3ra-1131/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1131/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1131/23

2-23161127-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (jud. N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „ȘANSĂ”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic „ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Briceni nr. 6, terț Comisia Electorală Centrală cu

privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale și solicitarea Comisiei

Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat integral hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul central

și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de

Partidul Politic „ȘANSĂ”,

c o n s t a t ă :

La data de 13 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” (în continuare – P.P.

„ȘANSĂ”) a înaintat în instanța de judecată contestație împotriva Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Briceni nr. 6 (în continuare –

CECER Briceni nr. 6) cu privire la anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale

locale și solicitarea Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din

Codul electoral.

În motivarea contestației reclamantul P.P. „ȘANSĂ” a invocat că prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale (în continuare – CEC) nr. 1108 din 04 iulie 2023 a fost

stabilită data alegerilor locale generale pentru data de 05 noiembrie 2023. Prin

hotărârea CEC nr. 1165 din 09 august 2023 s-a aprobat lista partidelor politice,

1

înregistrate la Î.S. „Agenția Servicii Publice”, care au dreptul să participe în alegerile

locale generale din 05 noiembrie 2023, P.P. „ȘANSĂ” fiind inclus în listă la poziția

nr. 52.

Reclamantul a menționat că, la 06 octombrie 2023 prin hotărârea CEC nr. 1411

a fost confirmată persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea

P.P. „ȘANSĂ” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din

05 noiembrie 2023.

Astfel, a indicat că, P.P. „ȘANSĂ” în calitate de concurent electoral, și-a

înregistrat candidați la funcția de primari și candidați la funcția de consilier

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale, pe toată țara

fiind înregistrați 9236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali și 659 de

candidați la funcția de primari. În CECER Briceni nr. 6 din partea P.P. „ȘANSĂ” au

fost înregistrați 337 candidați la funcția de consilieri și 20 candidați la funcția de

primari, fiind demarată campania electorală.

Reclamantul a susținut că, prin dispoziția Comisei pentru Situații Excepționale

(în continuare – dispoziția CSE) nr. 92 din 03 noiembrie 2023, a fost anulată

înregistrarea tuturor candidaților P.P. „ȘANSĂ” din toate circumscripțiile cu

obligarea organelor electorale de a aplica în dreptul fiecărui candidat exclus ștampila

„Retras”, respectiva dispoziție fiind contestată de reclamant.

A invocat că, prin demersul din 04 noiembrie 2023, P.P. „ȘANSĂ” a atenționat

toate consiliile electorale de circumscripție raionale și municipale despre contestarea

dispoziției și despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a

candidaților P.P. „ȘANSĂ”. Potrivit ultimelor sondaje de opinie publicate,

încrederea cetățenilor în P.P. „ȘANSĂ” era în creștere constantă și a ajuns la cifra

de circa 18% la nivel național.

A menționat că la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, mii de

alegători au votat în dreptul candidaților P.P. „ȘANSĂ”, iar în multe circumscripții

în genere s-a desfășurat un boicot masiv din partea alegătorilor care refuză să

participe la vot, astfel, alegătorii au fost privați de dreptul la alegeri libere și de a

vota, iar candidații au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

După închiderea secțiilor de vot la 05 noiembrie 2023 P.P. „ȘANSĂ” a înaintat

în adresa CECER Briceni nr. 6 contestație cu privire la infirmarea alegerilor pe

circumscripția corespunzătoare. Pe data de 08 noiembrie 2023 CECER Briceni

nr. 6 a expediat în adresa contestatarului Hotărârea nr. 57 din 08 noiembrie 2023

prin care contestația depusă de P.P. „ȘANSĂ” a fost declarată inadmisibilă.

Reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei proceduri administrative. Pe data

de 08 noiembrie 2023 hotărârea CECER menționată supra a fost contestată, prin

cerere prealabilă la organul electoral ierarhic superior – CEC. Prin hotărârea CEC

din 12 noiembrie 2023 cererile prealabile la acest subiect au fost comasate într-o

singură procedură și au fost declarate inadmisibile.

Reclamantul a subliniat că, prin hotărârea contestată a fost refuzată examinarea

cererii anume a concurentului electoral P.P. „ȘANSĂ” cu referire la o problemă care

vizează pe P.P. „ȘANSĂ” și cărui, fiind eliminat din alegeri, i s-au încălcat toate

drepturile fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

2

Astfel, reclamantul a considerat că confirmarea rezultatelor alegerilor fără

participarea unui concurent electoral eliminat afectează direct P.P. „ȘANSĂ”, care

la caz, a solicitat repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

Potrivit actului administrativ contestat, contestația a fost declarată inadmisibilă

pe motiv că P.P. „ȘANSĂ” nu este subiect de depunere a contestației în temeiul

art. 94 din Codul electoral, având în vedere că în baza dispoziției CSE nr. 92 din

03 noiembrie 2023 la toți candidații P.P. „ȘANSĂ” li s-a anulat înregistrarea, fiind

pierdută calitatea de concurent electoral.

