3ra-1126/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1126/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1126/23

2-23161018-01-3ra-18112023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (E. Balan, S. Ghercavii, N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

D E C I Z I E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

examinând recursul depus de Partidul Politic „Șansă”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției

electorale municipale Bălți nr. 2, terț Consiliul Electoral Central, cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind

infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea Comisiei Electorale

Centrale de aplicare a prevederilor art. 176 din Codul electoral,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,Șansă” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți

nr. 2, solicitând:

- anularea hotărârii CECE Bălți nr. 2 nr. 244 din 8 noiembrie 2023;

- obligarea CECE Bălți nr. 2 să examineze contestația, în fond, și să infirme

rezultatele alegerilor generale locale în circumscripția electorală Bălți nr. 2;

- obligarea CECE Bălți nr. 2 să solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea

prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule în această

circumscripție electorală.

În motivarea cererii a indicat că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1108 din 4 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data de 5

noiembrie 2023.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din 9 august 2023, a fost

aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe în

alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,Șansă” fiind inclus

în listă la poziția nr. 52.

1

La 6 octombrie 2023, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1411, a

fost confirmată persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidul Politic

,,Șansă” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din 5

noiembrie 2023.

Partidul Politic ,,Șansă” în calitate de concurent electoral și-a înregistrat

candidați la funcția de primari de localități și candidați la funcția de consilier

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale, pe toată țara

fiind înregistrați 9236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali și 659 de

candidați la funcția de primari.

A invocat că prin Dispoziția abuziva a Comisei pentru Situații Excepțională nr.

92 din 3 noiembrie 2023, cu încălcarea tuturor procedurilor legale si contrar

Constituției, Convenției Europene și legislației electorate, cu depășirea gravă a

competenței CSE a anulat înregistrarea tuturor candidaților partidului politic ,,Șansă”

din toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorate de a plica in dreptul

fiecărui candidat exclus stampila „Retras”.

Dispoziția abuzivă a CSE, care și-a asumat rol de organ electoral a fost

contestată în instanța de contencios administrativ, iar potrivit art. 101 alin. (5) din

Codul electoral executarea hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile art.

102 alin. (5) se suspendă de drept din momentul contestării legalității hotărârilor

respective.

Prin demersul din 4 noiembrie 2023, Partidul Politic „Șansă” a atenționat toate

consiliile electorale de circumscripție raionale și municipal despre acest fapt și despre

inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților partidului

„Șansă” dat fiind ilegalitatea excluderii din alegeri.

A susținut că la 5 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale generale în

fiecare circumscripție electorală de nivelul II și I.

În pofida prevederilor legale imperative și contestațiilor depuse, autoritățile

electorale au executat deciziile abuzive de eliminare din buletinul de vot al tuturor

candidaților din partea Partidul Politic „Șansă” prin aplicarea ștampilei „Retras”.

La 5 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot contestatarul a înaintat în

adresa CECE Bălți nr. 2 o contestație cu privire la infirmarea alegerilor pe

circumscripția corespunzătoare.

La 9 noiembrie 2023 a expirat termenul legal în care organul electoral urma să

răspundă la cererea din 5 noiembrie 2023, dar nu au fost informați despre decizia

luată.

La 10 noiembrie 2023 a fost înaintată o cerere prealabilă în adresa Comisiei

Electorale Centrale.

Reclamantul menționat că abia la 12 noiembrie 2023, a aflat de existența unei

hotărâri a CECE Bălți nr. 2 din 8 noiembrie 2023 prin care contestația noastră a fost

declarată inadmisibilă, dar așa și nu a fost comunicată. Reclamantul nu a fost invitat

la examinarea acestei proceduri administrative.

Iar prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 12 noiembrie 2023 cererile

prealabile la acest subiect au fost comasate într-o singură procedură și au fost

declarate inadmisibile.

2

A indicat că prin hotărârea contestată a fost refuzată examinarea cererii anume

a concurentului electoral Partidul Politic „Șansă” cu referire la o problemă care

vizează anume Partidul Politic „Șansă” care, fiind eliminat din alegeri, consideră că i

s-au încălcat toate drepturile fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul de a

fi ales.

