3r-201/21 — contestarea actului administrativ

3r-201/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3r-201/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, I. Muruianu, G. Dașchevici)

DECIZIE

2 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Victor Soloviov, Ion Istrati, Maria Meșină și Irina Spataru împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Asociația

Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la contestarea actului

administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost declarate inadmisibile apelurile depuse de Victor Soloviov, Ion Istrati și Centrul

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 31 octombrie 2018 Victor Soloviov, Gheorghe Dogaru, Ion Istrati, Maria

Meșină și Irina Spataru au depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu

Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la contestarea

actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost încetată procedura de contencios administrativ la acțiunea lui Gheorghe Dogaru

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

persoană terță Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia nr. 181 din 21

septembrie 2018, emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal. În rest, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 10000 lei,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 10 noiembrie 2020 Victor Soloviov și Ion Istrati au depus apel împotriva

hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

1

La 16 noiembrie 2020 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal a depus apel împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost declarate

inadmisibile apelurile depuse de Victor Soloviov, Ion Istrati și Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 4 mai 2021 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

a depus recurs împotriva încheierii din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată

a normelor de drept procedural.

Astfel, a menționat că apelul motivat a fost depus de către Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prin demersul cu nr. 04-11/77 din 13

ianuarie 2021, fiind înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la 18 ianuarie 2021, însă

având în vedere că zilele de 16 și 17 ianuarie 2021, au fost zile de repaus, a făcut

imposibilă transmiterea apelului motivat instanței de apel.

A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 6 aprilie 2021 a Curții de

Apel Chișinău în partea declarării inadmisibile a apelului depus de Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu emiterea unei noi încheieri prin

care cererea de apel să fie primită spre examinare.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 6 aprilie 2021,

fiind notificată recurentului în data de 19 aprilie 2021, fapt ce rezultă din avizul de

recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.217, Vol. I). Astfel, recursul

depus la 4 mai 2021, este în termen.

La 17 mai 2021 în adresa intimaților a fost expediată pentru cunoștință copia

cererii de recurs, însă aceștia nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 6

aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe

2

motiv că motivarea apelului a fost prezentată peste termenul prevăzut de art. 232

alin. (2) Cod administrativ.

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic, iar

în corespundere cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios

administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile

Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

În baza art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă începutul curgerii termenului este

determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei,

inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului

sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

În corespundere cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că la 4 noiembrie 2020 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost admisă parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Victor Soloviov, Ion Istrati, Maria Meșină și Irina

Spataru împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

persoană terță Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Actele cauzei atestă și faptul că la data de 16 noiembrie 2020, Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel împotriva hotărârii din 4

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

3

În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte

de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile

se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă

cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este

suficient avizul de recepție.

În această privință, din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 4

noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în data de 15 decembrie 2020,

fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar

(f.d.193, Vol. I).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până în data

de 14 ianuarie 2021, pe când apelantul a depus-o la 18 ianuarie 2021, fapt ce denotă

că motivarea apelului a fost prezentată cu încălcarea termenului stabilit de art. 232

alin. (2) Cod administrativ, din care considerente instanța de apel prin încheierea din

6 aprilie 2021, întemeiat a declarat apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași

articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.(2).

La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile

art.65 alin.(1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de

apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană,

din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la

cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit

se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15

zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă

faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții

de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform

art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor și motivelor

întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la prezentarea motivării apelului, nu s-a

solicitat.

În acest sens, este neîntemeiat argumentul recurentului precum că apelul

motivat a fost depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal la 13 ianuarie 2021 prin demersul cu nr. 04-11/77, or, procedura de

prezentare a motivării apelului este reglementată expres de art. 232 alin. (2) Cod

administrativ, din care rezultă că motivarea apelului se prezintă nemijlocit la instanța

de apel, respectiv această zi urmează să fie luată în considerație la calcularea

termenului. Cu atât mai mult, este nefondată și afirmația recurentului precum că

zilele de 16 și 17 ianuarie 2021, au fost zile de repaus, iar acest fapt a făcut imposibilă

transmiterea apelului motivat instanței de apel, întrucât după cum s-a constatat

ultima de zi de prezentare a apelului motivat a fost 14 ianuarie 2021, zi de joi, ceea

4

ce nici întrun fel nu condiționează prelungirea termenului de procedură în cazul în

care acesta expiră într-o zi lucrătoare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

În această ordine, completul specializat în cauze de contencios administrativ

reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea prezentului litigiu în

ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de

acces la instanță prin prezentarea motivată a apelului conform prevederilor art. 232

alin. (2) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost ignorant cu desăvârșire.

În speță, s-a constatat că apelantul, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal nu și-a exercitat dreptul de a prezenta motivarea apelului în termen

de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate, aspect ce impune prin prisma art.

236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la

declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal a prezentat motivarea apelului peste termenul

stabilit de lege, motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236

alin. (2) lit. e) Cod administrativ, și anume de a declara apelul inadmisibil.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că, în cazul admiterii unui astfel de apel, se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

5

Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată în partea declarării inadmisibile a apelului depus

de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva

hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal.

Se menține încheierea din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în partea

declarării inadmisibile a apelului depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Victor Soloviov, Ion Istrati, Maria Meșină și Irina

Spataru împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal,

persoană terță Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la

contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

6