3r-209/21 — cu privire la anularea actului administrativ

3r-209/21 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-209/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Bejenaru, D. Corolevschi, A. Gheorghieș

DECIZIE

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliul sătesc Chetrosu cu privire

la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central

din motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit de art. 232 alin.

(1) din Codul administrativ,

constată:

La data de 07 mai 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Chetrosu, prin care

a solicitat anularea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/05 din 31.01.2020 „Cu

privire la modificarea deciziei nr. 9/02 din 25.11.2019 „Cu privire la formarea

comisiei consultative de specialitate pentru activități social-culturale, sănătate și

protecție socială, drept și administrație publică”.

Prin hotărârea din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-

a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului sătesc Chetrosu cu privire la anularea deciziei Consiliului

sătesc Chetrosu nr. 1/05 din 31.01.2020 „Cu privire la modificarea deciziei nr. 9/02

din 25.11.2019 „Cu privire la formarea comisiei consultative de specialitate pentru

activități social-culturale, sănătate și protecție socială, drept și administrație publică”

ca fiind inadmisibilă.

Prin încheierea din 01 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul central s-

a corectat din partea dispozitivă a hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul central, sintagma „ca inadmisibilă” cu sintagma „ca neîntemeiată”.

La data de 09 decembrie 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

a depus apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 05 noiembrie 2020

a Judecătoriei Drochia, sediul central, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

1

Prin încheierea din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central din

motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ.

La data de 28 aprilie 2021 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

depus recurs, prin care a solicitat, admiterea recursului, repunerea în termen, casarea

încheierii din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți, cu emiterea unei noi încheieri

de remitere a cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că nu este de

acord cu constatările instanței de apel, ori hotărârea instanței de fond a fost

pronunțată la 05 noiembrie 2020 în lipsa reclamantului, care a depus cerere de

examinare în lipsa sa, cu remiterea ulterioară a copiei actului judecătoresc.

Respectiv, la data de 01 decembrie 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat a recepționat dispozitivul hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul central.

Recurentul a menționat că acțiunile instanței de fond au fost cu întârziere, ori

la data de 09 decembrie 2020 a depus apel asupra hotărârii, iar instanța a expediat în

adresa apelantului la data de 06 aprilie 2021 hotărârea motivată, fiind recepționată

la data de 16 aprilie 2021.

În opinia recurentului instanța are obligațiuni de a întreprinde toate măsurile

necesare raportate la art. 96 din Codul administrativ pentru a remite actul

judecătoresc în termen participanților fără a crea consecințe ce generează depunerea

cu întârziere a contestației în instanțele ierarhic superioare.

Totodată, în temeiul art. 65 din Codul administrativ, recurentul a solicitat

repunerea în termen a apelului.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis încheierea

contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea Curții de Apel Bălți a fost emisă la data de 15 aprilie 2021.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor

legale și în termen, la data de 28 aprilie 2021, a depus recurs împotriva încheierii din

15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea

de recurs argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, din

următoarele considerente.

2

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a

recursului.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ apelul se depune

la instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată, care a emis hotărârea contestată, transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2)

Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului

se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1).

Astfel, din actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 05 noiembrie 2020,

corectată prin încheierea din 01 februarie 2021, a Judecătoriei Drochia, sediul

central, s-a respins acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu cu privire la anularea deciziei

Consiliului sătesc Chetrosu nr. 1/05 din 31.01.2020 „Cu privire la modificarea

deciziei nr. 9/02 din 25.11.2019 „Cu privire la formarea comisiei consultative de

specialitate pentru activități social-culturale, sănătate și protecție socială, drept și

administrație publică” ca fiind neîntemeiată.

La data de 09 decembrie 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

prin poștă, a depus cerere de apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia,

sediul central, cu adoptarea unei noi hotărâri.

Prin încheierea din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei Drochia, sediul central din

motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 236 alin. (1) din Cod administrativ, care statuează expres că instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere succesibilă de atac.

Completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele Codului administrativ,

care reglementează acțiunile instanței la faza respectivă a procesului și cu aprecierea

completă a tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare la termenul de depunere

a cererii de apel.

Instanța de recurs relevă că, dispozitivul hotărârii instanței de fond în cauza de

contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu cu privire la anularea

actului administrativ, a fost pronunțat la 05 noiembrie 2020. (f.d. 34)

3

Prin urmare, în speță termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la

06 noiembrie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

contestate și a expirat la 07 decembrie 2020, aceasta fiind ultima zi de depunere a

apelului, pe când cererea de apel a fost depusă de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat abia la 09 decembrie 2020 (f.d. 51-58), fapt ce denotă depunerea

apelului cu încălcarea termenului de declarare.

La caz se menționează că deși dispozitivul hotărârii a fost pronunțat în lipsa

recurentului, acest fapt nu influențează termenul legal de depunere a apelului, or,

prin lege Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat era obligat să respecte

termenul de contestare de 30 zile pentru declararea apelului, calculat de la data

pronunțării dispozitivului hotărârii.

Prin urmare, apreciind condițiile de depunere a cererii de apel, Completul

specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, apelul a fost

depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat în afara termenului

stabilit de lege.

Conform art. 65 din Codul administrativ dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului.

Instanța de recurs a stabilit că recurenta, a mai solicitat în recurs și repunerea

în termen de contestare cu apel, însă nu a prezentat înstanței probe, care ar confirma

faptele pe care aceasta se întemeiază și suplimentar se recuperează acțiunile omise.

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care o persoană, din

motive independente de voința ei nu a putut respecta un termen legal. Argumentul

invocat de către recurentul Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat precum că,

dispozitivul hotărârii primei instanțe i-a fost notificat la 01 decembrie 2020, iar până

la data notificării nu a cunoscut despre emiterea actului judecătoresc, nu poate fi

reținut, deoarece art. 232 alin. (1) din Codul administrativ nu condiționează termenul

de 30 de zile de declarare a apelului din data aducerii la cunoștință a dispozitivului

hotărârii, dar din data pronunțării acestuia.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

În acest contest, instanța de recurs subliniază că recurentul-apelantul Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a fost înștiințat în mod legal, contra

semnătură, despre pronunțarea dispozitivului din 05 noiembrie 2020 ce se atestă prin

avizul de recepție nr. DS8000012648AS anexat la materialele cauzei (f.d 36).

Prin urmare, recurentul, fiind și reclamant, urma să depună diligența necesară

de a se informa la ce fază de examinare se află procesul și, după caz, să facă

cunoștință cu hotărârea pronunțată, să întreprindă măsurile necesare de a proteja

drepturile sale de acces la instanță și să conteste în termen legal hotărârea instanței

de fond, fapt însă, ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la

depunerea apelului.

4

La acest capitol, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că

exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă, or, prin depunerea apelului la 09 decembrie

2020 recurentul Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu a respectat

termenul legal de declarare a apelului, și atrage declararea apelului ca fiind

inadmisibil.

La aspectul dat Colegiul notează că certitudinea legală impusă, regulilor

procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel

încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării litiganților

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acestea a

efectelor legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

care a apreciat că reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli

să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri

importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru

acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu,

care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea

produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente

consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar

mai putea acorda încredere și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza

Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac

în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după

un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că

a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea

în termen.

În aceste circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel corect a declarat

inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat,

deoarece ultimul a prezentat apelul după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin.

(1) Cod administrativ.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

5

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele, invocate în cererea de recurs,

indică direct la nerespectarea de către apelant/recurent a drepturilor sale procedurale

și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele

de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării

actului judecătoresc contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea

privind inadmisibilitatea apelului depus de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 05 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Drochia, sediul central este întemeiată și adoptată cu respectarea cadrului legal,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se respinge recursul depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat.

Se menține încheierea din 15 aprilie 2021 a Curții de Apel Bălți emisă în cauza

de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliul sătesc Chetrosu cu privire la anularea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6