La fel, reclamantul a indicat că CEC a repetat argumentele din actele contestate,

a interpretat și a aplicat eronat și abuziv prevederile legale, în contradicție cu

circumstanțele de fapt și de drept.

A susținut că, în baza Hotărârii CEC nr. 1165 din 09 august 2023,

P.P. „ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul să participe la

alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, la poziția nr. 52, hotărârea dată

nefiind abrogată, iar P.P. „ȘANSĂ” nu a fost exclus din listă, motiv din care a

considerat că organele electorale nu aveau nici un drept de a trata P.P. „ȘANSĂ”, ca

subiect care nu are dreptul să depună contestații și să declare contestațiile

inadmisibile.

Reclamantul a apreciat ca neîntemeiat argumentul CEC, precum că acest act

pentru P.P. „ȘANSĂ” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru reclamant,

deoarece atât timp, cât nu există o hotărâre subsecventă a CEC de modificare a

hotărârii nr. 1165 din 09 august 2023 de eliminare a poziției P.P. „ȘANSĂ”, nimeni

nu poate constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant.

De asemenea, reclamantul a indicat că dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie

2023 a fost contestată în ordine de contencios administrativ, care la moment, se află

în examinare în cadrul Curții de Apel Chișinău, nefiind o decizie definitivă și

executorie cu privire la excluderea candidaților P.P. „ȘANSĂ” din alegeri sau anulat

statutul de subiect electoral.

Mai mult, la ultimele ședințe ale CEC, P.P. „ȘANSĂ” a fost subiectul mai

multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în calitatea sa de subiect electoral,

fapt reflectat în actele CEC. La fel, a indicat că, după adoptarea dispoziției CSE,

CEC prin Hotărârea nr. 1550 din 08 noiembrie 2023 recunoaște explicit că,

P.P. „ȘANSĂ” mai deține calitatea de concurent electoral.

Argumentul CEC precum că prin dispoziția CSE s-au făcut derogări de la Codul

electoral și art. 101 alin. (5) nu mai este aplicabil este unul ilegal și abuziv. Prin

dispoziția contestată CSE, nu s-au făcut derogări de la art. 101 din Codul electoral,

iar însuși faptul sumării de către CSE a drepturilor unor organe electorale - această

comisie s-a substituit acestora, astfel îi sunt direct aplicabile prevederile art. 101 alin.

(5) Cod electoral.

Organul electoral era obligat să examineze contestația în fond o dată cu

procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în circumscripția corespunzătoare,

iar refuzul nejustificat impune anularea actului administrativ cu emiterea unei noi

soluții de organul ierarhic superior.

A mai susținut că, eliminarea candidaților prin aplicarea ștampilei „Retras” s-a

efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor depuse și contrar prevederilor art.

3

101 alin. (5) din Codul electoral care prevede suspendarea de drept a oricăror

hotărâri de acest gen.

Astfel, în ziua alegerilor, zeci de mii de cetățeni și alegători au fost lipsiți de

dreptul fundamental de a alege candidatul preferat din partea P.P. „ȘANSĂ”, iar sute

de candidați în fiecare circumscripție electorală au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

După cum s-a menționat supra candidații din partea P.P. „ȘANSĂ”, reieșind

din toate sondajele recente, autorizate de Comisia Electorală Centrală aveau șanse

incontestabile de a obține mandate de primar și consilieri.

Dat fiind eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților P.P. „ȘANSĂ”,

constată că rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare sunt grav afectate și influențate. Or este evident faptul că dacă

candidații P.P. „ȘANSĂ” rămâneau în buletinele de vot atunci rezultatele alegerilor

erau să fie total diferite.

În condițiile în care pe data de 05 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare au fost eliminați abuziv din buletinul de vot candidații

P.P. „ȘANSĂ”, acest fapt a influențat direct rezultatele alegrilor, fapt ce a generat

distribuirea incorectă a mandatelor.

În aceste circumstanțe, consiliul electoral de circumscripție are temeiuri de fapt

și de drept de a infirma alegerile în circumscripția corespunzătoare, conform

competențelor revăzute la art. 174 din Codul electoral.

Organele electorale, la eliminarea unui concurent electoral din buletine s-au

bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic cu procedurile

electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe.

A susținut, că prin acest act administrativ contestatarul/reclamantul este

prejudecat grav, și se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns

dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este

discriminat în raport cu alți concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile

la o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul

electoral.

