3ra-831/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-831/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, A. Gheorghieș, D.Corolevschi)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu,

raionul Drochia cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost casată

integral hotărârea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost

emisă o nouă decizie, de declarare a acțiunii ca inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 26 august 2020 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Chetrosu, raionul Drochia cu privire

la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 19 mai 2020 Consiliul

sătesc Chetrosu a emis decizia nr. 2/10.10 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului

Teritorial Soroca cu nr. 1304/OT9-89 din 9 martie 2020”.

A invocat că actul administrativ enunțat contravine legislației în vigoare, motiv

pentru care la data de 27 iunie 2020, a înaintat pârâtului notificarea nr. 1304/OT9-191,

solicitând anularea deciziei menționate.

A explicat că la data de 31 iulie 2020 a fost convocată ședința Consiliului sătesc

Chetrosu, iar în ordinea de zi a ședinței nu a fost introdusă notificarea sus-enunțată, însă

consiliul sătesc și-a menținut poziția.

A obiectat că în notificarea Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

nr. 1304/OT9-89 din 9 martie 2020, Consiliului sătesc Chetrosu a fost atenționat că în

urma verificării deciziei nr. 1/15 din 31 ianuarie 2020 cu privire la alocarea mijloacelor

bănești s-a constatat că lipsesc materialele aferente care au servit la adoptarea deciziei

în cauză.

1

În contextul dat, cu referire la prevederile pct. 25 subpunctul 5) din Regulamentul

cu privire la modul de ținere a Registrului de stat al actelor locale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 672 din 28 august 2017, a remarcat că în Registru se includ în mod

obligatoriu materialele aferente actelor administrative care au stat la baza

adoptării/emiterii acestora, inclusiv procesele-verbale ale ședințelor consiliilor locale,

licitațiilor, achizițiilor, care se plasează în fișier separat în Registru.

Astfel, a evidențiat că până în prezent în registrul actelor locale nu este plasat

procesul-verbal al ședinței Consiliului sătesc Chetrosu din 31 ianuarie 2020.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 30, 44 alin. (1) și alin (2) din

Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, art. 22 alin. (1), 68

din Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 189,

196, 206 alin. (1) lit. a), 208 alin. (1), 211, 212, 214 alin. (4), 224 Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu

nr. 2/10.10 din 19 mai 2020 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial

Soroca cu nr. 1304/OT9-89 din 9 martie 2020”, ca fiind ilegală.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 22 decembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva

hotărârii din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la data de

7 mai 2021 a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral hotărârea

din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă o nouă

decizie, de declarare a acțiunii ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că la data de 31 ianuarie

2020, Consiliul sătesc Chetrosu a emis decizia nr. 1/15 ,,Cu privire la alocarea

mijloacelor bănești”, prin care a fost permisă alocarea mijloacelor bănești din fondul

disponibil pentru persoanele cu dizabilități și participanți la luptele din Afganistan și

Transnistria, Cernobîl, Vietnam a câte 500 lei, participanților celui de al II-lea Război

mondial a câte 1000 lei, văduvelor de război a câte 1000 lei, soțiilor participanților la

luptele din Afganistan a câte 300 lei, în sumă totală de 32 700 lei.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la data de 9 martie 2020 Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a înaintat Consiliului sătesc Chetrosu notificarea

nr. 1304/OT9-89, prin care a solicitat abrogarea deciziei a Consiliului sătesc Chetrosu

nr. 1/15 ,,Cu privire la alocarea mijloacelor bănești”, ca fiind ilegală.

Prin decizia nr. 2/10.10 din 19 mai 2020 a Consiliului sătesc Chetrosu ,,Cu privire

la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca cu nr. 1304/OT9-89 din 9 martie

2020”, a fost decis de a lua act de informația notificării Oficiului Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat nr. 1304/OT9-89 din 9 martie 2020 privitor la decizia Consiliului

Sătesc Chetrosu nr. 1/15 ,,Cu privire la alocarea mijloacelor bănești”.