Astfel, consideră că confirmarea rezultatelor alegerilor fără participarea unui

concurent electoral eliminat afectează direct Partidul Politic „Șansă”, care la caz

solicită repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

Referitor la condiția de respectare a remediului extrajudiciar cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil, a reținut că procedura

prealabilă prevăzută de prevederile Codului administrativ dar și reglementările

specifice de la art. 91 din Codul electoral au fost respectate. Cererea prealabilă a

împotriva actului contestat a fost depusă la organul electoral ierarhic superior -

Comisia Electorală Centrală.

Cu privire la respectarea termenului de contestare a actului administrativ

individual, a menționat că acest termen a fost respectat conform prevederilor speciale

de la art. 95 din Codul electoral.

Reclamantul a invocat că, în calitate de participant la procedura administrativă,

de către autoritatea pârâtă i-au fost grav încălcate toate drepturile garantate. Organul

electoral, nu a examinat fondul contestației, circumstanțele de fapt și nu a verificat

temeinicia argumentelor expuse.

Consideră că actul administrativ contestat, contrar prevederilor art.118 din

Codul administrativ, nu este motivat. Totodată, încălcările descrise, incertitudinea și

netransparența actului administrativ fac dovada caracterului incert al acestuia.

Autoritatea publică a ignorat în totalitate cerințele legale, regulile de procedură

au fost ignorate în totalitate, nu au fost analizate circumstanțele și faptele importante

cazului iar decizia luată contravine cel mai grav scopului urmării de lege și care este

total disproporționată.

A menționat că potrivit actului administrativ contestat, contestația a fost

declarată inadmisibilă iar unicul argument este că Partidul Politic „Șansă” nu mai este

subiect de depunere a contestației în temeiul art. 94 din Codul electoral dat fiind că

în baza Dispoziției CSE nr. 92 din 3 noiembrie 2023, tuturor candidaților Partidului

Politic „Șansă” li s-a anulat înregistrarea, astfel pierzând calitatea de concurent

electoral. Organul ierarhic superior - Comisia Electorală Centrală, practic, a repetat

argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și abuziv prevederile

legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Partidul Politic „Șansă” consideră acest argument neîntemeiat, ilegal și în

contradicții cu circumstanțele de fapt.

În context, a atras atenția asupra faptului că în baza Hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr.1165 din 9 august 2023 Partidul Politic „Șansă” a fost inclus

în lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile locale generale din

5 noiembrie 2023, la poziția 52, hotărârea dată nefiind abrogată, iar partidul nu a fost

exclus din listă, motiv din care consideră că organele electorale nu aveau nici un drept

să considere Partidul Politic „Șansă” ca subiect care nu are dreptul să depună

contestații și să declare contestațiile inadmisibile.

3

Potrivit art. 94 alin. (1) din Codul electoral pot depune contestații și partidele

politice care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

Astfel, constată că cel puțin luând act de aceste prevederi legale, organele electorale

nu aveau niciun drept să considere Partidul Politic „Șansă” ca subiect care nu are

dreptul să depună contestații și să declare contestațiile inadmisibile, Partidul Politic

„Șansă” este inclus în lista de partide care participă la alegeri în temeiul hotărârii CEC

nr. 1165 din 9 august 2023.

A invocat că argumentul CEC precum că acest act pentru Partidul Politic

„Șansă” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru reclamant este unul ilegal

și total neîntemeiat. Atât timp, cât nu există o hotărâre subsecventă a CEC de

modificare a hotărârii nr. 1165 din 9 august 2023 de eliminare a poziției Partidul

Politic „Șansă”, nimeni nu poate constata efectul inaplicabil al acestui act față de

reclamant.

Totodată, a menționat că Dispoziția CSE nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a fost

contestată în ordine de contencios administrativ iar la moment, se află în examinare

în cadrul Curții de Apel Chișinău.

Potrivit art. 101 alin. (5) din Codul electoral contestațiile cu privire la anularea

înregistrării unui concurent electoral suspendă de drept acțiunea hotărârii. Însăși

Dispoziția CSE nu a făcut nicio derogare de la prevederile art. 101 din Codul

electoral.

