3r-284/21 — anularea actului administrativ

3r-284/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosar nr. 3r-284/21

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, D. Corolevschi, D. Stănilă)

D E C I Z I E

22 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului

Chetrosu, raionul Drochia cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central,

c o n s t a t ă :

La data de 05 noiembrie 2020, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local al satului Chetrosu cu

privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Chetrosu nr. 3/17.12 din

31 iulie 2020 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca cu

nr. 1304/OT9-191 din 27 iunie 2020”.

Prin hotărârea din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Chetrosu cu privire la anularea

deciziei Consiliului local al satului Chetrosu nr. 3/17.12 din 31 iulie 2020 „Cu privire

la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-191 din

27 iunie 2020”.

La data de 25 februarie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a

depus apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de

chemare în judecată (f.d. 52-54-verso).

1

Prin încheierea din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din

05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central.

La data de 27 iulie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

recurs împotriva încheierii din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea

încheierii instanței de apel și emiterea unei decizii noi.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că la depunerea cererii de apel

Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor art. 233

alin. (2) din Codul administrativ. Or, norma nominalizată nu specifică cum trebuie să

fie semnătura aplicată pe cererea de apel – olografică sau electronică.

De asemenea, recurentul a relatat că potrivit prevederilor Legii nr. 91 din

29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, semnătura

electronică produce efecte juridice și este acceptată ca probă. Mai mult, semnătura

electronică a conducătorului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat este

certificată în conformitate cerințele Legii nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura

electronică și documentul electronic.

Recurentul a accentuat că pe sait-ul oficial al Cancelariei de Stat este indicat

conducătorul Oficiului Teritorial Soroca, respectiv poate fi verificat dacă numele și

prenumele semnatarului actului corespunde cu numele și prenumele persoanei

împuternicite.

La data de 05 august 2021, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a notificat intimatului Consiliului local al satului

Chetrosu copia recursului depus de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

(f.d.105).

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și

ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 12 iulie 2021, fiind

notificată recurentului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de

19 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001565295AD, anexat

la actele cauzei (f.d. 99). Recursul motivat a fost depus la Curtea de Apel Bălți la data

de 27 iulie 2021 (f.d. 101-101-verso).

Astfel, instanța de recurs reține că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul

242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând cererea de recurs depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, prin prisma argumentelor invocate și a actelor din dosar, coroborate cu normele

2

de drept pertinente speței, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Reieșind din prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea

apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării

hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Iar, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, cererea de

apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) și

apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Potrivit art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel se semnează de

apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Actele cauzei denotă că, prin încheierea din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți,

a fost declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 233 alin. (2) din

Codul administrativ, potrivit căruia cererea de apel se semnează de apelant sau de

reprezentantul lui legal ori împuternicit.

De asemenea, instanța de apel a menționat că cererea de apel a fost depusă la

prima instanță pe suport de hârtie, fapt ce se confirmă prin ștampila Judecătoriei

Drochia, sediul central, însă semnată electronic, fapt ce face imposibilă verificarea

semnăturii aplicate pe cererea de apel (f.d. 52), motiv pentru care instanța de apel i-a

acordat apelantului termenul de cinci zile lucrătoare, pentru prezentarea cererii de apel

în format electronic semnată electronic sau cererea de apel pe suport de hârtie semnată

olograf.

Instanța de apel a relatat că, la data de 04 iunie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a expediat, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Bălți,

cererea de apel în format electronic pe care este imprimată ștampila electronică a

conducătorului unității, din care considerente instanța de apel a constatat că de facto

apelantul a scanat cererea de apel expediată anterior.

În opinia instanței de apel, semnătura electronică este în copie, fiind imposibilă

verificarea autenticității acesteia.

Instanța de apel a conchis, că apelantul nu a înlăturat neajunsurile la înaintarea

apelului în termenul acordat de instanță și anume până la 08 iunie 2021, totodată nu a

solicitat nici prelungirea termenului acordat de către instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

efectuând controlul judiciar al încheierii din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți

consideră că instanța de apel, examinând apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, întemeiat l-a declarat inadmisibil, ca fiind depus cu încălcarea

cerințelor stabilite la art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Din actele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 05 februarie 2021 a Judecătoriei

Drochia, sediul central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

3

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Chetrosu

cu privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Chetrosu nr. 3/17.12 din

31 iulie 2020 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca cu

nr.1304/OT9-191 din 27 iunie 2020”.

La data de 25 februarie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus în adresa Judecătoriei Drochia, sediul central cererea de apel împotriva hotărârii

din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Prima pagina a prezentului

document conține semnătură electronică lui Vladimir Ceban, aplicată la data de

23 februarie 2021, ora 14:58:09 (f.d. 52-54-verso).

