3ra-660/20 — cu privire la comntestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

3ra-660/20 — cu privire la comntestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-660/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central – C. Botnaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș

ÎNCHEIERE

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Petru Vlas și avocatul

Daniel Ghidirim în interesele lui Petru Vlas,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Petru Vlas împotriva Consiliului local Zastînca, raionul Soroca, intervenienți

accesorii Valentina Bevza, Vlad Antonevici și IP „ Agenția Servicii Publice” cu privire

la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului

imobil, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din data de 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat hotărârea din data de 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central cu

emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată,

constată:

La 07 iulie 2017 Petru Vlas a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, concretizată ulterior împotriva Consiliului local Zastînca,

raionul Soroca, prin care a solicitat anularea pct. 1.2 din decizia nr. 15/6 din 19

decembrie 2016 cu privire la formarea bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx,

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 7866109327 din

05 ianuarie 2017, cu modificarea planului cadastral și geometric al bunului imobil cu

numărul cadastral xxxxx, repararea prejudiciului material în mărime de 1 768,03 lei și

moral în mărime de 10 000 lei.

În motivarea acțiunii Petru Vlas a indicat că este proprietarul bunului imobil cu

numărul cadastral xxxxx, amplasat în satul Zastînca, raionul Soroca. În anul 2006

bunurile imobile, ce se află între terenul pe care-l deține în proprietate și traseul M-2

Chișinău-Soroca, nu erau formate, la fel nu erau formate nici căile de acces către

imobilul său.

Primăria satului Zastînca a adoptat o hotărâre cu privire la stabilirea căii de acces

către terenul său și terenurile vecine de la traseul M-2 Chișinău-Soroca.

Ulterior, reclamantul a obținut certificatul de urbanism și autorizația de construire

nr. 27 din 31 iulie 2008 pentru construcția transformatorului TSMA 60 KVA, în care

se indică că terenul are acces carosabil și pietonal la drumul central și cel auxiliar.

Acest transformator a fost instalat cu respectarea condițiilor reglementate de lege și

1

după darea în exploatare a acestuia, drumul de acces de la terenul său și terenurile din

vecinătate către traseul principal M2 Chișinău-Soroca, a rămas conform certificatului

de urbanism, pe lângă transformator.

Petru Vlas a susținut că ulterior a aflat că în fața terenului pe care-l deține în

proprietate, au fost formate alte bunuri imobile în așa mod încât drumul de acces a fost

inclus în terenul deținut de Valentina Bevza, rămânând astfel fără drum de acces.

În opinia reclamantului la formarea bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx

au fost comise greșeli, neluându-se în considerare certificatul de urbanism și autorizația

de construire nr. 27 din 31 iulie 2008, eliberate pentru construirea transformatorului

TSMA 60 KVA.

Mai mult, nu i-a fost adusă la cunoștință decizia de formare a bunurilor imobile

nominalizate și după ce au fost epuizate toate căile posibile de a obține acest act

administrativ, având în vedere că i-au fost încălcate drepturile, la 10 mai 2017 Petru

Vlas s-a adresat cu o cerere către Consiliul local Zastînca și Valentina Bevza, prin care

a solicitat anularea hotărârii de formare a bunului imobil în parametrii actuali, cu

corectarea planului geometric al imobilului cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține

Valentinei Bevza și rezilierea contractului de vânzare- cumpărare a terenului respectiv.

Reclamantul a mai notat că în termenul prevăzut de lege nu a primit niciun răspuns

de la Consiliul local Zastînca, motiv din care s-a adresat la Primăria satului Zastînca,

unde i s-a comunicat că cererea sa a fost recepționată, dar nu poate fi soluționată până

la întrunirea Consiliului local Zastînca, care va avea loc la 29 iunie 2017.

La 29 iunie 2017 a avut loc ședința consiliului local, la care a participat și el, însă

cererea sa nu a fost pusă în discuție, iar după ședință de asemenea nu a primit niciun

răspuns și nu i s-a adus la cunoștință nici o decizie.

Petru Vlas a declarat că potrivit informației eliberate de ÎS „Cadastru”, la baza

înscrierii dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx au

stat deciziile Consiliului local Zastînca nr. 10/7 din 21 aprilie 2016 și nr. 11/4 din 01

octombrie 2014, pe care le consideră ilegale, ca fiind emise cu încălcarea procedurii

stabilite. Or, actele administrative au fost emise cu încălcarea prevederilor Legii

privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996 și a

procedurii generale de formare a bunului imobil stabilită de Legea cu privire la

formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004. Respectiv, este ilegal și

titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 7866109327 din 05 ianuarie

2017.

Mai mult ca atât, la momentul formării drumului existent în prezent, de către firma

ÎCS „Strabag” SRL a fost verificată documentația urbanistică și de amenajare a

teritoriului, precum și au fost prezentate certificatul de urbanism și autorizația de

construire a transformatorului, avizul de racordare a transformatorului și decizia nr. 5/4

din 15 aprilie 2008 a Primăriei satului Zastînca despre formarea căilor de acces, luându-

se astfel decizia de a construi drumul spre loturile de teren cu numărul cadastral comun

xxxxx.

