cererea

prealabilă a fost depusă cu încălcarea termenului de prescripție, însă nu a luat în

considerare faptul că organul emitent nu a invocat tardivitatea acesteia la faza

extrajudiciară, adică atunci când a fost sesizat de către petiționar.

În acest sens, instanța de recurs reține că omiterea termenului pentru depunerea

cererii prealabile urma a fi invocată de către autoritatea administrativă, la caz Consiliul

local Zastînca, în cadrul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, pe când la cererea

prealabilă din 10 mai 2017 Petru Vlas nu a primit niciun răspuns.

9

Astfel, intimatul-pârât nu a invocat tardivitatea cererii prealabile la etapa

examinării acesteia și prin urmare, pierde dreptul de a invoca ulterior, în cadrul

procesului judiciar, omiterea termenului de 30 zile pentru depunerea cererii prealabile.

La caz, instanța de apel a reținut că în cadrul dezbaterilor judiciare, reprezentantul

Consiliului local Zastînca, rnul Soroca, a invocat omiterea de către Petru Vlas a

termenului de prescripție.

În speță, instanța de recurs relevă că tardivitatea cererii prealabile a fost invocată

de către Consiliul local Zastînca în cadrul procesului, în care ultimul deținea calitatea

procesuală de pârât, pe când urma să o invoce, după caz, la etapa examinării cererii

prealabile, în calitate de autoritate emitentă de a răspunde la cererea petiționarului.

Or, în cadrul examinării cauzei poate fi invocată doar tardivitatea acțiunii, dar nu

și a cererii prealabile, în condițiile când organul administrativ la soluționarea prealabilă

a litigiului nu a invocat acest fapt.

În atare circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel pripit a concluzionat

asupra tardivității acțiunii cu privire la contestarea deciziilor Consiliului local Zastînca,

prin prisma omiterii termenului stabilit de lege pentru inițierea procedurii de contestare

a actului administrativ, în condițiile în care la soluționarea extrajudiciară acest aspect

nu a fost invocat.

De altfel, doar în cazul în care organul emitent a respins cererea prealabilă pe

motiv că persoana a omis termenul de adresare, instanța de judecată este competentă

de a verifica motivele omiterii acestuia și temeiurile repunerii în termen.

În consecință, raportând circumstanțele stabilite la normele de drept guvernate de

raportul juridic litigios, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că examinarea cauzei în ordine de apel a avut loc

în mod incomplet și fără o apreciere și elucidare corespunzătoare a circumstanțelor

cauzei. Lichidarea lacunelor depistate în cadrul procedurii de examinare în recurs nu

este posibilă, motiv din care cauza urmează a fi reexaminată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să examineze acțiunea sub

aspectul temeiniciei acesteia, stabilind care drept recunoscut de lege i-a fost încălcat lui

Petru Vlas prin emiterea actelor administrativ contestat.

Totodată, instanța de recurs menționează că din interpretarea art. 6 CEDO,

pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una

dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărârile contestate asupra

tuturor cerințelor acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru,

respectiv, admiterea sau respingerea acestora (cauza García Ruiz c. Spaniei din

21.01.1999).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de

apel.

10

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se casează integral decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Petru Vlas împotriva Consiliului local Zastînca, raionul Soroca, intervenienți accesorii

Valentina Bevza, Vlad Antonevici și Agenția Servicii Publice cu privire la contestarea

actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului imobil,

repararea prejudiciului material și moral, și se restituie cauza Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

11