În acest context, Curtea de Apel Bălți a menționat că decizia Consiliului sătesc

Chetrosu nr. 2/10.10 din 19 mai 2020 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului

teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-89 din 9 martie 2020”, a fost plasată în Registrul de

stat al actelor locale la data de 31 mai 2020, astfel, devenind publică și opozabilă tuturor,

inclusiv Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, care prin prisma prevederilor

art. 64 și 68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică

2

locală, are obligația de a verifica legalitatea actelor emise de autoritatea administrației

publice locale, incluse în Registrul de stat al actelor locale.

La fel, instanța de apel a reținut că în loc să conteste deciziile Consiliului în

judecată, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, la data de 27 iunie 2020 a

înaintat Consiliului sătesc Chetrosu notificarea nr. 1304/OT9-191, prin care a solicitat

abrogarea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 2/10.10 din 19 mai 2020 ,,Cu privire

la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-89 din 9 martie

2020”, ca fiind ilegală, notificare care a rămas fără răspuns din partea Consiliului sătesc

Chetrosu.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată abordarea Oficiului

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind notificarea suplimentară a Consiliului

sătesc Chetrosu privind ilegalitatea deciziei de examinare a notificării, or, după

examinarea notificării de către autoritatea publică pârâtă, prin care ultima și-a menținut

poziția sau nu a reexaminat actul contestat, Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat urma

să sesizeze instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii

notificării refuzului de a modifica actul contestat, nefiind necesară efectuarea notificării

suplimentare a autorității privind ilegalitatea deciziei de examinare a notificării.

Or, obiectul acțiunii urma să îl constituie verificarea legalității deciziei de bază -

decizia Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/15 ,,Cu privire la alocarea mijloacelor bănești”,

precum și decizia de examinare a notificării, nefiind posibilă verificarea legalități doar

a deciziei de examinare a notificării, întrucât aceasta constituie răspunsul autorității

publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la examinarea notificării înaintate de

către Oficiile Teritoriale ale Cancelariei de Stat, reprezentând o decizie subsecventă,

legalitatea căreia poate fi verificată odată cu contestarea actului principal în baza căruia

a fost emisă decizia de examinare a notificării, ele fiind legate indisolubil una de alta.

Cu atât mai mult că Oficiul omițând termenul de depunere a acțiunii nici nu a

solicitat repunerea în termen a acțiunii, nici în instanța de fond și nici în instanța de apel.

La 28 iulie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 6 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, iar la data de

19 august 2021 a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material.

În acest context a menționat că decizia contestată a fost emisă la data de 19 mai

2020, fiind inclusă în Registru de stat al actelor locale la data de 31 mai 2020. Respectiv,

în opinia sa, termenul de notificare a legalității actului administrativ contestat a început

a curge din 1 iunie 2020 și a expirat la data de 30 iunie 2020.

A menționat că la data de 27 iunie 2020, a înaintat pârâtului notificarea

nr. 1304/OT9-191, solicitând anularea deciziei menționate, însă nu a primit răspuns,

motiv pentru care la data de 26 august 2020, cu respectarea termenului de adresare în

instanță, a fost depusă prezenta acțiune. Anume din acest motiv nu a fost solicitată

repunerea în termen.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 6 iulie 2021, dispozitivul

fiind notificat recurentului la data de 15 iulie 2021, iar decizia motivată ce se solicită a

fi casată la data de 2 august 2021, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a

scrisorilor recomandate anexate la dosar (f. d. 145, 159). Astfel, recursul depus la

28 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată la data de 19 august 2021, sunt în

termen.

La 19 august 2021 în adresa intimatului Consiliul sătesc Chetrosu a fost expediată

copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă ultimul

până la examinarea admisibilității recursului nu și-a valorificat acest drept.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul

de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

4

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

5