Prin scrisoarea nr. 13474 din 03 iunie 2021, Curtea de Apel Bălți a acordat

apelantului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat un termen de 5 zile

lucrătoare de la recepționarea notificării, pentru a prezenta cererea de apel semnată

electronic sau pe suport de hârtie semnată olograf. Totodată, Oficiului Teritorial Soroca

al Cancelariei de Stat i s-a comunicat că în cazul neînlăturării neajunsurilor indicate în

termenul specificat, apelul va fi declarat inadmisibil. Scrisoarea nominalizată, a fost

semnată electronic și expediată în adresa Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat prin intermediul poștei electronice otcs_soroca@gov.md.

La data de 04 iunie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

expediat în adresa Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice

cab@justice.md, copia cererii de apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a

Judecătoriei Drochia, sediul central. Documentul prezentat de către Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat conține semnătură electronică lui Vladimir Ceban, aplicată

la data de 23 februarie 2021, ora 14:58:09 (f.d. 73-79).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține prevederile art. 2 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică

și documentul electronic, care statuează că în sensul prezentei legi, document electronic

semnifică informație în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată și/sau

transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu

semnătură electronică în conformitate cu prezenta lege; semnătură electronică

semnifică date în formă electronică, care sînt atașate la sau logic asociate cu alte date în

formă electronică și care sînt utilizate ca metodă de autentificare.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind

semnătura electronică și documentul electronic, semnătura electronică, indiferent de

gradul de protecție de care dispune, produce efecte juridice și este acceptată ca probă,

inclusiv în cadrul procedurilor judiciare. Semnătura electronică avansată calificată are

aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă.

Potrivit art. 5 alin. (4) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura

electronică și documentul electronic, modalitatea de aplicare a semnăturilor electronice

de către funcționarii persoanelor juridice de drept public se stabilește de Guvern.

Conform prevederilor pct. 6 din Regulamentul privind modalitatea de aplicare a

semnăturii electronice pe documentele electronice de către funcționarii persoanelor

juridice de drept public în cadrul circulației electronice ale acestora, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1141 din 20 decembrie 2017, semnătura electronică se aplică

pe documentele electronice ale persoanelor juridice de drept public de către persoana

abilitată în modul stabilit să semneze cu semnătura olografă documentele echivalente

pe suport de hârtie.

4

Iar, potrivit pct. 49 din Regulamentul privind modalitatea de aplicare a semnăturii

electronice pe documentele electronice de către funcționarii persoanelor juridice de

drept public în cadrul circulației electronice ale acestora, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 1141 din 20 decembrie 2017, la semnarea documentelor electronice în

cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, angajatul persoanei juridice de drept public

poartă răspundere identică cu cea stabilită pentru cazurile de semnare cu semnătura

olografă a documentelor pe suport de hârtie.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura

electronică și documentul electronic, documentul electronic se consideră semnat cu

semnătura electronică simplă dacă este întrunită una dintre următoarele condiții:

semnătura electronică simplă se conține nemijlocit în documentul electronic sau este

logic asociată cu documentul electronic; datele de creare a semnăturii electronice simple

se aplică în corespundere cu regulile stabilite de către operatorul sistemului informatic

prin intermediul căruia se efectuează crearea și/sau expedierea documentului electronic

și în documentul electronic se conține informația care identifică persoana în numele

căreia a fost creat și expediat documentul electronic.

Reieșind din prevederile art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014

privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic semnat

cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu

documentul analog pe suport de hîrtie, semnat cu semnătură olografă. În cazul în care,

conform legislației, se cere ca documentul să fie perfectat sau prezentat pe suport de

hîrtie și semnat cu semnătură olografă, documentul electronic se consideră a fi

corespunzător acestei cerințe.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind

semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic este considerat

autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana

abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe

suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului

indicat în document.

La caz, se atestă că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de

25 februarie 2021 a depus la Curtea de Apel Bălți cerere de apel pe suport de hârtie,

care nu poate fi apreciată ca un document electronic, doar datorită faptului că aceasta

conține în sine semnătură electronică avansată calificată.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, cererea de apel împotriva hotărârii din

05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central depusă de Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat nu întrunește condițiile de formă ale unui document

electronic și ca efect nu întrunește condițiile de formă ale apelului, prevăzute de

dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Or, la depunerea cererii de apel de către Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat a fost omis cel mai important aspect și anume faptul că cererea de apel depusă

la data de 25 februarie 2021 la Judecătoria Drochia, sediul central nu îmbracă forma

unui document electronic.

Din prevederile legale citate supra, rezultă cu certitudine că pentru aplicarea

prevederilor Legii nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul

5

electronic, cererea de apel depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

urma a fi transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice.

Instanța de recurs accentuează că, cererea de apel prezentată pe suport de hârtie

cu semnătura electronică în copie, face imposibilă verificarea autenticității acesteia prin

intermediul serviciul guvernamental de semnătură electronică MSign.