Astfel, nu există o decizie definitivă și executorie cu privire la excluderea

candidaților Partidului Politic „Șansă” din alegeri. Deci statutul de subiect electoral

nu a fost anulat, în consecință Partidul Politic „Șansă” are toate drepturile de a depune

contestații.

Mai mult ca atât, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale, Partidul

Politic „Șansă” a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni

în calitatea sa de subiect electoral, fapt reflectat prin actele Comisiei Electorale

Centrale.

La fel, în hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1550 din 8 noiembrie 2023,

după adoptarea Dispoziției Comisiei Situații Excepționale, Comisia Electorală

Centrală recunoaște explicit că, Partidul Politic „Șansă” mai deține calitatea de

concurent electoral.

Argumentul CEC precum că prin dispoziția CSE s-au făcut derogări de la Codul

electoral și art. 101 alin. (5) nu mai este aplicabil este unul ilegal și abuziv. Prin

dispoziția contestată CSE nu s-au făcut derogări de la art. 101 din Codul electoral, iar

însuși faptul sumării de către CSE a drepturilor unor organe electorale - această

comisie s-a substituit acestora, astfel îi sunt direct aplicabile prevederile art. 101

alin.(5) din Codul electoral.

Finalmente, statutul de concurent electoral al Partidului Politic „Șansă” a trecut

testul de control jurisdicțional la examinarea unui caz similar în cadrul Curții de Apel

Chișinău. Astfel, candidatul la funcția de primar al s. Pitușca r. Călărași i-a fost

anulată înregistrarea iar instanța de fond a declarat acțiunea înaintată inadmisibilă din

motivul pierderii calității de subiect electoral și neafectarea dreptului în baza art. 17

din Codul administrativ. Atât organul electoral cât și instanța de judecată au motivat

decizia, inclusiv în baza Dispoziției CSE nr. 92 din 3 noiembrie 2023.

4

Astfel, a accentuat că refuzul de a examina în fond contestația și declararea

acesteia inadmisibilă de toate organele electorale îngrădește dreptul la un proces

echitabil, acces la justiție și recurs efectiv.

Organul electoral era obligat să examineze contestația în fond o dată cu

procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în circumscripția corespunzătoare, iar

refuzul nejustificat impune anularea actului administrativ cu emiterea unei noi soluții

de organul ierarhic superior.

A menționat că eliminarea candidaților prin aplicarea ștampilei „Retras” s-a

efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor depuse și contrar prevederilor art.

101 alin. (5) din Codul electoral, care prevede suspendarea de drept a oricăror hotărâri

de acest gen.

Dat fiind eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților Partidul Politic

„Șansă” constată că rezultatele alegerilor din 5 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare sunt grav afectate și influențate. Or este evident faptul că dacă

candidații „Șansă” rămâneau în buletinele de vot atunci rezultatele alegerilor erau să

fie total diferite.

Organele electorale la eliminarea unui concurent electoral din buletine s-au

bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic cu procedurile

electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe, deoarece comisia nu a

fost abilitată cu careva competențe în materie electorală sau gestionare a proceselor

electorate.

Mai mult ca atât, conform hotărârii nr.274/2023 de prelungire a stării de urgență,

Parlamentul expres a indicat în art.6 că prezenta stare de urgență nu afectează

organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova, motiv pentru

care reclamantul consideră că, unicele organe competente rămân a fi doar Comisia

Electorală Centrală și organele electorate inferioare, care sunt funcționale să

administreze procesul.

După cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii

nr.E/11772 din 03.11.2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Din textul

dispoziției reiese că, se pretinde că au fost identificate acțiuni ale „unor concurenți

electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă asupra desfășurării

neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la nivel național, a voinței

libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor metode interzise de lege care nu

corespund conceptului de desfășurare corectă a campaniei electorale”, că „Serviciul

de Informații și Securitate a identificat activități de influențare a proceselor electorale

pe tot teritoriul țării în scopul promovării intereselor statului străin-Federația Rusă-

prin intermediul unui grup criminal organizat conchis de cetățeanul Ilan Șor”, că,

„...Serviciul de Informații și Securitate de comun cu Inspectoratul General de Poliție,

Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat

oferirea către Partidul Politic „Șansă”, care participă la alegerile locale generale din

5 noiembrie 2023 și este controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții

deosebit de mari, de proveniența externă și utilizarea acestora de către concurentul

electoral contrar procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor

democratice, implicit cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către

concurentul electoral pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe coordonatele

5

de corupere politică a candidaților, coruperea alegătorilor și manipularea opiniei

publice”.

