3r-284/21 — anularea actului administrativ

Dosar nr. 3r-284/21 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul central (jud: I. Rusu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, D. Corolevschi, D. Stănilă) D E C I Z I E 22 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Chetrosu, raionul Drochia cu privire la anularea actului administrativ, împotriva încheierii din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, c o n s t a t ă : La data de 05 noiembrie 2020, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local al satului Chetrosu cu privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Chetrosu nr. 3/17.12 din 31 iulie 2020 ,,Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca cu nr. 1304/OT9-191 din 27 iunie 2020”.

Prin hotărârea din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Chetrosu cu privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Chetrosu nr. 3/17.12 din 31 iulie 2020 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-191 din 27 iunie 2020”. La data de 25 februarie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, a depus apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată (f.d.

52-54-verso). 1 Prin încheierea din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. La data de 27 iulie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus recurs împotriva încheierii din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea încheierii instanței de apel și emiterea unei decizii noi. În motivarea recursului, recurentul a indicat că la depunerea cererii de apel Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor art. 233 alin. (2) din Codul administrativ. Or, norma nominalizată nu specifică cum trebuie să fie semnătura aplicată pe cererea de apel – olografică sau electronică.

De asemenea, recurentul a relatat că potrivit prevederilor Legii nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, semnătura electronică produce efecte juridice și este acceptată ca probă. Mai mult, semnătura electronică a conducătorului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat este certificată în conformitate cerințele Legii nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic. Recurentul a accentuat că pe sait-ul oficial al Cancelariei de Stat este indicat conducătorul Oficiului Teritorial Soroca, respectiv poate fi verificat dacă numele și prenumele semnatarului actului corespunde cu numele și prenumele persoanei împuternicite.

La data de 05 august 2021, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a notificat intimatului Consiliului local al satului Chetrosu copia recursului depus de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat (f.d.105). Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 12 iulie 2021, fiind notificată recurentului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de 19 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001565295AD, anexat la actele cauzei (f.d. 99). Recursul motivat a fost depus la Curtea de Apel Bălți la data de 27 iulie 2021 (f.d. 101-101-verso). Astfel, instanța de recurs reține că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând cererea de recurs depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, prin prisma argumentelor invocate și a actelor din dosar, coroborate cu normele 2 de drept pertinente speței, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Reieșind din prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Iar, în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Potrivit art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. Actele cauzei denotă că, prin încheierea din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ, potrivit căruia cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. De asemenea, instanța de apel a menționat că cererea de apel a fost depusă la prima instanță pe suport de hârtie, fapt ce se confirmă prin ștampila Judecătoriei Drochia, sediul central, însă semnată electronic, fapt ce face imposibilă verificarea semnăturii aplicate pe cererea de apel (f.d.

52), motiv pentru care instanța de apel i-a acordat apelantului termenul de cinci zile lucrătoare, pentru prezentarea cererii de apel în format electronic semnată electronic sau cererea de apel pe suport de hârtie semnată olograf. Instanța de apel a relatat că, la data de 04 iunie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a expediat, prin intermediul poștei electronice a Curții de Apel Bălți, cererea de apel în format electronic pe care este imprimată ștampila electronică a conducătorului unității, din care considerente instanța de apel a constatat că de facto apelantul a scanat cererea de apel expediată anterior. În opinia instanței de apel, semnătura electronică este în copie, fiind imposibilă verificarea autenticității acesteia.

Instanța de apel a conchis, că apelantul nu a înlăturat neajunsurile la înaintarea apelului în termenul acordat de instanță și anume până la 08 iunie 2021, totodată nu a solicitat nici prelungirea termenului acordat de către instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție efectuând controlul judiciar al încheierii din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți consideră că instanța de apel, examinând apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, întemeiat l-a declarat inadmisibil, ca fiind depus cu încălcarea cerințelor stabilite la art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Din actele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul 3 Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului local al satului Chetrosu cu privire la anularea deciziei Consiliului local al satului Chetrosu nr. 3/17.12 din 31 iulie 2020 „Cu privire la examinarea notificării Oficiului Teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-191 din 27 iunie 2020”. La data de 25 februarie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus în adresa Judecătoriei Drochia, sediul central cererea de apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Prima pagina a prezentului document conține semnătură electronică lui Vladimir Ceban, aplicată la data de 23 februarie 2021, ora 14:58:09 (f.d.