Prin încheierile din 28 iulie 2017, 19 februarie 2018 și din 17 mai 2018 ale

Judecătoriei Soroca, sediul central s-au atras în proces Valentina Bevza, IP „Agenția

Servicii Publice” și Vlad Antonevici în calitate de intervenienți accesorii.

Judecătoria Soroca, sediul central prin hotărârea din 13 iulie 2018 a respins ca

fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Vlas Petru.

2

Instanța de fond a concluzionat că cererea de chemare în judecată este

neîntemeiată, reținând că temei de anulare a deciziei de formare a bunului imobil în

litigiu și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren a fost invocat faptul

neluării în considerare a certificatului de urbanism și a autorizației de construire a

transformatorului, însă Petru Vlas nu a prezentat dovada înregistrării actelor respective

la Primăria satului Zastînca, precum nici proiectul sau planul urbanistic al sectorului.

De asemenea, prima instanță a stabilit că potrivit planului urbanistic al localității,

elaborat încă în anul 1993 și care nu a suferit modificări, toate bunurile imobile au căi

de acces, inclusiv și la traseul M-2, Chișinău-Soroca, doar că nu anume în locul unde-

și dorește Petru Vlas, astfel drepturile ultimului și ale locatarilor vecini nefiind

încălcate.

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat

de către Petru Vlas, s-a casat integral hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca,

sediul central și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

Instanța de apel a conchis că acțiunea în partea contestării deciziei Consiliului

local Zastînca de formare a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx a fost depusă

tardiv, în condițiile în care Petru Vlas a aflat despre formarea altor bunuri imobile și

includerea drumului de acces în terenul ce-i aparține Valentinei Bevza, cât și despre

decizia de formare a bunului imobil în litigiu în toamna anului 2016, însă s-a adresat

cu cerere prealabilă abia în luna mai 2017.

Referitor la pretențiile cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren și obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului

imobil, Curtea de Apel Bălți a conchis că acestea au fost înaintate împotriva unui pârât

necorespunzător, or, titlul de autentificare se eliberează pentru fiecare teren, în baza

deciziei consiliului local, de către primărie și respectiv, acțiunea urma a fi înaintată față

de titularul Valentina Bevza și organul emitent.

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din data de 24 aprilie 2019 a casat decizia

instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare, motivându-și soluția pe faptul că

organul emitent nu a invocat prescripția la faza extrajudiciară, adică când a fost sesizat

de către Petru Vlas prin cererea prealabilă. Prin urmare, Consiliul local Zastînca a

pierdut dreptul de a invoca tardivitatea cererii prealabile în cadrul procesului judiciar.

Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Bălți din 12 noiembrie 2019 s-a admis

demersul reprezentantului apelantului Vlas Petru, avocatului Daniel Ghidirim, s-a atras

în proces de partea pârâtului Carolina Catană și Iurie Catană.

Prin decizia din data de 10 martie 2020 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral

hotărârea din data de 13 iulie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul central cu pronunțarea

unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind

neîntemeiată.

În motivarea soluției sale instanța de apel a menționat că cererea de chemare în

judecată este neîntemeiată. Argumentul lui Petru Vlas precum că prin includerea în

terenul cu numărul cadastral xxxxx a drumului de acces, el și alți vecini au rămas fără

drum de acces, menționând că s-au comis greșeli la formarea acestui bun și anume prin

neluarea în considerație a transformatorului, a fost respins de instanța de apel, ori acesta

nu a dovedit aceste fapte. Mai mult, în ședința instanței de apel s-a constatat că există

cale de acces atât către transformatorul TSMA 60 KVA, cât și către traseul M-2

Chișinău-Soroca, însă nu în locul în care își dorește Petru Vlas.

3

În aceste circumstanțe instanța de apel a conchis că Petru Vlas nu a confirmat în

instanța de judecată că prin actul administrativ contestat, drepturile sale pretinse au fost

lezate și anume în ce constă încălcarea.

Cu referire la pretențiile privind anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea de a modifica planul cadastral și geometric al bunului

imobil, repararea prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și cel material în sumă de

1 768,03 lei instanța de apel le-a respins ca cerințe subsecvente.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Petru Vlas și avocatul Daniel

Ghidirim în interesele lui Petru Vlas, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de

chemare în judecată concretizată la data de 13 iulie 2018.

Argumentele recursului în esență se rezumă la reiterarea temeiurilor de fapt și

de drept ale cauzei cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 10 martie 2020, în prezenta lui Petru

Vlas.

Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în interesele lui Petru Vlas au expediat în

adresa instanței de apel recursul motivat la 04 mai 2020.

Dat fiind faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18

martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenele

de exercitare a căilor de atac aflate în curs la data instituirii stării de urgență se întrerup,

4

urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență,

termenul de declarare a recursului pentru Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în

interesele lui Petru Vlas după întrerupere a început a curge de la data de 16 mai 2020.

Totuși, Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în interesele lui Petru Vlas au

depus recursul la 04 mai 2020, în perioada suspendării termenului de procedură. Astfel,

obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

5

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim

în interesele lui Petru Vlas este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Petru Vlas și avocatul Daniel Ghidirim în interesele lui

Petru Vlas, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6