Partidul Politic ,,Șansă” categoric respinge cele menționate de Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de Informații și

Securitate, ca fiind false, deoarece ele se bazează pe informații care nu corespund atât

circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii.

La fel, Partidul Politic ,,Șansă” consideră că anume Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au viciat

iremediabil procesele democratice din Republica Moldova, transformând alegerile

din 5 noiembrie 2023 într-o farsă, care grav afectează negativ exprimarea liberă a

voinței poporului.

Mai indică că, Partidul Politic „Șansă” este oficial înregistrat de organele

competente ale Republicii Moldova, având propriul Președinte și propriile organe de

conducere, care adoptă deciziile din numele Partidului, iar domnul Șor nu intră în

numărul conducătorilor Partidului. Partidul Politic „Șansă” neagă primirea finanțării

din străinătate, fie din partea lui Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane.

Consideră că organele competente ale Republicii Moldova nu au demonstrat

cine, când, de la cine, unde, ce sume pretinse a primit Partidul Politic „Șansă”, la fel

nefiind demonstrate acțiunile ipotetice ce au fost efectuate de către partid sau precum

că fusese autorizate de către partid.

Totodată, organele competente ale statului nu au adus la cunoștința partidului

sau conducerii acestuia probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar fi

demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este imputabilă întregului Partid

Politic „Șansă” sau ca cineva dintre candidații partidului a fost implicat în acte de

corupție, Partidului Politic „Șansă” nefiindu-i dată posibilitatea să se folosească de

serviciile avocatului și să-și pregătească poziția de apărare.

Menționează că Codul Electoral nu prevede dreptul Serviciului de Informații și

Securitate sau Comisiei Situații Excepționale să inițieze procedura de anulare a

înregistrării concurenților electorali, competența asupra pronunțării referitor la

anularea înregistrării concurenților electorali aparținând instanțelor de judecată.

La fel, reclamantul consideră că situația premisă de sancționare a Partidului

Politic „Șansă” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factual,

reprezentând o distorsionare deliberată a realității, orientată spre hărțuirea unui

concurent electoral.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, cererea

de chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,Șansă” împotriva Consiliului

electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr. 2 cu privire la anularea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea

rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale

aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral, s-a respins.

În motivarea hotărârii adoptate, prima instanță a conchis că Partidul Politic

,,Șansă” nu a avut dreptul de a depune contestații, ținând cont de faptul, că respectivul

drept a decăzut odată cu anularea înregistrării candidaților din partea partidului, în

mod subsecvent fiind atestată și inexistența dreptului electoral. Partidul Politic

6

„Șansă” nu deținea în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023 drepturi

electorale care ar putea fi atinse în cadrul scrutinului.

La 14 noiembrie 2023, Partidul Politic „Șansă” a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

solicitând casarea integrală a acesteia și emiterea unei hotărâri noi, prin care

contestația să fie admisă.

Prin încheierea din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a atras în proces,

din oficiu, în calitate de terț, Comisia Electorală Centrală.

La 15 noiembrie 2023 a depus apelul motivat.

Prin decizia din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Partidul Politic „Șansă” împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2023 a

Judecătoriei Bălți, sediul central.

În motivarea soluției adoptate, în esență, instanța de apel a reținut că prima

instanță întemeiat a stabilit că Partidul Politic „Șansă” nu este subiect al contestației

electorale, fiind decăzut din acest drept electoral odată cu anularea înregistrării

concurentului electoral respectiv și a candidaților săi pentru participarea la alegerile

locale generale din 5 noiembrie 2023.

Totodată, instanța de apel a remarcat că contestatarul nu are dreptul de a depune

contestații electorale, fiind decăzut din el odată cu anularea înregistrării tuturor

candidaților din partea contestatarului Partidului Politic „Șansă”.

