2ra-474/19 — Corectarea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren

2ra-474/19 — Corectarea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–474/19

Prima instanță: Judecătoria Soroca (sediul central) (jud. C. Botnaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. E. Bejenaru, A. Toderaș, A. Albu)

Î N C H E I E R E

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Usatiuc Alexei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Usatiuc

Alexei împotriva Primăriei com. Cosăuți, r. Soroca, Usatiuc Aliona, Stoiu Aliona

și Stoiu Andrei, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice Serviciul Cadastral

Teritorial Soroca cu privire la corectarea greșelilor din Registrul cadastral,

declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de către Usatiuc Alexei și menținută hotărârea din 21

mai 2018 a Judecătoriei Soroca (sediul central),

con st ată:

La 10 iulie 2018, Usatiuc Alexei a formulat cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei com. Cosăuți, r. Soroca, Usatiuc Aliona, Stoiu Aliona și Stoiu

Andrei, solicitând corectarea greșelilor din Registrul cadastral, declararea nulității

contractului de vânzare-cumpărare și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, prin

prezenta, cere instanței corectarea unor greșeli care au dus la deposedarea lui de

proprietate.

Astfel, a explicat că locuiește împreună cu soția Usatiuc Eugenia în satul

Iorjnița raionul Soroca. Prin decizia Primăriei comunei Cosăuți nr.180/1 din 13

februarie 1993 i-a fost repartizat în proprietate privată sectorul de teren cu nr.

cadastral XXXX cu suprafața de 0,1839 hectare și sectorul de teren cu nr. cadastral

XXXX cu suprafața de 0,1981 ha, unde la momentul dat este amplasată casa de

1

locuit. Pe ambele terenuri li-au fost eliberate titluri de autentificare a dreptului

asupra pământului, care ulterior au fost înregistrate la OCT Soroca. La

înregistrarea masivă a fost comisă o greșeală la perfectarea documentației, de către

Primăria com. Cosăuți, astfel lotul de pământ cu nr. cadastral XXXX a fost înscris

după Usatiuc Aliona.

După ce a stabilit eroarea s-a adresat inginerului cadastral și primarului com.

Cosăuți, care a rectificat datele din titlu, indicând deținătorul legal al sectorului,

adică pe Usatiuc Alexei și le-a comunicat că acest document este veridic pentru

utilizare și confirmă dreptul de proprietate asupra terenului. Pe tot parcursul anilor

a achitat impozitul funciar conform avizelor de piață și pe tot parcursul anilor a

prelucrat acest teren, sădind vie și copaci. Pe acest teritoriu a fost adusă și piatră

pentru construirea unei case, dar deoarece a stabilit că este foarte multă apă, a

abandonat această idee și piatra a rămas pe lot. Despre faptul că acest lot a fost

permanent al familiei lor și le aparține, pot confirma sătenii din lista anexată.

Reclamantul a mai relatat că, în primăvara anului 2017, s-a deplasat la lotul

de pământ pe care îl deținea și a aflat că nu mai este proprietar și a fost somat de

Stoiu Andrei că, acest lot îi aparține odată ce l-a procurat de la Usatiuc Aliona.

Adresându-se la poliție, colaboratorii verificând documentele prezentate de el,

adică titlu deținătorului de pământ și contractul de vânzare cumpărare prezentat de

Stoiu Andrei, au comunicat că ei nu intervin și trebuie să-și apere drepturile în

instanța de judecată.

Usatiuc Alexei s-a adresat șefului OCT Soroca, Mlinscaia Rodica, pentru

corectarea erorilor admise în Registrul bunurilor imobile, dar aceasta i-a răspuns că

nu poate interveni deoarece titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nu întrunește exigențele pentru înregistrare și i-a recomandat să se adreseze la

Primăria comunei Cosăuți.

Ulterior, s-a adresat la primăria comunei Cosăuți și i-a comunicat că, potrivit

Registrului cadastral al deținătorilor de terenuri al primăriei, terenul cu nr.

cadastral XXXX cu suprafața de 0,1981 ha, sub nr.1577, în baza dispoziției

primarului nr. 36, din 10 iunie 2002, este înregistrat după Usatiuc Aliona. Pentru

corectarea erorilor este necesar acordul Alionei Usatiuc în caz contrar este necesar

de adresat în instanța de judecată.

Astfel, nu este clar care decizie a fost pusă la baza înregistrării dreptului de

proprietate, nr. 180/1 din 13 februarie 1993, care este indicat în titlu de

autentificare sau nr. 36 din 10 iunie 2002.

La 16 iunie 2017, în scopul corectării erorilor, s-a adresat către Usatiuc

Aliona și Stoiu Andrei pentru rezilierea contractului de vânzare-cumpărare nr.1955

din 19 aprilie 2017, dar nu a primit nici un răspuns.

Reclamantul a concluzionat că contractual de vânzare-cumpărare a terenului

de pământ ce îi aparține cu nr. cadastral nr.XXXX din 19 aprilie 2017, încheiat

între Usatiuc Aliona și Stoiu Andrei și Stoiu Aliona a fost încheiat prin viclenie, cu

2

încălcarea legislației, în baza unei greșeli care nu a fost corectată legal adică toți

trei știind că lotul de pământ nu-i aparține Alionei Usatiuc.

În instanța de judecată reclamantul a solicitat obligarea Primăriei com.

Cosăuți să corecteze greșeala din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren pe sectorul de teren cu nr. cadastral XXXX cu suprafața de 0,1981 ha din 10

decembrie 2002, cu indicarea corectă a deținătorului de teren ca Usatiuc Alexei în

loc de Usatiuc Aliona; declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr.

