3r-201/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-201/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L. Holevițcaia) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, I. Muruianu, G. Dașchevici) DECIZIE 2 iunie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Soloviov, Ion Istrati, Maria Meșină și Irina Spataru împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost declarate inadmisibile apelurile depuse de Victor Soloviov, Ion Istrati și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La 31 octombrie 2018 Victor Soloviov, Gheorghe Dogaru, Ion Istrati, Maria Meșină și Irina Spataru au depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost încetată procedura de contencios administrativ la acțiunea lui Gheorghe Dogaru împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost anulat actul administrativ individual defavorabil – decizia nr. 181 din 21 septembrie 2018, emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. În rest, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 10 noiembrie 2020 Victor Soloviov și Ion Istrati au depus apel împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. 1 La 16 noiembrie 2020 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin încheierea din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost declarate inadmisibile apelurile depuse de Victor Soloviov, Ion Istrati și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 4 mai 2021 Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus recurs împotriva încheierii din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept procedural. Astfel, a menționat că apelul motivat a fost depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prin demersul cu nr. 04-11/77 din 13 ianuarie 2021, fiind înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la 18 ianuarie 2021, însă având în vedere că zilele de 16 și 17 ianuarie 2021, au fost zile de repaus, a făcut imposibilă transmiterea apelului motivat instanței de apel. A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău în partea declarării inadmisibile a apelului depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, cu emiterea unei noi încheieri prin care cererea de apel să fie primită spre examinare.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 6 aprilie 2021, fiind notificată recurentului în data de 19 aprilie 2021, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.217, Vol. I). Astfel, recursul depus la 4 mai 2021, este în termen. La 17 mai 2021 în adresa intimaților a fost expediată pentru cunoștință copia cererii de recurs, însă aceștia nu și-au valorificat dreptul de a depune referințe.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că în speță, obiectul recursului vizează legalitatea încheierii din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în partea în care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe 2 motiv că motivarea apelului a fost prezentată peste termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ. Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic, iar în corespundere cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 Cod administrativ, de prevederile Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În baza art. 111 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. În corespundere cu art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că la 4 noiembrie 2020 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Victor Soloviov, Ion Istrati, Maria Meșină și Irina Spataru împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

Actele cauzei atestă și faptul că la data de 16 noiembrie 2020, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus apel împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. 3 În conformitate cu prevederile art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. Prin prisma art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

În această privință, din materialele dosarului rezultă că hotărârea din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost notificată Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în data de 15 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f.d.193, Vol. I). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că motivarea apelului urma a fi prezentată până în data de 14 ianuarie 2021, pe când apelantul a depus-o la 18 ianuarie 2021, fapt ce denotă că motivarea apelului a fost prezentată cu încălcarea termenului stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, din care considerente instanța de apel prin încheierea din 6 aprilie 2021, întemeiat a declarat apelul ca fiind inadmisibil.

Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar potrivit alin. (2) lit e) al aceluiași articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin.(2). La rândul său, art. 237 alin. (1) Cod administrativ, stipulează că prevederile art.65 alin.(1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ relevă că în cazul omiterii unui termen, legea acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de îndeplinire a unui act de procedură, conform art. 65 din Codul administrativ, dar numai la prezentarea probelor și motivelor întemeiate, ceea ce în prezenta cauză, la prezentarea motivării apelului, nu s-a solicitat.

În acest sens, este neîntemeiat argumentul recurentului precum că apelul motivat a fost depus de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la 13 ianuarie 2021 prin demersul cu nr. 04-11/77, or, procedura de prezentare a motivării apelului este reglementată expres de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, din care rezultă că motivarea apelului se prezintă nemijlocit la instanța de apel, respectiv această zi urmează să fie luată în considerație la calcularea termenului. Cu atât mai mult, este nefondată și afirmația recurentului precum că zilele de 16 și 17 ianuarie 2021, au fost zile de repaus, iar acest fapt a făcut imposibilă transmiterea apelului motivat instanței de apel, întrucât după cum s-a constatat ultima de zi de prezentare a apelului motivat a fost 14 ianuarie 2021, zi de joi, ceea 4 ce nici întrun fel nu condiționează prelungirea termenului de procedură în cazul în care acesta expiră într-o zi lucrătoare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

În această ordine, completul specializat în cauze de contencios administrativ reține că apelantul-recurent, fiind interesat de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin prezentarea motivată a apelului conform prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ, fapt ce la caz a fost ignorant cu desăvârșire. În speță, s-a constatat că apelantul, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu și-a exercitat dreptul de a prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate, aspect ce impune prin prisma art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de a declara apelul inadmisibil.

Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului ca inadmisibil, fiind cert stabilit că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a prezentat motivarea apelului peste termenul stabilit de lege, motiv din care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, și anume de a declara apelul inadmisibil. Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, în cazul admiterii unui astfel de apel, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra 5 Spaniei), în carte înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată în partea declarării inadmisibile a apelului depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

Se menține încheierea din 6 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în partea declarării inadmisibile a apelului depus de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, împotriva hotărârii din 4 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Soloviov, Ion Istrati, Maria Meșină și Irina Spataru împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, persoană terță Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 50/14 cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 6