În context, colegiul a constatat inexistența dreptului lezat electoral, or, Partidul

Politic „Șansă” nu deține în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023

drepturi electorale care ar putea fi atinse în cadrul scrutinului vizat.

A conchis că, prin urmare hotărârea nr.244 din 8 noiembrie 2023, emisă de

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale mun. Bălți nr. 2 prin care s-a declarat

inadmisibilă contestația formulată de Partidul Politic „Șansă” pe motiv că ultimul nu

este subiect al Codului electoral, este una legală și întemeiată.

La 18 noiembrie 2023, ora 17.11, prin intermediul poștei electronice, Partidul

Politic „Șansă” a declarat recurs împotriva deciziei din 16 noiembrie 2023 a Curții de

Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, aplicarea directă a prevederilor art.6, 10

și art. 3 protocolul I al CEDO, casarea deciziei contestate și emiterea unei decizii noi

privind admiterea contestației.

În motivarea recursului, a invocat că decizia este neîntemeiată și adoptată în

contradicție cu circumstanțele cauzei.

În context, Partidul Politic „Șansă” a susținut că, contrar cadrului legal instanța

de apel a acceptat necondiționat poziția intimatului precum că Partidul Politic

„Șansă” nu este subiect de a depune contestație deoarece a fost eliminat din alegeri,

ceea ce constituie o abordare total abuzivă și neîntemeiată. Instanța de fond nici nu a

dat apreciere argumentelor înaintate iar analiza juridică a fost superficială și contrar

interpretării și aplicării corecte a legii.

Instanța de apel a ignorat faptul că recurentul a contestat decizia prin care a fost

anulată înregistrarea și norma legală care prevede expres că în asemenea cazuri

executarea se suspendă de drept.

Instanța de apel a ignorat grav prevederile legii care prevăd expres că recurentul

nu a fost exclus din actul administrativ al CEC cu privire la lista partidelor care pot

7

participa în alegeri locale. Instanța de fond doar a acceptat, fără nicio analiză a

argumentelor organelor electorale.

Instanța de apel, contrar prevederilor legale a aplicat norme derogatorii conform

dispoziției Comisei pentru Situații Excepționale care nu au nicio relevanță cazului din

speță. Instanța de fond nu a luat în calcul prevederile art. 101 alin. (5) al Codului

electoral.

Consideră că instanța de apel nici nu a încercat să examineze cazul în esența sa,

în spiritul standardelor internaționale în materie de alegeri libere și neafectarea

dreptului de a fi ales.

Instanța de apel nu a examinat întinderea violării dreptului de acces la justiție și

a unui recurs efectiv, drepturi fundamentale încălcate de intimat în momentul

declarării contestației drept inadmisibile.

Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresele electronice ale intimaților

pentru notificare copia recursului depus de Partidul Politic „Șansă”, explicându-le

dreptul de a depune referință.

La 19 noiembrie 2023, Consiliului electoral al circumscripției electorale

municipale Bălți nr. 2 a depus referință la recurs, solicitând declararea acestuia

inadmisibil sau, după caz, respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat.

Tot prin referința depusă la 19 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a

solicitat declararea alegațiilor recursului ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă

de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate,

dacă legea nu stabilește un alt termen.

Totodată, potrivit art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspect ce țin

de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului

cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul (8) al aceluiași articol stipulează că înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat public la 16 noiembrie

apel a fost notificată la adresa electronică a recurentului, la 17 noiembrie 2023, ora

10:51 fapt ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

dosarului (f.d.151-152).

8

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

întrucât cererea de recurs a fost depusă la 18 noiembrie 2023.

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Partidul Politic „Șansă” urmează a fi admis, cu

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel și adoptă o

decizie nouă, prin care acțiunea înaintată de Partidul Politic „Șansă” să fie declarată

inadmisibilă, din considerentele ce urmează.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Potrivit art. 247 din Codul administrativ, recursul considerat admisibil se

examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția

recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu

privire la recursul considerat admisibil.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ, recursul este admis

dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea

sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea

sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite

recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În conformitate cu art. 1 alin. (1) din Codul administrativ, legislația

administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea

raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului

judecătoresc asupra acesteia.

Articolul 3 din Codul administrativ prevede că, legislația administrativă are

drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor

și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și juridice, ținându-se cont de

interesul public și de regulile statului de drept.