Mai mult, instanța de recurs reține că prin notificarea nr. 13474 din 03 iunie 2021,

Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost acordat un termen de 5 zile

lucrătoare de la recepționarea notificării, pentru a prezenta cererea de apel semnată

electronic sau pe suport de hârtie semnată olograf.

Relevant este și faptul că prin notificarea nominalizată supra, Oficiului Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat a fost informat despre consecințele neînlăturării

neajunsurilor, și anume despre faptul că apelul va fi declarat inadmisibil.

Actele cauzei denotă că, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a ignorat

indicațiile instanței de apel și nu a expediat cererea de apel prin intermediul poștei

electronice, semnată electronic sau depusă pe suport de hârtie semnată olograf. La data

de 04 iunie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a expediat în adresa

Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice, copia cererii de apel împotriva

hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Cererea

nominalizată conține semnătura electronică lui Vladimir Ceban, fiind datată cu 23

februarie 2021, ora 14:58:09 (f.d. 73-79).

Astfel, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu și-a exercitat obligațiile

sale procesuale corespunzător și nu a înlăturat în termenul stabilit de Curtea Apel Bălți

neajunsurile din cererea de apel și nu a prezentat instanței apelul pe suport de hârtie

semnat olograf, sau după caz, prin intermediul poștei electronice cu semnătura

electronică avansată calificată după cum prevăd dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul

administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră neîntemeiat argumentul recurentului Oficiului Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, precum că art. 233 alin. (2) din Codul administrativ nu specifică

cum trebuie să fie semnătura aplicată pe cererea de apel – olografică sau electronică.

Or, potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, legislația administrativă

reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor

administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc

asupra acesteia. Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale

dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care

reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu

Constituția Republicii Moldova.

La rândul său, cerințele speciale față de informațiile și actele semnate cu

semnătură electronică, sunt prevăzute de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind

semnătura electronică și documentul electronic.

Subsidiar, cât privește argumentul recurentului, precum că pe sait-ul oficial al

Cancelariei de Stat este indicat conducătorul Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, respectiv poate fi verificat dacă numele și prenumele semnatarului actului

corespunde cu numele și prenumele persoanei împuternicite, acesta este neîntemeiat și

urmează a fi respins.

Potrivit art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de apel se anexează

6

o copie a hotărîrii contestate și documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) și d).

În conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) și d) din Codul administrativ, la cererea

de chemare în judecată se anexează: c) documentul care confirmă împuternicirile

reprezentantului legal sau împuternicit; d) copii de pe cererea de chemare în judecată și

de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanți la proces.

Instanța de recurs menționează că din actele cauzei rezultă cert că Oficiului

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la depunerea cererii de apel a omis să anexeze

documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit.

Respectiv, omisiunea Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat de a

respecta prevederile legislației în vigoare, nu poate fi servi drept motiv pentru anularea

încheierii instanței de apel. Or, participanții la procesul de judecată odată ce au inițiat

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ în derularea procesului, condiții

ce nu se atestă la caz.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

relevă că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, fiind interesat în soarta

soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de apel care să corespundă

exigențelor impuse de legiuitor și să înlăture neajunsurile în termenul stabilit de Curtea

de Apel Bălți până la data de 10 iunie 2021 inclusiv, în caz contrar intervenind uno ictu

aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului ca inadmisibil în temeiul

art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale

ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv

și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii

pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile apelantului, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată

nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor

de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul

înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Or, în sensul principiului nemo

censetur ignorare legem necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează

persoanele de obligația de a se conforma legii. Astfel, nerespectarea condițiilor impuse

de legiuitor față de forma cererii de apel se datorează în exclusivitate comportamentului

necorespunzător al apelantului Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, care

trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și

obligațiile sale procedurale.

Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CtEDO la speță,

instanța de recurs remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantului Oficiul Teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat de a prezenta instanței de apel cererea de apel prin

intermediul poștei electronice semnată electronic sau pe suport de hârtie semnată

olograf, această obligație fiind stabilită de legislația în vigoare și urmărind scopul unei

bune administrări a justiției în Republica Moldova.

7

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru

protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în

exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat

[cauza van Harn vs Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007; cauza Pîrnău ș.a. vs

Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs Republica

Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012].

Așadar, ca urmare a omisiunilor admise de către Oficiul Teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat și măsurilor întreprinse pentru protecția drepturilor sale, totalizate

din inacțiuni, neprezentarea cererii de apel semnată în mod corespunzător, instanța de

recurs reiterează că, acele consecințe negative prevăzute de legislație sunt opozabile

recurentului în plină măsură.

Totodată, argumentul recurentului în privința faptului că instanța de apel a aplicat

eronat normele de drept procedural, este declarativ și nu constituie temei juridic de

admitere a recursului în sensul declarat, nefiind prezentate careva probe care ar dovedi

contrariul.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel legitim și întemeiat a declarat

inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentul Oficiul

Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și

se menține încheierea din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8