52-54-verso). Prin scrisoarea nr. 13474 din 03 iunie 2021, Curtea de Apel Bălți a acordat apelantului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat un termen de 5 zile lucrătoare de la recepționarea notificării, pentru a prezenta cererea de apel semnată electronic sau pe suport de hârtie semnată olograf. Totodată, Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat i s-a comunicat că în cazul neînlăturării neajunsurilor indicate în termenul specificat, apelul va fi declarat inadmisibil. Scrisoarea nominalizată, a fost semnată electronic și expediată în adresa Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat prin intermediul poștei electronice otcs_soroca@gov.md. La data de 04 iunie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a expediat în adresa Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice cab@justice.md, copia cererii de apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central.

Documentul prezentat de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat conține semnătură electronică lui Vladimir Ceban, aplicată la data de 23 februarie 2021, ora 14:58:09 (f.d. 73-79). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 2 din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, care statuează că în sensul prezentei legi, document electronic semnifică informație în formă electronică, creată, structurată, prelucrată, păstrată și/sau transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice, semnată cu semnătură electronică în conformitate cu prezenta lege; semnătură electronică semnifică date în formă electronică, care sînt atașate la sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care sînt utilizate ca metodă de autentificare.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, semnătura electronică, indiferent de gradul de protecție de care dispune, produce efecte juridice și este acceptată ca probă, inclusiv în cadrul procedurilor judiciare. Semnătura electronică avansată calificată are aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă. Potrivit art. 5 alin. (4) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, modalitatea de aplicare a semnăturilor electronice de către funcționarii persoanelor juridice de drept public se stabilește de Guvern.

Conform prevederilor pct. 6 din Regulamentul privind modalitatea de aplicare a semnăturii electronice pe documentele electronice de către funcționarii persoanelor juridice de drept public în cadrul circulației electronice ale acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1141 din 20 decembrie 2017, semnătura electronică se aplică pe documentele electronice ale persoanelor juridice de drept public de către persoana abilitată în modul stabilit să semneze cu semnătura olografă documentele echivalente pe suport de hârtie.

4 Iar, potrivit pct. 49 din Regulamentul privind modalitatea de aplicare a semnăturii electronice pe documentele electronice de către funcționarii persoanelor juridice de drept public în cadrul circulației electronice ale acestora, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1141 din 20 decembrie 2017, la semnarea documentelor electronice în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu, angajatul persoanei juridice de drept public poartă răspundere identică cu cea stabilită pentru cazurile de semnare cu semnătura olografă a documentelor pe suport de hârtie.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic se consideră semnat cu semnătura electronică simplă dacă este întrunită una dintre următoarele condiții: semnătura electronică simplă se conține nemijlocit în documentul electronic sau este logic asociată cu documentul electronic; datele de creare a semnăturii electronice simple se aplică în corespundere cu regulile stabilite de către operatorul sistemului informatic prin intermediul căruia se efectuează crearea și/sau expedierea documentului electronic și în documentul electronic se conține informația care identifică persoana în numele căreia a fost creat și expediat documentul electronic.

Reieșind din prevederile art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic semnat cu semnătură electronică avansată calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul analog pe suport de hîrtie, semnat cu semnătură olografă. În cazul în care, conform legislației, se cere ca documentul să fie perfectat sau prezentat pe suport de hîrtie și semnat cu semnătură olografă, documentul electronic se consideră a fi corespunzător acestei cerințe. În conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic, documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) este semnat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) este semnat cu semnătura electronică autentică a semnatarului indicat în document.

La caz, se atestă că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la data de 25 februarie 2021 a depus la Curtea de Apel Bălți cerere de apel pe suport de hârtie, care nu poate fi apreciată ca un document electronic, doar datorită faptului că aceasta conține în sine semnătură electronică avansată calificată. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea de apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu întrunește condițiile de formă ale unui document electronic și ca efect nu întrunește condițiile de formă ale apelului, prevăzute de dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Or, la depunerea cererii de apel de către Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost omis cel mai important aspect și anume faptul că cererea de apel depusă la data de 25 februarie 2021 la Judecătoria Drochia, sediul central nu îmbracă forma unui document electronic. Din prevederile legale citate supra, rezultă cu certitudine că pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul 5 electronic, cererea de apel depusă de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat urma a fi transmisă prin intermediul computerului sau al altor dispozitive electronice. Instanța de recurs accentuează că, cererea de apel prezentată pe suport de hârtie cu semnătura electronică în copie, face imposibilă verificarea autenticității acesteia prin intermediul serviciul guvernamental de semnătură electronică MSign.