Articolul 17 al Codului administrativ prevede că, drept vătămat este orice drept

sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Ținând cont de faptul că, o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul

normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie interpretată în

9

coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca

făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție reține la caz și prevederile art. 20 din Codul administrativ, potrivit cărora

dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În conformitate cu art. 39 alin. (2) din Codul administrativ, orice persoană care

revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată

competente.

Reieșind din prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art. 207 alin. (1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu

dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară

ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Alin. (2) al art. 207 din Codul administrativ indică că, acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când: (…).

Astfel, sintagma din textul legal enunțat „în special” denotă caracterul

neexhaustiv a temeiurilor de inadmisibilitate prevăzute de art.207 alin.(2) din Codul

administrativ, fapt care obligă, în redacția art. 207 alin. (1) din Codul administrativ,

ca instanța de judecată în procedurile de contencios administrativ să releve orice alt

temei de inadmisibilitate reglementat expres sau implicit de legislația în vigoare. În

același context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că accesul la

justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate,

domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări

trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporționalitate între

interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, §

37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența acestui drept. Regulile de

procedură au scopul de a asigura o bună administrare a justiției și, în special, a asigura

securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se aștepte ca

aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000,

Concomitent, este de remarcat că, prin instituirea admisibilității acțiunilor

deferite judecății nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în mod

evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv instaurarea unui climat

de ordine juridică, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional statuat

de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, prevenindu-se, astfel, abuzurile și

asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.

10

Noțiunea de „act administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și

în Rezoluția (77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților

administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28

septembrie 1997. În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o

manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din

partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în

concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii

luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile,

libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit

în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1108 din 4 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru 5

noiembrie 2023.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din 9 august 2023 a fost

aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe la

alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, iar Partidul Politic ,,Șansă” este inclus

în listă în poziția nr. 52.

Prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 41 din 24 februarie 2022 s-a

declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de

60 de zile, care a fost prelungită prin hotărâri a Parlamentului R. Moldova (ultima nr.

274/2023).

Prin Hotărârea Parlamentului R. Moldova nr. 41 din 24 februarie 2022 privind

declararea stării de urgență (art. 3) s-a instituit că Dispozițiile Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii

autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai

instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul

Republicii Moldova. Totodată la art. 4 s-a statuat că Dispozițiile Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova intră în vigoare în momentul emiterii.

Potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 212 din 24 iunie 2004 privind acțiunea

actelor normative privind regimul stării de urgenta, de asediu și de război, în perioada

stării de urgenta, de asediu sau de război, legile și alte acte normative adoptate până

la instituirea stării respective acționează în măsura în care nu contravin prezentei legi.

Astfel, prin pct. 1.1 din Dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a dispus „Prin derogare de la

prevederile art. 72 alin. (4), art. 102 alin (2) și (5) din Codul electoral al R. Moldova

nr. 325/2022, se anulează înregistrarea concurenților electorali desemnați de către

partidul politic „Șansă” în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023”.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1543 din 3 noiembrie 2023 ,,Cu

privire la dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova”, s-a hotărât ca Consiliile electorale de

Circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce

vizează confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere

ale concurenților electorali din partea Partidului Politic ,,Șansă”. Birourile electorale

ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile

biroului electoral al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea ,,Retras” în

11

toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea Partidului

Politic ,,Șansă”. Se va aduce la cunoștința publică, informația privind anularea

concurenților electorali înregistrați de Partidul Politic ,,Șansă” și s-a dispus retragerea

listelor de candidați făcute publice la sediul biroului electoral al secției de votare.

Astfel, 5 noiembrie 2023 Partidul Politic „Șansă” s-a adresat la CECE mun. Bălți

nr.2 cu contestație prin care a solicitat infirmarea rezultatelor alegerilor generale

locale în circumscripția electorală municipală Bălți nr.2, cu solicitarea Comisiei

Electorale Centrale a aplicării prevederilor art. 176 din Cod electoral și declararea

alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

Prin hotărârea nr.244 din 8 noiembrie 2023 CECE mun. Bălți nr. 2 a declarat

inadmisibilă contestația Partidul Politic „Șansă”, argumentând că Partidul Politic

„Șansă” nu mai este subiect de contestație electorală în temeiul art.94 din Codul

electoral, dat fiind că în baza Dispoziției Comisiei Situații Excepționale nr.92 din 3

noiembrie 2023 s-a anulat înregistrarea la toți candidații Partidul Politic „Șansă”,

astfel ultimul pierzând calitatea de concurent electoral.

