3ra-833/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-833/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (jud: I.Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Corcenco, D.Corolevschi, A.Gheorghieș)

Î N C H E I E R E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc

Chetrosu, r-nul Drochia cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

casată integral hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central

și a fost emisă o nouă decizie, de declarare a acțiunii ca inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La data de 11 noiembrie 2020 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ

împotriva Consiliului sătesc Chetrosu, r-nul Drochia cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 31 iulie 2020 Consiliul

sătesc Chetrosu a emis decizia nr. 3/17.9 ,,Cu privire la examinarea notificării

Oficiului Teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-190 din 27 iunie 2020”.

A invocat că actul administrativ enunțat contravine legislației în vigoare, motiv

pentru care la data de 7 septembrie 2020, a înaintat pârâtului notificarea nr.

1304/OT9-219, solicitând anularea deciziei menționate, însă nu a primit răspuns.

Din considerentul că decizia contestată contravine prevederilor art. 44 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, fiind

publicată în Registrul actelor locale, fără anexele corespunzătoare, inclusiv a

procesului-verbal al ședinței Consiliului sătesc Chetrosu din 31 ianuarie 2020, a fost

depusă prezenta acțiune, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat solicitând

anularea deciziei nr. 3/17.9 din 31 iulie 2020 ,,Cu privire la examinarea notificării

Oficiului Teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-190 din 27 iunie 2020”.

1

Prin hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de Oficiul

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La data de 25 martie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus apel împotriva

hotărârii din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, iar la data de

22 aprilie 2021 a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost casată integral

hotărârea din 26 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și a fost emisă

o nouă decizie, de declarare a acțiunii ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că la data de 31

ianuarie 2020, Consiliul sătesc Chetrosu a emis decizia nr. 1/16 ,,Cu privire la luarea

la evidență a masei lemnoase”, prin care a fost aprobată luarea la evidență contabilă

a masei lemnoase în urma defrișării ilicite a 1,5 m3 cu acceptarea transmiterii cu titlu

gratuit a masei lemnoase de 1,5 m3 doamnei Eugenia Grigoraș.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la data de 27 iunie 2020 Oficiul

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a înaintat Consiliului sătesc Chetrosu

notificarea nr. 1304/OT9-190, prin care a solicitat abrogarea deciziei a Consiliului

sătesc Chetrosu nr. 1/16 din 31 ianuarie 2020 ,,Cu privire la luarea la evidență a

masei lemnoase”, ca fiind ilegală.

Prin decizia nr. 3/17.9 din 31 iulie 2020 a Consiliului sătesc Chetrosu ,,Cu

privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-190 din

27 iunie 2020”, a fost refuzată abrogarea deciziei sau modificarea deciziei nr. 1/16

din 31 ianuarie 2020, din motivul producerii efectelor juridice (transmiterea masei

lemnoase doamnei Eugenia Grigoraș).

În acest context, Curtea de Apel Bălți a menționat că decizia Consiliului sătesc

Chetrosu nr. 3/17.9 din 31 iulie 2020 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului

teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-190 din 27 iunie 2020”, a fost plasată în Registrul

de stat al actelor locale la data de 13 august 2020, astfel, devenind publică și

opozabilă tuturor, inclusiv Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, care prin

prisma prevederilor art. 64 și 68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, are obligația de a verifica legalitatea actelor emise de

autoritatea administrației publice locale, incluse în Registrul de stat al actelor locale.

În continuare, instanța de apel a reținut că în loc să conteste deciziile Consiliului

în judecată, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, la data de 7 septembrie

2020 a înaintat Consiliului sătesc Chetrosu notificarea nr. 1304/OT9-219, prin care

a solicitat abrogarea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 3/17.9 din 31 iulie 2020

,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-190

din 27 iunie 2020”, ca fiind ilegală, notificare care a rămas fără răspuns din partea

Consiliului sătesc Chetrosu.

Astfel, în aceste circumstanțe instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată

abordarea Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat privind notificarea

suplimentară a Consiliului sătesc Chetrosu privind ilegalitatea deciziei de examinare

a notificării, or, după examinarea notificării de către autoritatea publică pârâtă, prin

care ultima și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, autoritatea

publică reclamantă urma să sesizeze instanța de contencios administrativ în termen

de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica actul contestat,

2

nefiind necesară efectuarea notificării suplimentare a autorității privind ilegalitatea

deciziei de examinare a notificării.

Or, obiectul acțiunii urma să îl constituie verificarea legalității deciziei de bază

- decizia Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/16 din 31 ianuarie 2020 ,,Cu privire la

luarea la evidență a masei lemnoase”, precum și decizia de examinare a notificării,

nefiind posibilă verificarea legalități doar a deciziei de examinare a notificării,

întrucât aceasta constituie răspunsul autorității publice care cuprinde punctul de

vedere cu privire la examinarea notificării înaintate de către Oficiile Teritoriale ale

Cancelariei de Stat, reprezentând o decizie subsecventă, legalitatea căreia poate fi

verificată odată cu contestarea actului principal în baza căruia a fost emisă decizia

de examinare a notificării, ele fiind legate indisolubil una de alta.

Cu atât mai mult că Oficiul omițând termenul de depunere a acțiunii nu a

solicitat repunerea în termen a acțiunii, nici în instanța de fond și nici în instanța de

apel.

La data de 21 iulie 2021 Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, iar la

data de 3 august 2021 a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material.

În acest context a menționat că decizia contestată a fost emisă la data de 31 iulie

2020, fiind inclusă în Registru de stat al actelor locale la data de 13 august 2020.

Respectiv, în opinia sa, termenul de notificare a legalității actului administrativ

contestat a început a curge din 14 august 2020 și a expirat la data de 13 septembrie

2020.

A menționat că la data de 7 septembrie 2020, a înaintat pârâtului notificarea nr.

1304/OT9-219, solicitând anularea deciziei menționate, însă nu a primit răspuns,

motiv pentru care la data de 11 noiembrie 2020, cu respectarea termenului de

adresare în instanță, a fost depusă prezenta acțiune. Anume din acest motiv nu a fost

solicitată repunerea în termen.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2021,

dispozitivul fiind notificat recurentului în data de 6 iulie 2021, iar decizia motivată

ce se solicită a fi casată în data de 23 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizele de

recepție a scrisorilor recomandate anexate la dosar (f.d.93,99). Astfel, recursul depus

la 21 iulie 2021 și motivarea recursului prezentată la data de 3 august 2021, sunt în

termen.

3

La data de 4 august 2021 în adresa intimatului Consiliul sătesc Chetrosu prin

intermediul poștei electronice, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței, însă ultimul până la examinarea

admisibilității recursului nu și-a valorificat acest drept.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca

al Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

4

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

5