3ra-1064/23 — Anularea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-1064/23 — Anularea refuzului si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-1064/23

2-23146353-01-3ra-30102023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

31 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1,

în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, Comisia Electorală Centrală cu

privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1 și menținută hotărârea din 19 octombrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 13 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Mișcarea

Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, a înaintat acțiune în instanța de contencios

administrativ împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr.1, Comisia Electorală Centrală, cu privire la anularea hotărârii nr.90 din

10 octombrie 2023 emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr.1, precum și a deciziei Comisiei Electorale Centrale nr.1448

din 13 octombrie 2023 adoptată în procedura prealabilă, cu obligarea Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale mun. Chișinău nr.1 de a emite actul

administrativ individual favorabil cu privire la înregistrarea lui Andrei Donică în

calitate de candidat la funcția de Primar General al municipiului Chișinău din partea

Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, pentru alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023.

În motivarea acțiunii depuse, reclamanta a relatat că, nu este de acord cu

hotărârile nominalizate din considerentele că, la emiterea refuzului Consiliului

Electoral de Circumscripție electorale al mun. Chișinău nr. 1, precum și menținerea

acestei hotărâri de către Comisia Electorală Centrală, a fost interpretată greșit norma

legală și anume art. 163 alin. (4) din Codul electoral, prin care se încalcă dreptul

1

constituțional garantat de a fi ales în condițiile legii. Or, art. 163 alin. (4) din Codul

electoral, prevede că, partidele politice și blocurile electorale pot desemna câte un

singur candidat pentru funcția de primar în fiecare circumscripție electorală. O

persoană nu poate candida în mai multe circumscripții electorale de același nivel și

nici în municipiul Chișinău și Bălti concomitent. Însă, Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, a decis să nu înregistreze

candidatul la funcția de Primar General, pe dr. conf. Andrei Donică, desemnat din

partea Mișcării Profesioniștilor Speranța punând la bază faptul că în art. 163 alin. (4)

este stipulat în a doua propoziție din acest alineat că, o persoană nu poate candida în

mai multe circumscripții electorale de același nivel și nici în municipiul Chișinău și

Bălți concomitent.

Astfel, reclamanta a susținut că, membrii Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr.l au înțeles total greșit sensul acestei propoziții din

art. 163 alin. (4) din Codul Electoral. Or, membrii Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, au interpretat greșit norma

legală, menționând faptul că dr. conf. Andrei Donică nu poate fi desemnat și

înregistrat în calitate de candidat la funcția de Primar General al mun. Chișinău,

deoarece deja a fost înregistrat de către Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale al s. Condrița nr.1/12 de nivelul I, în calitate de candidat la funcția de

Primar al satului Condrița, din partea Mișcării, la alegerile locale din data de 05

noiembrie 2023, și după părerea lor din a doua propoziție din art. 163 alin.(4) se

subînțelege că dr. conf. Andrei Donică nu poate candida la funcția de primar al satului

Condrița și concomitent la funcția de Primar General al mun. Chișinău, la alegerile

locale din 05 noiembrie 2023.

În acest context, reclamanta a considerat că, consiliul a interpretat greșit art. 163

alin.(4). Întrucât norma legală respectivă (art. 163 alin. (4)) este compusă din două

propoziții. Iar a doua propoziție (O persoană nu poate candida în mai multe

circumscripții electorale de același nivel și nici în municipiul Chișinău și Bălți

concomitent) se împarte, la rândul său în două, și anume până la primul, „și”: (1) O

persoană nu poate candida în mai multe circumscripții electorale de același nivel; (2)

și nici în municipiul Chișinău și Bălți concomitent.

Prin urmare, legiuitorul a specificat într-o propoziție două restricții diferite: o

persoană nu poate candida în mai multe circumscripții electorale de același nivel; o

persoană nu poate candida în municipiul Chișinău și Bălți concomitent. Iar, astfel

reiese că dr. conf. Andrei Donică poate fi înregistrat de către Consiliu în calitate de

candidat la funcția de Primar General al mun. Chișinău, deoarece desemnarea lui nu

contravine nici în primul caz și nici în al doilea caz, care este stipulat în a doua

propoziție din art. 163 alin. (4) din Codul Electoral.

