3ra-660/20 — cu privire la comntestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la comntestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-660/20 — cu privire la comntestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-660/20
Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central – C. Botnaru
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș
ÎNCHEIERE
01 iulie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Petru Vlas și avocatul
Daniel Ghidirim în interesele lui Petru Vlas,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
către Petru Vlas împotriva Consiliului local Zastînca, raionul Soroca, intervenienți
accesorii Valentina Bevza, Vlad Antonevici și IP „ Agenția Servicii Publice” cu privire
la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului
imobil, repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din data de 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
casat hotărârea din data de 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central cu
emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată,
constată:
La 07 iulie 2017 Petru Vlas a depus cerere de chemare în judecată, în procedura
contenciosului administrativ, concretizată ulterior împotriva Consiliului local Zastînca,
raionul Soroca, prin care a solicitat anularea pct. 1.2 din decizia nr. 15/6 din 19
decembrie 2016 cu privire la formarea bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx,
anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 7866109327 din
05 ianuarie 2017, cu modificarea planului cadastral și geometric al bunului imobil cu
numărul cadastral xxxxx, repararea prejudiciului material în mărime de 1 768,03 lei și
moral în mărime de 10 000 lei.
În motivarea acțiunii Petru Vlas a indicat că este proprietarul bunului imobil cu
numărul cadastral xxxxx, amplasat în satul Zastînca, raionul Soroca. În anul 2006
bunurile imobile, ce se află între terenul pe care-l deține în proprietate și traseul M-2
Chișinău-Soroca, nu erau formate, la fel nu erau formate nici căile de acces către
imobilul său.
Primăria satului Zastînca a adoptat o hotărâre cu privire la stabilirea căii de acces
către terenul său și terenurile vecine de la traseul M-2 Chișinău-Soroca.
Ulterior, reclamantul a obținut certificatul de urbanism și autorizația de construire
nr. 27 din 31 iulie 2008 pentru construcția transformatorului TSMA 60 KVA, în care
se indică că terenul are acces carosabil și pietonal la drumul central și cel auxiliar.
Acest transformator a fost instalat cu respectarea condițiilor reglementate de lege și
1
după darea în exploatare a acestuia, drumul de acces de la terenul său și terenurile din
vecinătate către traseul principal M2 Chișinău-Soroca, a rămas conform certificatului
de urbanism, pe lângă transformator.
Petru Vlas a susținut că ulterior a aflat că în fața terenului pe care-l deține în
proprietate, au fost formate alte bunuri imobile în așa mod încât drumul de acces a fost
inclus în terenul deținut de Valentina Bevza, rămânând astfel fără drum de acces.
În opinia reclamantului la formarea bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx
au fost comise greșeli, neluându-se în considerare certificatul de urbanism și autorizația
de construire nr. 27 din 31 iulie 2008, eliberate pentru construirea transformatorului
TSMA 60 KVA.
Mai mult, nu i-a fost adusă la cunoștință decizia de formare a bunurilor imobile
nominalizate și după ce au fost epuizate toate căile posibile de a obține acest act
administrativ, având în vedere că i-au fost încălcate drepturile, la 10 mai 2017 Petru
Vlas s-a adresat cu o cerere către Consiliul local Zastînca și Valentina Bevza, prin care
a solicitat anularea hotărârii de formare a bunului imobil în parametrii actuali, cu
corectarea planului geometric al imobilului cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține
Valentinei Bevza și rezilierea contractului de vânzare- cumpărare a terenului respectiv.
Reclamantul a mai notat că în termenul prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns
de la Consiliul local Zastînca, motiv din care s-a adresat la Primăria satului Zastînca,
unde i s-a comunicat că cererea sa a fost recepționată, dar nu poate fi soluționată până
la întrunirea Consiliului local Zastînca, care va avea loc la 29 iunie 2017.
La 29 iunie 2017 a avut loc ședința consiliului local, la care a participat și el, însă
cererea sa nu a fost pusă în discuție, iar după ședință de asemenea nu a primit niciun
răspuns și nu i s-a adus la cunoștință nici o decizie.
Petru Vlas a declarat că potrivit informației eliberate de ÎS „Cadastru”, la baza
înscrierii dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx au
stat deciziile Consiliului local Zastînca nr. 10/7 din 21 aprilie 2016 și nr. 11/4 din 01
octombrie 2014, pe care le consideră ilegale, ca fiind emise cu încălcarea procedurii
stabilite. Or, actele administrative au fost emise cu încălcarea prevederilor Legii
privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996 și a
procedurii generale de formare a bunului imobil stabilită de Legea cu privire la
formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004. Respectiv, este ilegal și
titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 7866109327 din 05 ianuarie
2017.
Mai mult ca atât, la momentul formării drumului existent în prezent, de către firma
ÎCS „Strabag” SRL a fost verificată documentația urbanistică și de amenajare a
teritoriului, precum și au fost prezentate certificatul de urbanism și autorizația de
construire a transformatorului, avizul de racordare a transformatorului și decizia nr. 5/4
din 15 aprilie 2008 a Primăriei satului Zastînca despre formarea căilor de acces, luându-
se astfel decizia de a construi drumul spre loturile de teren cu numărul cadastral comun
xxxxx.