Nefiind de acord cu hotărârea nr.244 din 8 noiembrie 2023 a CECE mun. Bălți

nr.2, Partidul Politic „Șansă” la 10 noiembrie 2023 a depus la Comisia Electoral

Centrală cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea hotărârii nr.244 din 8

noiembrie 2023 a CECE mun. Bălți nr. 2, cu emiterea unei hotărâri privind admiterea

contestației, infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale în circumscripția

electorală municipală Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale

Bălți nr. 2, cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176

din Codul electoral.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1576 din 12 noiembrie 2023,

contestația depusă de Partidul Politic „Șansă” împotriva hotărârii nr.244 din 8

noiembrie 2023 a CECE mun. Bălți nr.2 s-a declarat inadmisibilă pe același temei,

menționând că autorul contestațiilor nu este subiect abilitat cu dreptul de a depune

contestații în materie electorală.

Completul judiciar reține că, obiect al controlului judecătoresc în prezenta speță

îl constituie hotărârea CECE Bălți nr. 2 nr. 244 din 8 noiembrie 2023 cu privire la

examinarea contestației depuse de Partidul Politic ,,Șansă” privind infirmarea

rezultatelor alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023 în circumscripția

electorală municipală Bălți nr. 2.

La caz, relevante sunt următoarele prevederi ale Codului Electoral nr. 325 din 8

decembrie 2022:

Conform art. 1 din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022, în sensul

prezentului cod se definesc următoarele noțiuni generale: candidat – persoană care

este desemnată pentru ocuparea unei funcții publice elective din partea partidelor

politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul corespunzător; candidat

desemnat – persoană care își înaintează candidatura sau este propus de partidele

politice, blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea înregistrării în

calitate de concurent electoral sau candidat pe listă; concurent electoral: a) partid

politic, bloc electoral și persoană care candidează pentru funcția de deputat în

Parlament și sunt înregistrate de Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor

parlamentare; b) candidatul pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova,

12

precum și partidul politic sau blocul electoral care l-a desemnat, înregistrate de

Comisia Electorală Centrală – în cazul alegerilor prezidențiale; c) partid politic, bloc

electoral și persoană care candidează pentru funcția de primar sau de consilier în

consiliul local și sunt înregistrate de consiliile electorale de circumscripție respective

– în cazul alegerilor locale; d) partid politic, bloc electoral și persoană care candidează

pentru funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei sau de deputat în Adunarea

Populară a Găgăuziei și sunt înregistrate de Consiliul Electoral Central al Găgăuziei

– în cazul alegerilor regionale;

Conform art. 35 alin. (10) din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022, în

perioada electorală, consiliul electoral de circumscripție adoptă hotărâri cu votul

majorității absolute a membrilor.

Conform art. 63 alin. (1) din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022, în

cazul alegerilor parlamentare și al celor prezidențiale, procedura de desemnare a

candidaților începe cu 60 de zile înainte de ziua alegerilor și se termină cu 30 de zile

înainte de ziua alegerilor. În cazul alegerilor locale, desemnarea candidaților se

efectuează după constituirea consiliilor electorale de circumscripție conform art. 157,

dar nu mai devreme de 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Conform art. 93 alin. (1) și (2) lit. a), e) din Codul electoral nr. 325 din

08.12.2022, organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile

pentru admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca

atare prin hotărâre a organului electoral.

Contestația se declară inadmisibilă, în special, când: a) a fost depusă de un alt

subiect decât cel stabilit la art. 94 alin. (1) și (2) sau de o persoană fără împuterniciri

în acest sens; e) contestatarul nu poate revendica încălcarea drepturilor sale electorale,

cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin.(6).

