3ra-829/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-829/21

Instanța de fond: Judecătoria Drochia, sediul central – I. Rusu

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Corcenco, D. Stănilă, A. Gheorghieș

ÎNCHEIERE

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Chetrosu privind

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 22 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți prin care s-a

casat hotărârea instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind declararea

acțiunii inadmisibile,

constată:

La 11 noiembrie 2020 Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Chetrosu, prin care a

solicitat anularea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr.3/17.15 din 31 iulie 2020

,,cu privire la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat

cu nr.1304/OT9-195 din 27 iunie 2020”.

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a menționat

că prin decizia Consiliului sătesc Chetrosu nr.1/05 din 31 ianuarie 2020 s-a modificat

pct. 1 al deciziei nr. 9/02 din 15 noiembrie 2019 cu privire la formarea comisiei

consultative de specialitate pentru activități social-culturale, sănătate și protecție

socială, drept și administrație publică prin înlocuirea sintagmei „Cemortan Vasile V”

cu sintagma „ Furtună Vladimir”.

Prin notificarea nr. 1304/OT9-195 din 27 iunie 2020 Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a solicitat abrogarea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr.1/05

din 31 ianuarie 2020 ca fiind ilegală.

Consiliul sătesc Chetrosu prin decizia nr.3/17.15 din 31 iulie 2020 a luat act de

notificarea Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu nr.1304/OT9-195 din

27 iunie 2020 și a refuzat în abrogarea sau modificarea deciziei nr.1/05 din 31

ianuarie 2020.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat la 07 septembrie 2020 prin

notificarea nr.1304/OT9-222 a solicitat Consiliului sătesc Chetrosu abrogarea deciziei

nr.3/17.15 din 31 iulie 2020 ca fiind ilegală.

1

Autoritatea reclamantă a menționat că până la momentul depunerii acțiunii de la

Consiliul sătesc Chetrosu nu a primit nici un răspuns la notificarea menționată.

În susținerea ilegalității deciziei contestate Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a menționat că aceasta contravine prevederilor art. 68, alin. (3) din

Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006,

deoarece în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, Consiliul sătesc

Chetrosu trebuia să modifice sau să abroge actul contestat.

De asemenea, autoritatea reclamantă a mai invocat că decizia nr.3/17.15 din 31

iulie 2020 a Consiliului sătesc Chetrosu contravine prevederilor articolelor 44, 62, 63

și 64 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, ori s-a

constatat că lipsesc materialele aferente care au stat la baza adoptării deciziei în

cauză, care urmau să fie anexate și incluse în Registrul actelor locale.

Prin hotărârea din data de 26 februarie 2021 a Judecătoriei Drochia, sediul

central s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul teritorial

Soroca al Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Chetrosu privind anularea deciziei

Consiliului sătesc Chetrosu nr. 3/17.15 din 31 iulie 2020 ,,cu privire la examinarea

notificării Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu nr.1304/OT9-195 din

27 iunie 2020”. (f.d.34, 38-45)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că argumentele

autorității reclamante referitor la forma și conținutul actului administrativ contestat

poartă un caracter formal –tehnic de evidență, fapt care nu diminuează caracterul

legal al actului administrativ contestat, care se află în limitele cadrului legal și fiind

emis conform competenței atribuite organului autoadministrării publice locale.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. ( f.d. 42)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 22 iunie 2021 a casat hotărârea

instanței de fond și a emis o nouă decizie prin care a declarat inadmisibilă acțiunea

depusă de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat. (f.d. 84, 85-94)

Instanța de apel a reținut că prin prezenta acțiune Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat a contestat decizia Consiliului sătesc Chetrosu nr.3/17.15 din 31

iulie 2020, prin care s-a luat act de notificarea Oficiului teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat cu nr.1304/OT9-195 din 27 iunie 2020 și a refuzat în abrogarea

sau modificarea deciziei nr.1/05 din 31 ianuarie 2020.