Mai mult, instanța de recurs reține că prin notificarea nr. 13474 din 03 iunie 2021, Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost acordat un termen de 5 zile lucrătoare de la recepționarea notificării, pentru a prezenta cererea de apel semnată electronic sau pe suport de hârtie semnată olograf. Relevant este și faptul că prin notificarea nominalizată supra, Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost informat despre consecințele neînlăturării neajunsurilor, și anume despre faptul că apelul va fi declarat inadmisibil. Actele cauzei denotă că, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a ignorat indicațiile instanței de apel și nu a expediat cererea de apel prin intermediul poștei electronice, semnată electronic sau depusă pe suport de hârtie semnată olograf.

La data de 04 iunie 2021, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a expediat în adresa Curții de Apel Bălți prin intermediul poștei electronice, copia cererii de apel împotriva hotărârii din 05 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central. Cererea nominalizată conține semnătura electronică lui Vladimir Ceban, fiind datată cu 23 februarie 2021, ora 14:58:09 (f.d. 73-79). Astfel, Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu și-a exercitat obligațiile sale procesuale corespunzător și nu a înlăturat în termenul stabilit de Curtea Apel Bălți neajunsurile din cererea de apel și nu a prezentat instanței apelul pe suport de hârtie semnat olograf, sau după caz, prin intermediul poștei electronice cu semnătura electronică avansată calificată după cum prevăd dispozițiile art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiat argumentul recurentului Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, precum că art. 233 alin. (2) din Codul administrativ nu specifică cum trebuie să fie semnătura aplicată pe cererea de apel – olografică sau electronică. Or, potrivit art. 1 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia. Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova.

La rândul său, cerințele speciale față de informațiile și actele semnate cu semnătură electronică, sunt prevăzute de Legea nr. 91 din 29 mai 2014 privind semnătura electronică și documentul electronic. Subsidiar, cât privește argumentul recurentului, precum că pe sait-ul oficial al Cancelariei de Stat este indicat conducătorul Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, respectiv poate fi verificat dacă numele și prenumele semnatarului actului corespunde cu numele și prenumele persoanei împuternicite, acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins.

Potrivit art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de apel se anexează 6 o copie a hotărîrii contestate și documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. c) și d). În conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) și d) din Codul administrativ, la cererea de chemare în judecată se anexează: c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanți la proces. Instanța de recurs menționează că din actele cauzei rezultă cert că Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la depunerea cererii de apel a omis să anexeze documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit.

Respectiv, omisiunea Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat de a respecta prevederile legislației în vigoare, nu poate fi servi drept motiv pentru anularea încheierii instanței de apel. Or, participanții la procesul de judecată odată ce au inițiat proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ în derularea procesului, condiții ce nu se atestă la caz.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unei cereri de apel care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor și să înlăture neajunsurile în termenul stabilit de Curtea de Apel Bălți până la data de 10 iunie 2021 inclusiv, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului ca inadmisibil în temeiul art. 233 alin. (2) din Codul administrativ.

Conform art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

La aspectul dat este relevant că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile apelantului, cât și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către aceștia a efectelor legale. Or, în sensul principiului nemo censetur ignorare legem necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația de a se conforma legii.

Astfel, nerespectarea condițiilor impuse de legiuitor față de forma cererii de apel se datorează în exclusivitate comportamentului necorespunzător al apelantului Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și să facă uz cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CtEDO la speță, instanța de recurs remarcă ca fiind indubitabilă obligația apelantului Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat de a prezenta instanței de apel cererea de apel prin intermediul poștei electronice semnată electronic sau pe suport de hârtie semnată olograf, această obligație fiind stabilită de legislația în vigoare și urmărind scopul unei bune administrări a justiției în Republica Moldova.

7 Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat [cauza van Harn vs Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007; cauza Pîrnău ș.a. vs Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012]. Așadar, ca urmare a omisiunilor admise de către Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și măsurilor întreprinse pentru protecția drepturilor sale, totalizate din inacțiuni, neprezentarea cererii de apel semnată în mod corespunzător, instanța de recurs reiterează că, acele consecințe negative prevăzute de legislație sunt opozabile recurentului în plină măsură.

Totodată, argumentul recurentului în privința faptului că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept procedural, este declarativ și nu constituie temei juridic de admitere a recursului în sensul declarat, nefiind prezentate careva probe care ar dovedi contrariul. În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel legitim și întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentul Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Oficiul Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat și se menține încheierea din 12 iulie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 8