Prin încheierile din 28 iulie 2017, 19 februarie 2018 și din 17 mai 2018 ale
Judecătoriei Soroca, sediul central s-au atras în proces Valentina Bevza, IP „Agenția
Servicii Publice” și Vlad Antonevici în calitate de intervenienți accesorii.
Judecătoria Soroca, sediul central prin hotărârea din 13 iulie 2018 a respins ca
fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Vlas Petru.
2
Instanța de fond a concluzionat că cererea de chemare în judecată este
neîntemeiată, reținând că temei de anulare a deciziei de formare a bunului imobil în
litigiu și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost invocat faptul
neluării în considerare a certificatului de urbanism și a autorizației de construire a
transformatorului, însă Petru Vlas nu a prezentat dovada înregistrării actelor respective
la Primăria satului Zastînca, precum nici proiectul sau planul urbanistic al sectorului.
De asemenea, prima instanță a stabilit că potrivit planului urbanistic al localității,
elaborat încă în anul 1993 și care nu a suferit modificări, toate bunurile imobile au căi
de acces, inclusiv și la traseul M-2, Chișinău-Soroca, doar că nu anume în locul unde-
și dorește Petru Vlas, astfel drepturile ultimului și ale locatarilor vecini nefiind
încălcate.
Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat
de către Petru Vlas, s-a casat integral hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca,
sediul central și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.
Instanța de apel a conchis că acțiunea în partea contestării deciziei Consiliului
local Zastînca de formare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost depusă
tardiv, în condițiile în care Petru Vlas a aflat despre formarea altor bunuri imobile și
includerea drumului de acces în terenul ce-i aparține Valentinei Bevza, cât și despre
decizia de formare a bunului imobil în litigiu în toamna anului 2016, însă s-a adresat
cu cerere prealabilă abia în luna mai 2017.
Referitor la pretențiile cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren și obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului
imobil, Curtea de Apel Bălți a conchis că acestea au fost înaintate împotriva unui pârât
necorespunzător, or, titlul de autentificare se eliberează pentru fiecare teren, în baza
deciziei consiliului local, de către primărie și respectiv, acțiunea urma a fi înaintată față
de titularul Valentina Bevza și organul emitent.
Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 24 aprilie 2019 a casat decizia
instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare, motivându-și soluția pe faptul că
organul emitent nu a invocat prescripția la faza extrajudiciară, adică când a fost sesizat
de către Petru Vlas prin cererea prealabilă. Prin urmare, Consiliul local Zastînca a
pierdut dreptul de a invoca tardivitatea cererii prealabile în cadrul procesului judiciar.
Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2019 s-a admis
demersul reprezentantului apelantului Vlas Petru, avocatului Daniel Ghidirim, s-a atras
în proces de partea pârâtului Carolina Catană și Iurie Catană.
Prin decizia din data de 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral
hotărârea din data de 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central cu pronunțarea
unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind
neîntemeiată.
În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că cererea de chemare în
judecată este neîntemeiată. Argumentul lui Petru Vlas precum că prin includerea în
terenul cu numărul cadastral xxxxx a drumului de acces, el și alți vecini au rămas fără
drum de acces, menționând că s-au comis greșeli la formarea acestui bun și anume prin
neluarea în considerație a transformatorului, a fost respins de instanța de apel, ori acesta
nu a dovedit aceste fapte. Mai mult, în ședința instanței de apel s-a constatat că există
cale de acces atât către transformatorul TSMA 60 KVA, cât și către traseul M-2
Chișinău-Soroca, însă nu în locul în care își dorește Petru Vlas.
3
În aceste circumstanțe instanța de apel a conchis că Petru Vlas nu a confirmat în
instanța de judecată că prin actul administrativ contestat, drepturile sale pretinse au fost
lezate și anume în ce constă încălcarea.
Cu referire la pretențiile privind anularea titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului
imobil, repararea prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și cel material în sumă de
1 768,03 lei instanța de apel le-a respins ca cerințe subsecvente.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Petru Vlas și avocatul Daniel
Ghidirim în interesele lui Petru Vlas, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de
chemare în judecată concretizată la data de 13 iulie 2018.
Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și
de drept ale cauzei cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.
Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor
expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat
Codul administrativ al Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat
în vigoare la 01 aprilie 2019.
Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a
Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme
de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 10 martie 2020, în prezenta lui Petru
Vlas.
Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în interesele lui Petru Vlas au expediat în
adresa instanței de apel recursul motivat la 04 mai 2020.
Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18
martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele
de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup,
4
urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență,
termenul de declarare a recursului pentru Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în
interesele lui Petru Vlas după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020.
Totuși, Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în interesele lui Petru Vlas au
depus recursul la 04 mai 2020, în perioada suspendării termenului de procedură. Astfel,
obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea
de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea
recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
5
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că cererea de recurs depusă de către Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim
în interesele lui Petru Vlas este inadmisibilă.
Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, depus de către Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în interesele lui
Petru Vlas, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
6