Conform art. 94 alin. (1) – (3) din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022,

în calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul

de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum

care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de

alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice

care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

Funcționarii electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au

solicitat acreditarea observatorilor pot depune contestații împotriva organului

electoral care le-a aplicat sancțiunile prevăzute de art.102 alin.(6) și alin.(8). În aceste

cazuri, legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior.

Contestatarii depun cererea și/sau participă la procedura de examinare a

contestațiilor personal sau prin intermediul reprezentanților împuterniciți în condițiile

Codului administrativ sau, după caz, ale Codului de procedură civilă. În cadrul

organelor electorale, depunerea cererii și/sau participarea la procedura de examinare

a contestațiilor se stabilește în baza hotărârilor aprobate de Comisia Electorală

Centrală.

Instanța de recurs reiterează că, la data de 3 noiembrie 2023, în vederea

respectării Dispoziției nr. 92 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republici

Moldova, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 1543 ,,Cu privire la

dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a CSE a Republicii Moldova”, prin care s-a

13

hotărât: Consiliile electorale de Circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de

votare vor revoca hotărârile ce vizează confirmarea reprezentanților în cadrul acestora

și a persoanelor de încredere ale concurenților electorali din partea Partidului Politic

,,Șansă”. Birourile electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile electorale

care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral al secției de votare vor aplica ștampila

cu mențiunea ,,Retras” în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților

electorali din partea Partidului Politic ,,Șansă”. Se va aduce la cunoștința publică,

informația privind anularea concurenților electorali înregistrați de Partidul Politic

,,Șansă” și s-a dispus retragerea listelor de candidați făcute publice la sediul biroului

electoral al secției de votare.

Prin contestația depusă, prin cererea prealabilă adresată Comisiei Electorale

Centrale, contestația depusă la Consiliului electoral al circumscripției electorale

municipale Bălți nr. 2, precum și prin prezenta acțiune Partidul Politic ,,Șansă” își

exprimă dezacordul cu Dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova și își întemeiază pretențiile pe faptul că

apreciază Dispoziția CSE ca fiind ilegală.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

aprecierea legalității actului enunțat supra nu ține de competența instanței de

contencios administrativ care examinează prezenta acțiune.

Prin urmare, anularea concurenților electorali înregistrați de Partidul Politic

,,Șansă” și retragerea listelor de candidați, are drept consecință excluderea statutului

Partidului Politic ,,Șansă” de concurent electoral, statut pe care nu-l mai poate obține

în cadrul scrutinului menționat, din motiv că termenul legal stabilit pentru

înregistrarea candidaților a expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate

desemna candidați la alegerile locale generale din 2023.

La acest capitol, instanța de recurs reține că, afirmația Partidului Politic ,,Șansă”

precum că, nu a fost invitat la ședința organului electoral, nu poate constitui temei de

anulare a actului administrativ contestat, dat fiind faptul că potrivit art. 93 din Codul

electoral, organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin

hotărâre a organului electoral.

Astfel, odată cu pierderea calității de concurent Partidul Politic ,,Șansă” nu este

subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce

denotă caracterul inadmisibil al revindecărilor sale.

Așadar, în circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu

întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanțele

inferioare de judecată greșit au purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei,

deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios administrativ.

Așa fiind, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că odată cu

pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde

încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în cadrul

procedurii administrative electorale. Or, Partidul Politic ,,Șansă” nu este subiect

abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă

caracterul inadmisibil al revindecărilor din acțiune.

14

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, evidențiază

că, prin neexaminarea prezentei cauze în fond nu se încalcă dreptul reclamantului de

acces la justiție. Or, potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea

din 7 iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi

compatibilă cu art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului,

decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu există o legătură proporțională

dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit.

Finalmente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că

soluția la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 16 noiembrie 2023

a Curții de Apel Bălți și hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul

central, cu adoptarea unei noi decizii privind declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Partidul Politic „Șansă”.

Se casează integral decizia din 16 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, în cauza de

contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul

Politic „Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale

municipale Bălți nr. 2 cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu

solicitarea Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul

electoral și se emite o decizie nouă, prin care:

Se declară inadmisibilă cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic

„Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Bălți

nr. 2 cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea

Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

15