3ra-864/20 — cu privire la anularea deciziei și obligarea emiterii cererii

Dosarul nr.3ra-864/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul central – P. Cocitov

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, A. Toderaș. E. Bejenaru

ÎNCHEIERE

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca -Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Angela Barbaroș și Lilian

Barbaroș, reprezentați de avocatul Iana Lichii,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Angela Barbaroș și Lilian Barbaroș împotriva Consiliului municipal Soroca cu

privire la anularea deciziei și obligarea admiterii cererii,

împotriva deciziei din data de 23 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

respins apelul declarat de către Angela Barbaroș și Lilian Barbaroș împotriva hotărârii

Judecătoriei Soroca, sediul central din 27 iunie 2019,

constată:

La 15 noiembrie 2018 Lilian Barbaroș și Angela Barbaroș au depus cerere de

chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Consiliului

municipal Soroca, prin care au solicitat anularea deciziei Consiliului municipal Soroca

nr.33/22 din 04 octombrie 2018 cu privire la refuzarea vânzării-cumpărării terenului

cu numărul cadastral 7801107.024, cota parte 31,4 %, aferent casei de locuit din str.

Renașterii 23, mun. Soroca și obligarea Consiliului municipal Soroca de a satisface

cererea depusă pe cazul dat.

În motivarea acțiunii Lilian Barbaroș și Angela Barbaroș au indicat că sunt

proprietari ai construcțiilor amplasate în or. Soroca, str. Renașterii 23. Terenul aferent

casei are suprafața de 0,102 ha., din care 68,6 % reprezintă proprietatea lor privată, iar

31.4% este proprietate a administrației publice locale. Dorind de a procura cota-parte

ce aparține administrației publice locale au depus o cerere către Consiliul municipal

Soroca. Prin decizia nr.33/22 din 04 octombrie 2018 Consiliul municipal Soroca a

refuzat în vânzarea terenului.

În opinia reclamanților, decizia privind refuzul în vânzarea terenului este ilegală

și neîntemeiată, menționând că organul emitent nu a motivat care este baza legală a

refuzului, iar legile indicate în decizia contestată nu interzic vânzarea terenurilor în

asemenea cazuri.

Prin hotărârea din data de 27 iunie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de către Lilian Barbaroș și Angela

1

Barbaroș împotriva Consiliului municipal Soroca, cu privire la anularea deciziei

nr.33/22 din 04 octombrie 2018 și obligarea Consiliului municipal Soroca de a vinde

terenul cu numărul cadastral 7801107.024, cota parte 31,4 %, ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 49, 57-60)

Lilian Barbaroș și Angela Barbaroș, în termenul prevăzut de art.232 din Codul

administrativ au contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând casarea acesteia

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată.

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 23 iunie 2020 a respins apelul

declarat de către Angela Barbaroș și Lilian Barbaroș împotriva hotărârii din data de 27

iunie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul central. (f.d. 96,97-103)

Pentru a ajunge la această concluzie instanțele de judecată au constatat că Lilian

Barbaroș și Angela Barbaroș sunt proprietari ai 68,6 % din terenul amplasat în or.

Soroca, str. Renașterii 23, cu numărul cadastral 7801107.024, proprietar a 31,4 % din

terenul nominalizat este administrația publică locală.

Astfel, în temeiul art.14, alin.(2), lit. b), d), art.74, alin. (3) și art. 76 al Legii

privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28 decembrie 2006, art.4, art. (10)

al Legii nr.1308-XIII din 25 mai 1997, suprafața ternului care este proprietate privată

a administrației publice locale și care poate forma un bun imobil separat poate fi vândut

numai la licitație.

Argumentul lui Lilian Barbaroș și Angelei Barbaroș precum că aceștia au achitat

impozitul pentru întreaga suprafață a terenului cu numărul cadastral 7801107024, a fost

respins de instanțele de judecată, ori acest fapt nu constituie temei de a obliga Consiliul

municipal Soroca să vândă terenul personal lui Lilian Barbaroș și Angelei Barbaroș.

Instanța de apel, analizând argumentele lui Lilian Barbaroș și Angelei Barbaroș,

privind presupusele încălcări procedurale admise de către prima instanță și raportându-

le la materialele cauzei, le-a respins, menționând că instanța de fond nu a încălcat

dreptul Angelei Barbaroș la apărare și dreptul de a prezenta probe în apărarea poziției

sale, or toate cererile de amânare depuse de Angela Barbaroș anterior ședinței din 27

iunie 2019 au fost admise de către instanța de judecată.

De asemenea, instanța de apel a respins și argumentul precum că cauza a fost

judecată de un judecător, iar hotărârea motivată a fost întocmită de alt judecător, la caz,

nu se poate vorbi de secretul deliberării și intima convingere a judecătorului la emiterea

hotărârii, ori, judecătorul Petru Cocitov care a pronunțat la 27 iunie 2019 hotărârea

contestată, a fost în imposibilitate de a semna hotărârea integrală în legătură cu decesul

acestuia, respectiv hotărârea integrală, în temeiul art. 236, alin.(7) din Codul de procedură

civilă a fost semnată de președintele Judecătoriei Soroca.

Împotriva deciziei instanței de apel, a depus recurs Angela Barbaroș și Lilian

Barbaroș, reprezentați de avocatul Iana Lichii, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei recurate cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

(f.d. 105-112)

În motivarea recursului recurenții au indicat că atât instanța de fond, cât și instanța

de apel au judecat unilateral și superficial cererea de chemare în judecată în lipsa unei

cercetări obiective a probelor, au apreciat eronat împrejurările de fapt, iar ca rezultat

au constatat greșit aspectele de drept.

Instanțele de judecată nu au examinat dosarul cadastral pentru a clarifica și elucida

cum s-a format bunul imobil, ori terenul cu suprafața de 0,102 ha a fost dat în întregime

pentru construcția casei de locuit pe str. Renașterii 23, or. Soroca. Recurenții au

2

susținut că fără examinarea dosarului cadastral este imposibil de a delimita și a aprecia

care anume porțiune de teren aparține administrației publice locale și care acestora, pe

care teren este ridicată casa de locuit, anexele și grădinile, deci nu este clar cum instanța

de apel a concluzionat că recurenții nu folosesc terenul ce aparține administrației

publice locale.

Angela Barbaroș și Lilian Barbaroș, reprezentați de avocatul Iana Lichii, au

menționat că justa soluționare a litigiului urma să fie dictată de elucidarea tuturor

aspectelor menționate, iar întru asigurarea legalității și temeinicii hotărârii, instanțele

de judecată au obligația de a motiva hotărârea.

De asemenea, recurenții au mai indicat că au fost încălcate normele de drept

procedural, ori hotărârea instanței de fond a fost pronunțată de un judecător, iar

hotărârea motivată a fost emisă de un alt judecător, fiind încălcat secretul deliberării și

intima convingere a judecătorului la emiterea hotărârii.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 23 iunie 2020, notificată Angelei

Barbaroș și lui Lilian Barbaroș, la 27 iulie 2020. ( f.d.114)

Angela Barbaroș și Lilian Barbaroș, reprezentați de avocatul Iana Lichii, s-au

conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și a depus, în termen, recurs

motivat la data de 30 iulie 2020. ( f.d. 105-112)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

3

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

4

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Angela Barbaroș și Lilian Barbaroș,

reprezentați de avocatul Iana Lichii, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Angela Barbaroș și Lilian Barbaroș, reprezentați de

avocatul Iana Lichii, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5