3ra-699/24 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-699/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Primăria
municipiului Bălți,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Primăria municipiului Bălți împotriva Comisiei Electorale
Centrale, terț Mișcarea profesioniștilor Speranța-Надежда, cu privire la
anularea actelor administrative,
împotriva deciziei din 3 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-699/24
NR. PIGD 2-23153283-01-3ra-09082024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. O. Țurcan
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Bostan, A. Braga,
20 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Primăria municipiului Bălți,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 octombrie 2023, Primăria mun. Bălți s-a adresat în instanța de
contencios administrativ împotriva Comisiei Electorală Centrală, terț Mișcarea
profesioniștilor Speranța-Надежда, solicitând anularea în hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 1193 din 24 august 2023 și a hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 1349 din 28 septembrie 2023.
În motivarea acțiunii, a indicat că Mișcarea Profesioniștilor „Speranța-
Надежда” a sesizat CEC cu privire la utilizarea resurselor administrative și
agitației electorale ascunse în favoarea domnului Nicolai Grigorișin, candidat
la funcția de primar al municipiului Bălți din partea Partidului Politic „Partidul
Schimbării”.
În sesizare, s-a invocat că buletinele informative „Primăria
Transparentă” nr. 1 (mai 2023) și nr. 2 (august 2023), publicate pe pagina web
a Primăriei și distribuite locuitorilor municipiului Bălți, conțin elemente de
propagandă electorală mascată.
Prin hotărârea nr. 1193 din 24 august 2023, CEC a constatat că aceste
buletine nu întrunesc condițiile unui mesaj de interes public și a dispus
interzicerea difuzării lor, precum și eliminarea din spațiul public în termen de
3 zile.
Nefiind de acord cu hotărârea CEC, Primăria municipiului Bălți a depus
o cerere prealabilă, solicitând anularea acesteia, însă prin hotărârea nr. 1349
din 28 septembrie 2023, CEC a respins cererea ca neîntemeiată.
Primăria a argumentat că buletinele informative au fost publicate și
distribuite în baza deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/33 din 28 martie
2023, care prevede măsuri pentru sporirea transparenței administrației publice
locale.
A susținut că CEC și-a depășit competențele prin interpretarea și
aplicarea Legii publicității nr. 62/2022, substituindu-se Consiliului privind
mesajele de interes public, organ care nu este funcțional.
1
A invocat că finanțarea buletinelor s-a realizat legal, prin contracte de
achiziție publică înregistrate la Trezoreria de Stat, fără utilizarea resurselor
administrative în scop electoral.
A argumentat că buletinele informative nu conțin agitație electorală,
fiind destinate informării cetățenilor despre activitatea Primăriei, conform
legislației privind administrația publică locală.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Primăria mun. Bălți împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț
Mișcarea profesioniștilor Speranța-Надежда, cu privire la anularea actelor
administrative.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 2 ianuarie 2024, Primăria mun. Bălți a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 3 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarat de Primăria municipiului Bălți și s-a menținut hotărârea din 28
decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a conchis că hotărârea primei
instanțe este temeinică și legală.
În context, a instanța de apel a constatat că hotărârile Comisiei Electorale
Centrale nr. 1193 din 24 august 2023 și nr. 1349 din 28 septembrie 2023 au
fost emise în limitele competențelor sale legale, având la bază sesizarea
Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда” privind utilizarea resurselor
administrative și agitația electorală ascunsă în favoarea candidatului Nicolai
Grigorișin.
Instanța de apel a reținut că buletinele informative „Primăria
Transparentă” nr. 1 (mai 2023) și nr. 2 (august 2023) nu îndeplinesc criteriile
pentru mesaje de interes public prevăzute de Legea publicității nr. 62/2022,
având un conținut care favorizează imaginea primarului în funcție, ceea ce
poate constitui o formă de publicitate electorală mascată.