1955 din 19 aprilie 2017 a terenului cu nr. cadastral XXXX încheiat între Usatiuc

Aliona și Stoiu Andrei și Stoiu Aliona; obligarea OCT Soroca să efectueze

corectările respective în Registrul bunurilor imobile; obligarea Primăria com.

Cosăuți să prezinte toate actele, registrele și procesele-verbale ale ședințelor ce

confirmă sau infirmă înscrierea efectuată de factorii de decizia primăriei în titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXX cu suprafața

de 0,1981 ha din 10 decembrie 2002.

La 28 septembrie 2017, Usatiuc Alexei a formulat cerere de chemare în

judecată suplimentară prin care solicită obligarea pârâților Primăria com. Cosăuți,

Usatiuc Aliona, Stoiu Aliona și Stoiu Andrei de a-i repara prejudiciul material în

sumă totală de 24 550 de lei și prejudiciul moral în sumă de 50 000 de lei.

Prin încheierea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Soroca (sediul central), a

fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu IP „Agenția Servicii

Publice”.

Prin hotărârea din 21 mai 2018 a Judecătoriei Soroca (sediul central) cererea

de chemare în judecată formulată de Usatiuc Alexei a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins

apelul declarat de către Usatiuc Alexei și menținută hotărârea din 21 mai 2018 a

Judecătoriei Soroca (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut că, în speță nu au fost

prezentate probe care ar confirma că terenul în litigiu, cu numărul cadastral

XXXX, ar fi aparținut cu drept de proprietate lui Usatiuc Alexei vreodată, or, în

Registrul bunurilor imobile al Oficiului Cadastral Teritorial nu s-a regăsit o

asemenea înscriere.

La fel, instanțele au reținut că nici faptul că Usatiuc Alexei a achitat impozitul

pentru anume acest teren nu este confirmat, deoarece din chitanțele anexate la

dosar nu rezultă că impozitul funciar a fost achitat anume pentru terenul cu nr.

cadastral XXXX. Faptul că reclamantul a prelucrat acest teren nu poate să ducă la

deposedarea lui Stoiu Andrei și Alionei Stoiu de proprietatea sa, ultimii

prezumându-se a fi cumpărători de bună credință.

În special instanțele inferioare au indicat că imobilul litigios a fost înstrăinat

la 19 aprilie 2017 lui Stoiu Andrei și Alionei Stoiu de către Usatiuc Aliona, care îl

deținea cu drept de proprietate în temeiul dispoziției primarului nr. 36 din 10 iunie

3

2002 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXX

din 10 februarie 2003, care nu a fost contestat chiar până la data înstrăinării lui.

Referitor la argumentul lui Usatiuc Alexei precum că, dreptul lui de

proprietate se confirmă prin Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu rectificarea efectuată de către primarul V. Sîrghi, cu scris de mână, instanța de

apel l-a respins deoarece acest titlu nu are o valoare probantă capabilă să

depășească valoarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, iar în cazul în care

ar fi avut loc o eroare, aceasta urma a fi rectificată în modul corespunzător și în

conformitate cu legislația în vigoare, fapt despre care Usatiuc Alexei a cunoscut cel

puțin începând cu anul 2009, concluzie reținută de instanța de fond în rezultatul

audierii reprezentantului primăriei și situație care nu a fost negată de către

reclamant în ședința de judecată.

Instanțele făcând referire la prevederile cadrului legal aplicabil speței au

concluzionat că, conținutul dreptului de proprietate urma a fi rectificat, specificat,

concretizat de către toți deținătorii dreptului de proprietate, adică la cererea scrisă a

lui Usatiuc Alexei și Usatiuc Aliona. Or, în lipsa consimțământului titularului,

rectificarea putea fi încuviințată numai în temeiul unei hotărâri judecătorești

irevocabile, însă la materialele dosarului nu s-a regăsit un careva înscris care ar fi

confirmat că Usatiuc Alexei s-a adresat cu o astfel de cerere către Usatiuc Aliona și

că ultima ar fi refuzat acest fapt.

Mai mult, terenul la care pretinde Usatiuc Alexei este destinat pentru

construcții, astfel nu a fost și nici nu este posibil de а atribui două terenuri cu

aceeași destinație, or, ultimul deja deține în intravilanul satului un lot de acest gen,

cu casă de locuit și în acest caz, este posibil ca să i se atribuie pământ doar în afara

satului, adică în extravilan, de aceea, se exclude existența unei erori. Până la etapa

actuală nefiind contestate decizia/dispoziția primarului nr. 36 din 10 iunie 2002 și

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXX din 10

februarie 2003.

Referitor la cerința reclamantului de a declara nul contractul de vânzare-

cumpărare nr. 1955 din 19 aprilie 2017 încheiat între Usatiuc Aliona, Stoiu Andrei

și Stoiu Aliona, drept motiv de anulare s-a invocat că acest act ar fi fost încheiat

prin viclenie, cu încălcarea legislației și în baza unei greșeli care nu a fost

corectată, fapt despre care se cunoștea, atât de către vânzător cât și de cumpărător,

instanțele inferioare au considerat-o neîntemeiată și pasibilă respingerii, deoarece

în speță nu s-au reținut temeiuri de nulitate, or, la etapa încheierii contractului de

vânzare-cumpărare au fost prezentate toate actele prevăzute de lege, a fost

respectată procedura și forma actului, acesta fiind înregistrat în modul prevăzut,

actele care au stat la baza încheierii tranzacției fiind valabile și până la moment.

La 25 ianuarie 2019 (prin oficiul poștal), Usatiuc Alexei a declarat recurs

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

4

acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

apreciat arbitrar probele, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Usatiuc Alexei, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Usatiuc Alexei, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

5

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Usatiuc Alexei.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Usatiuc Alexei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Svetlana Filincova

6