Astfel, în primul caz când o persoană nu poate candida în mai multe

circumscripții electorale de același nivel, candidatura lui Andrei Donică nu cotravine

normei legale, deoarece acesta va candida în mai multe circumscripții electorale de

nivele diferite, precum este satul Condrița de nivelul I și mun. Chișinău de nivelul II.

Al doilea caz, când o persoană nu poate candida în municipiul Chișinău și Bălți

concomitent, la fel, candidatura lui Andrei Donică nu cotravine normei legale

enunțate, deoarece acesta nu va candida în municipiul Chișinău și Bălți concomitent,

2

dar va candida în satul Condrița și în municipiul Chișinău.

Reclamanta a menționat faptul că, mun. Chișinău și mun. Bălți sunt de același

nivel II, iar satul Condrița și mun. Chișinău sunt de diferite nivele I și respectiv II.

Totodată, un argument suplimentar și temei legal care demonstrează că

candidatura lui Andrei Donică poate fi înregistrată de către Consiliu, inclusiv și la

funcția de Primar General al mun. Chișinău, este următorul alineat din același articol

163 alin. (5), în care este stipulat expres că: o persoană poate candida și la funcția de

primar, și la funcția de consilier local, dar nu poate candida la aceste funcții în mai

multe circumscripții electorale de același nivel. (Condrița și Chișinău sunt de nivele

diferite I și II). Or, art. 163 alin. (5) din Codul electoral prevede că, o persoană poate

candida pentru funcția de consilier atât în consiliul unității administrativ - teritoriale

de nivelul întâi, cât și în consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

O persoană poate candida și la funcția de primar, și la funcția de consilier local, dar nu

poate candida la aceste funcții în mai multe circumscripții electorale de același nivel.

Potrivit art. 68 alin. (6) din capitolul VII din Codul electoral, o persoană poate

candida la mai multe funcții elective, însă de diferite categorii/niveluri. În acest

context, reclamanta a reținut că, în cadrul acelorași alegeri, o persoană poate candida

la mai multe funcții elective, însă de diferite categorii/niveluri și doar din partea unui

singur partid sau bloc electoral, ori în calitate de candidat independent.

Subsecvent, norma legală citată stipulează expres în ce cazuri Comisia Electorală

Centrală sau consiliul electoral de circumscripție va refuza înregistrarea candidatului

electoral și anume art. 68 alin. (11) prevede că, în cazul în care un concurent electoral

prezintă o listă a candidaților desemnați în alegeri care nu corespunde cerințelor alin.

(3), precum și în cazul existenței restricțiilor prevăzute la alin. (1) lit. f), Comisia

Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție va refuza înregistrarea

acestuia.

Reclamanta a considerat că, candidatul Mișcării Profesioniștilor „Speranța -

Надежда”- Andrei Donică, întrunește și corespunde în totalitate exigențelor

(condițiile) de rigoare ale Codului electoral pentru a fi înregistrat în calitate de

candidat la funcția de Primar general al mun. Chișinău și urmează a fi înregistrat

pentru a participa la scrutinul electoral și a pretinde pentru această funcție.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 19 octombrie 2023,

acțiunea a fost admisă.

A fost anulată hotărârea nr.90 din 10 octombrie 2023 emisă de Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr.1, precum și decizia

Comisiei Electorale Centrale nr.1448 din 13 octombrie 2023 adoptată în procedura

prealabilă.

A fost obligat Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale mun. Chișinău

nr.1 de a emite actul administrativ individual favorabil cu privire la înregistrarea lui

Andrei Donică în calitate de candidat la funcția de Primar General al municipiului

Chișinău din partea Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда”, pentru alegerile

locale generale din 05 noiembrie 2023.

Nefiind de acord cu această hotărâre, la 20 octombrie 2023, Consiliul Electoral

al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1 a contestat-o cu apel

nemotivat, iar la 26 octombrie 2023 a depus apelul motivat, solicitând admiterea

3

apelului, casarea hotărârii contestate și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii depuse.

Prin decizia din 27 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1 și menținută hotărârea din 19 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

În susținerea soluției de admitere a acțiunii instanțele au reținut că, dreptul de a fi

aleși, este un drept constituțional și le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu

drept de vot, în condițiile legii. Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor

libertăți trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge

existența dreptului sau a libertății.

