2ac-416/23 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 2ac-416/23 (2-23153283-01-2cc-01112023)

Î N C H E I E R E

03 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând conflictul negativ de competență apărut între Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău

și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,

în acțiunea în contencios administrativ înaintată de Primăria municipiului Bălți

împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Mișcarea Profesioniștilor Speranța-

Надежда privind anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1193 din 24

august 2023 și a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1349 din 28 septembrie

2023,

c o n s t a t ă:

La 30 octombrie 2023, Primăria municipiului Bălți a depus la Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea în contencios administrativ împotriva Comisiei

Electorale Centrale (în continuare CEC), terț Mișcarea Profesioniștilor Speranța-

Надежда, solicitând: anularea hotărârii CEC nr. 1193 din 24 august 2023 „cu privire

la sesizarea Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда nr. CEC-7/6005 din 11

august 2023”; anularea hotărârii CEC nr. 1349 din 28 septembrie 2023 „cu privire

la cererea prealabilă nr. CEC-7/6535 din 07 septembrie 2023 a Primăriei

municipiului Bălți”.

Prin încheierea din 31 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a strămutat acțiunea în contencios administrativ a Primăriei municipiului Bălți la

Curtea de Apel Chișinău, pentru examinare, în conformitate cu competența

jurisdicțional materială.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost sesizată

Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență apărut

între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău; a fost

suspendat procesul civil pornit la acțiunea în contencios administrativ depusă de

Primăria municipiului Bălți împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Mișcarea

Profesioniștilor Speranța-Надежда, privind anularea hotărârii CEC nr. 1193 din 24

august 2023 și a hotărârii CEC nr. 1349 din 28 septembrie 2023.

1

Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani este competentă să judece

acțiunea, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași

curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se

judecă de Curtea Supremă de Justiție.

Conform art. 58 alin. (2) din Codul administrativ, conflictele de competență pot

fi: a) pozitive – când două sau mai multe autorități publice se declară competente să

desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – când nicio autoritate

publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.

Articolul 200 din Codul administrativ prevede că instanța de judecată în fața

căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2)

suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze

conflictul de competență. Conflictul de competență dintre două judecătorii din

jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă.

Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,

dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează

de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără

citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Potrivit materialelor cauzei, prezenta acțiune a fost depusă la 30 octombrie

2023 la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, reclamanta solicitând anularea

hotărârii CEC nr. 1193 din 24 august 2023 „cu privire la sesizarea Mișcării

Profesioniștilor „Speranța-Надежда nr. CEC-7/6005 din 11 august 2023”; anularea

hotărârii CEC nr. 1349 din 28 septembrie 2023 „cu privire la cererea prealabilă nr.

CEC-7/6535 din 07 septembrie 2023 a Primăriei municipiului Bălți”.

Completul de judecată menționează că, la 19 iulie 2018, Parlamentul Republicii

Moldova a adoptat Codul administrativ, act legislativ publicat în Monitorul Oficial

al Republicii Moldova la 17 august 2018, nr. 309-320, care a intrat în vigoare la 01

aprilie 2019, în conformitate cu prevederile art. 257 alin. (1) din cod.

Potrivit art. 3 din Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop

reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor și a

libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă

se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi

revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit prevederilor art. 191 din Codul administrativ, cu excepția cazurilor

prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în

contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se

supun controlului de constituționalitate. Curtea de Apel Chișinău soluționează în

primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de

Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ

2

atribuite în competența sa prin Codul electoral. Curțile de apel soluționează și

cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de

judecătorii. Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva

hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel.

Potrivit art. 98 din Codul electoral, (1) în ordinea procedurii contenciosului

administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul

electoral după cum urmează:

1) judecătoriile în primă instanță soluționează contestațiile împotriva

acțiunilor/inacțiunilor și a hotărârilor organelor electorale după efectuarea

procedurii de examinare a cererii prealabile;

2) Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță:

a1) contestațiile împotriva deciziilor organelor electorale emise în conformitate

cu prevederile art. 68 alin. (51);

a) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a actelor administrative ale

Comisiei Electorale Centrale;

b) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a deciziilor Consiliului

Audiovizualului;

3) curțile de apel soluționează cererile de apel împotriva actelor judecătorești

emise de judecătorii în cadrul litigiilor electorale;

4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.

(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată

competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și

ale Codului administrativ.

Potrivit art. 91 alin. (5) din Codul electoral, acțiunile în contencios

administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în

conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), a hotărârilor Comisiei Electorale

Centrale și a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu reflectarea

alegerilor, precum și cele privind acțiunile/inacțiunile acestora se depun, fără

respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău.

Reieșind din materialele cauzei, la 11 august 2023, Mișcarea Profesioniștilor

„Speranța-Надежда” a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare, înregistrată

sub nr. CEC-7/6005 din aceeași dată, în care se invocă pretinse acțiuni ilegale ale

domnului Nicolai Grigorișin, primarul municipiului Bălți.

Prin hotărârea CEC nr. 1193 din 24 august 2023 „cu privire la sesizarea

Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда nr. CEC-7/6005 din 11 august 2023”,

Comisia Electorală Centrală s-a expus asupra sesizării menționate.

La 07 septembrie 2023, Primăria municipiului Bălți a depus la Comisia

Electorală Centrală o cerere prealabilă, înregistrată sub nr. CEC-7/6535 din aceeași

dată.

Prin hotărârea nr. 1349 din 28 septembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a

respins ca neîntemeiată cererea prealabilă înregistrată sub nr. CEC7/6535 din 07

septembrie 2023 depusă de Primăria municipiului Bălți asupra hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 1193/2023 „Cu privire la sesizarea Mișcării Profesioniștilor

„Speranța-Надежда” nr. CEC-7/6005 din 11 august 2023”.

3

Analizând pretențiile formulate în contestație, cererea prealabilă și acțiunea

reclamantei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că acestea

nu cad sub incidența prevederilor art. 91 alin. (5) din Codul electoral.

Mai mult, art. 94 din Codul electoral prevede: (1) În calitate de subiect al

contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul

electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică

încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte

normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au

dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

(2) Funcționarii electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au

solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestații împotriva organului

electoral care le-a aplicat sancțiunile prevăzute de art.102 alin. (6) și alin. (8). În

aceste cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior.

Astfel, reieșind din norma citată, Codul electoral stabilește exhaustiv

participanții unui raport electoral, iar Primăria mun. Bălți, având calitatea de

reclamantă în prezenta cauză, nu se regăsește în lista conținută în articolul citat

supra. Respectiv, în prezenta speță, obiectul litigiului nu îl reprezintă un raport

electoral, ci unul administrativ, iar competentă să examineze litigiul este Judecătoria

Chișinău, sediul Rîșcani.

În baza celor enunțate și conducându-se de prevederile art. 44 alin. (3) din

Codul de procedură civilă, art. 191 și art. 200 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la judecarea

acțiunii în contencios administrativ înaintată de Primăria municipiului Bălți

împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Mișcarea Profesioniștilor Speranța-

Надежда privind anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1193 din 24

august 2023 și a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1349 din 28 septembrie

2023.

Cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Primăria

municipiului Bălți împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Mișcarea

Profesioniștilor Speranța-Надежда privind anularea hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 1193 din 24 august 2023 și a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.

1349 din 28 septembrie 2023, se remite spre examinare la Judecătoria Chișinău,

sediul Râșcani.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

4