A subliniat că, deși publicarea și distribuirea buletinelor informative au
fost realizate în baza deciziei Consiliului municipal Bălți nr. 2/33 din 28 martie
2023, aceasta nu exclude verificarea legalității conținutului acestor materiale
2
de către CEC, având în vedere că ele au fost distribuite într-o perioadă pre-
electorală și conțin informații care pot influența electoratul.
Instanța a apreciat că măsurile dispuse de CEC, respectiv interzicerea
distribuirii și eliminarea buletinelor informative, au fost justificate, având ca
scop prevenirea utilizării abuzive a resurselor administrative în procesul
electoral.
Cu privire la argumentul Primăriei mun. Bălți referitor la depășirea
competențelor de către CEC, instanța a reținut că Legea publicității nr. 62/2022
nu exclude competența CEC în examinarea aspectelor ce țin de utilizarea
resurselor administrative în campaniile electorale și că, în lipsa unei decizii a
Consiliului privind mesajele de interes public, Comisia Electorală Centrală a
acționat în limitele prerogativelor sale.
De asemenea, instanța de apel a concluzionat că finanțarea tipăririi și
distribuirii buletinelor informative prin contracte de achiziție publică, deși
legală în sine, nu exclude posibilitatea ca materialele distribuite să fie calificate
drept publicitate electorală, dacă acestea conțin elemente de promovare
politică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 31 iulie 2024, Primăria municipiului Bălți a declarat recurs împotriva
deciziei din 3 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală
a acesteia, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Primăria municipiului Bălți a invocat că
instanța de apel a interpretat și aplicat greșit normele de drept material și
procedural, ceea ce a dus la o soluție netemeinică.
A susținut că hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr. 1193/2023 și
nr. 1349/2023 au fost emise cu depășirea competențelor legale, întrucât CEC
nu avea atribuția de a califica buletinele informative „Primăria Transparentă”
ca fiind materiale de propagandă electorală, această competență revenind
Consiliului privind mesajele de interes public, organ care nu este funcțional.
A argumentat că buletinele informative au fost emise în baza deciziei
Consiliului municipal Bălți nr. 2/33 din 28 martie 2023, act administrativ
adoptat cu respectarea normelor legale și care nu a fost contestat de nicio
autoritate competentă.
A precizat că scopul publicării și distribuirii buletinelor informative a
fost informarea cetățenilor despre activitatea administrației publice locale și
3
implementarea Planului local anticorupție pentru anii 2023-2027, fără a
conține elemente de promovare electorală.
A contestat concluziile instanței de apel privind presupusa influențare a
electoratului, susținând că în conținutul buletinelor nu sunt menționate realizări
ale primarului Nicolai Grigorișin și nu se face referire la candidatura acestuia
pentru un nou mandat.
A invocat faptul că interzicerea și eliminarea buletinelor informative
impuse de CEC reprezintă o încălcare a dreptului la informare al cetățenilor și
o ingerință nejustificată în activitatea administrației publice locale, fără un
temei legal clar.
A susținut că instanța de apel nu a analizat în mod corespunzător
legalitatea finanțării acestor buletine, reținând în mod eronat că acestea au fost
distribuite în scop electoral, deși contractele de achiziție publică au fost
încheiate conform legislației în vigoare și în afara perioadei electorale.
A contestat faptul că instanța de apel a considerat justificată măsura
dispusă de CEC, subliniind că nu există nicio dovadă concretă care să
demonstreze că buletinele au influențat procesul electoral sau că acestea ar fi
fost utilizate ca instrumente de campanie.
A susținut că instanța de apel nu a analizat critic hotărârile CEC și s-a
limitat la preluarea argumentelor acesteia, fără a examina în mod real
temeinicia și legalitatea măsurilor dispuse.
AEGUMENTELE INTIMATULUI
Prin referința depusă la 20 august 2024, Comisia Electorală Centrală a
solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
4
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a
fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia motivată a fost notificată Primăriei mun. Bălți la 29 iulie 2024,
iar recursul a fost depus la 31 iulie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245
din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
5
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de
art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea
unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
6
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Primăria municipiului Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7