Astfel, Codul electoral, la art. 157, prevede că pentru alegerea consiliilor locale

și a primarilor, fiecare (…) sat (comună) constituie o singură circumscripție

electorală. Iar, potrivit art. 163 alin. (4) din aceeași lege, partidele politice și blocurile

electorale pot desemna câte un singur candidat pentru funcția de primar în fiecare

circumscripție electorală. O persoană nu poate candida în mai multe circumscripții

electorale de același nivel și nici în municipiul Chișinău și Bălți concomitent.

Instanțele au reținut că, potrivit art.4 alin. (4) din Legea privind organizarea

administrativ-teritorială a Republicii Moldova, organizarea administrativ-teritorială a

Republicii Moldova se efectuează pe următoarele niveluri: satele (comunele) și

orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și

municipiul Bălți constituie nivelul al doilea, iar unitatea teritorială autonomă

Găgăuzia are un nivel special de administrare.

Instanțele au raportat prevederile legale aplicabile la circumstanțele cauzei și au

reiterat că, Andrei Donică, a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar

al satului Condrița, care este o circumscripțe electorală de nivelul întâi, iar prin

cererea din 03 octombrie 2023 acesta a solicitat înregistrarea lui în calitate de

concurent electoral la circumscripția electorală de nivelul doi - municipiul Chișinău,

prin urmare circumscripțiile la care candidează reclamantul sunt de nivele diferite,

fiind apreciate critic și respinse argumentele Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale municipale Chișinău nr. 1 și Comisiei Electorale Centrale cu privire la

inadmisibilitatea înregistrării lui Andrei Donică în calitate de candidat la funcția de

Primar al municipiului Chișinău.

Interpretând prevederile legii, instanțele ierarhic inferioare au delimitat două

situații restrictive distincte prevăzute de art. 163 alin. (4) din Codul electoral, și

anume: 1) o persoană nu poate candida concomitent în mai multe circumscripții

electorale de același nivel și 2) o persoană nu poate candida concomitent în

municipiul Chișinău și Bălți. Logică juridică similară se conține și în prevederile

aliniatului (5) din același articol, care indică că, o persoană poate candida pentru

funcția de consilier atât în consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi,

cât și în consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea. O persoană

poate candida și la funcția de primar, și la funcția de consilier local, dar nu poate

candida la aceste funcții în mai multe circumscripții electorale de același nivel.

Suplimentar, instanțele au desprins aceeași intenție a legiuitorului din art. 68

alin. (6) din Codul Electoral, care expres prevede că în cadrul acelorași alegeri, o

4

persoană poate candida la mai multe funcții elective, însă de diferite categorii/niveluri

și doar din partea unui singur partid sau bloc electoral, ori în calitate de candidat

independent.

Instanțele au concluzionat că raționamentele organului electoral, puse la baza

actului administrativ contestat, se află în disonanță cu spiritul și litera art. 163 alin.(4)

din Codul electoral, or, interpretarea elocventă a acestei norme juridice prin metodele

logico-juridică, sistemică și gramaticală denotă clar asupra temeiniciei argumentelor

reclamantei, asupra necesității anulării actului contestat și asupra obligării înregistrării

lui Andrei Donică în calitate de candidat la funcția de Primar al municipiului Chișinău

pentru alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023.

La 29 octombrie 2023, ora 17:05 (prin intermediul poștei electronice), Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, a declarat recurs

împotriva deciziei din 27 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă.

La 30 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa

electronică a Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда” pentru notificare copia

recursului depus de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1, explicându-i dreptul de a depune referință.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă

de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate,

dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 27

octombrie 2023 (f.d. 128).

Potrivit înscrisurilor anexate la materialele cauzei, dispozitivul deciziei instanței

de apel a fost notificat reprezentanților ambilor părți, la 27 octombrie 2023, ora 15:15

(f. d. 145).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

întrucât cererea de recurs a fost depusă la 29 octombrie 2023, ora 17:05 (f.d. 149).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1, în raport cu materialele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

5

următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau

decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1 ) că, recursul se

declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

municipale Chișinău nr. 1, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

6

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată

de către Curtea de Apel Chișinău, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în referința la acțiunea depusă

de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-Надежда” și în cererea de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, care au fost analizate de către prima instanță și de către

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei

și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu

este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară

motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează,

precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, în jurisprudența sa constantă, CtEDO statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale

7

ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale municipale Chișinău nr. 1.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, 246 alin.

(1) și (2) lit. a1 ) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale municipale

Chișinău nr. 1, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

8