La 13 august 2020 decizia contestată a fost plasată în Registrul de stat al actelor

locale, deci fiind opozabilă tuturor inclusiv Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, care prin prisma art. 64 și art. 68 din Legea privind administrația publică

locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 avea obligația de a verifica legalitatea

actelor emise de autoritatea administrației publice locale, incluse în Registrul actelor

locale. Deci, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat nu poate invoca faptul

nerecepționării sau recepționării tardive a deciziei contestate.

Instanța de apel a mai menționat că Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat de asemenea nu a respectat și prevederile art. 68, alin. (4) din Legea privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și nu a contestat

decizia nr.3/17.15 din 31 iulie 2020 ,,cu privire la examinarea notificării Oficiului

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat cu nr.1304/OT9-195 din 27 iunie 2020” direct

în instanța de judecată, dar a notificat-o suplimentar Consiliului sătesc Chetrosu,

abordare care a fost reținută ca fiind incorectă de instanța de apel, or, din

2

interpretarea ad litteram a prevederilor art. 68, alin. (4) din Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006 rezultă că Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat urma să

sesizeze instanța de contencios administrativ, nefiind necesară efectuarea notificării

suplimentare a autorității privind ilegalitatea deciziei de examinare a notificării.

Inter alia, instanța de apel a menționat că în situația din speță, obiectul acțiunii

în contencios administrativ urma să îl constituie verificarea legalității deciziei de bază

nr.1/05 din 31 ianuarie 2020 prin care s-a modificat pct. 1 al deciziei nr. 9/02 din 15

noiembrie 2019 „cu privire la modificarea deciziei nr. 09/02 din 25 noiembrie 2016

cu privire la formarea comisiei consultative de specialitate pentru activități social-

culturale, sănătate și protecție socială, drept și administrație publică”, precum și

decizia de examinare a notificării, nefiind posibilă verificarea legalități doar a

deciziei de examinare a notificării, întrucât aceasta reprezintă răspunsul autorității

publice care cuprinde punctul de vedere cu privire la examinarea notificării înaintate

de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, reprezentând o decizie

subsecventă, legalitatea căreia poate fi verificată odată cu contestarea actului

principal în baza căruia a fost emisă decizia de examinare a notificării, or, ele sunt

legate indisolubil una de alta.

Finalmente instanța de apel a concluzionat că acțiunea depusă de către Oficiul

teritorial Soroca al Cancelariei de Stat către Consiliul sătesc Chetrosu privind

anularea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr.3/17.15 din 31 iulie 2020 ,,cu privire

la examinarea notificării Oficiului teritorial Soroca cu nr.1304/OT9-195 din 27 iunie

2020”, a fost depusă cu omiterea termenului stabilit de Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu adoptarea unei noi hotărâri. ( f.d. 99,107)

În motivarea recursului Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

menționat că a respectat prevederile legale de adresare în instanță stabilit la art. 68,

alin. (4) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie

ilegalitatea deciziei Consiliului sătesc Chetrosu nr. 3/17.15 din 31 iulie 2020 la 07

septembrie 2020. În termen de 30 de zile de la notificare Consiliul sătesc Chetrosu

urma să abroge sau să modifice actul administrativ, iar dat fiind faptul că notificarea

nu a fost examinată în termen Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a

acționat autoritatea intimată în instanță în termen de 60 de zile.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 22 iunie 2021.

Dispozitivul deciziei a fost notificat Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de

Stat la data de 06 iulie 2021. (f.d. 96)

Recursul nemotivat a fost depus de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei

de Stat, în termen, la 21 iulie 2021. (f.d. 99)

3

Decizia motivată a Curții de Apel Bălți din data de 22 iunie 2021 a fost

notificată autorității recurente la 23 iulie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la fila dosarului 102.

Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale

și la 03 august 2021 a depus motivarea recursului. (f.d. 107)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

4

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Oficiul teritorial Soroca al

Cancelariei de Stat, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5