A mai indicat că prin aceste acțiuni, CSE și CEC au încălcat flagrant

prevederile art. 6, art. 10, art. 11, art. 16, art. 14, art. 15 și art. 3 protocolul I al CEDO,

precum și art. 2, art. 6, art. 32, art. 38, art. 41 și 54 din Constituția RM, Legea privind

regimul stării de urgență, de asediu și de război. Codul electoral, depășindu-și grav

competența.

Pe data de 24 februarie 2022 Parlamentul a adoptat hotărârea nr. 41 privind

declararea stării de urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat conflictul militar

din țara vecină, pericolul securității regionale. Parlamentul a acordat competențe

CSE reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență,

de asediu și de război. Aceste competențe au fost acordate în vederea soluționării

problemelor stringente care reies exclusiv din situația care a generat instituirea stării

de urgență. Starea de urgență a fost prelungită de multe ori. Prin hotărârea nr. 274

din 21 septembrie 2023 Parlamentul, la solicitarea CSE și Guvernului iarăși a fost

prelungită starea de urgență încă pentru 60 de zile. Potrivit notei informative și

declarațiilor Prim-ministrului în plenul Parlamentului necesitatea prelungirii stării

de urgență a fost dictată de ostilitățile militare din Ucraina, suprapunerea cu criza

energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce pot afecta securitatea națională.

4

De asemenea s-a menționat că anterior atît Guvernul cît și CSE nu și-a depășit

mandatul și nu a impus alte restricții ale drepturilor fundamentale, precum dreptul la

întruniri etc. Nici în raportul CSE, nici în declarațiile Prim-ministrului din plen nu

au fost oferite date și informații prin care s-ar constata anumite amenințări la

securitatea națională generate de alegeri.

A remarcat că potrivit competențelor CSE, atribuite prin art. 2 al hotărârii

Parlamentului nr. 41/2022, Comisia nu a fost abilitată cu careva competențe în

materie electorală sau gestionare a proceselor electorale. Mai mult ca atât, conform

hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență, Parlamentul expres a indicat

la art. 6 că prezenta stare de urgență nu afectează organizarea și desfășurarea

alegerilor pe teritoriul RM. Acest fapt înseamnă că unicele organe competente rămân

a fi doar Comisia Electorală Centrală și organele electorale inferioare, care sunt

perfect funcționale să administreze procesul. În aceste circumstanțe constată faptul

că CSE și-a depășit grav competențele delegate de Parlament implicându-se ilegal

în procesul electoral din Republica Moldova și substituind organele electorale.

A remarcat că nici Legea nr. 212/2004, dar nici hotărârea Parlamentului nr.

41/2022 nu a acordat dreptul CSE de legiferare, de substituire a Parlamentului, de

substituire a regulatorului principal în domeniul alegerilor - Comisia Electorală

Centrală, autorități funcționale în totalitate.

După cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii

nr. E/l 1772 din 03 noiembrie 2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

De asemenea, din textul dispoziției reiese că, chipurile, au fost identificate acțiuni

ale „unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă

asupra desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la nivel

național, a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor metode

interzise de lege care nu corespund conceptului de desfășurare corectă a campaniei

electorale”.

Comisia continuă, invocând următoarele: „SIS a identificat activități de

influențare a proceselor electorale pe tot teritoriul țării în scopul promovării

intereselor statului străin-Federația Rusă-prin intermediul unui grup criminal

organizat condus de cetățeanul Ilan Șor”.

Comisia mai invocă că „...SIS de comun cu Inspectoratul General de Poliție,

Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat

oferirea către P.P. „ȘANSĂ”, care participă la alegerile locale generale din

05 noiembrie 2023 și este controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții

deosebit de mari, de proveniență externă și utilizarea acestora de către concurentul

electoral contrar procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor

democratice, implicit cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către

concurentul electoral pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe

coordonatele de corupere politică a candidaților, coruperea alegătorilor și

manipularea opiniei publice).

P.P. „ȘANSĂ” categoric a respins insinuările CSE și cele ale SIS, ca fiind

absolut false, deoarece ele se bazează pe niște informații care nu corespund atât

circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii.

P.P. „ȘANSĂ” a considerat că atât CSE, cât și SIS au dat dovada transformării

lor în agenți electorali ai partidului de guvernământ, având un singur scop - ajutarea

5

acestuia să scape, prin înlăturarea din cursa electorală, de un concurent electoral,

care se află în ascensiune, fiind susținut masiv de poporul Republicii Moldova.

P.P. „ȘANSĂ” a constatat că anume CSE și SIS au viciat iremediabil procesele

democratice din Republica Moldova, transformând alegerile din 05 noiembrie 2023

într-o farsă, care grav afectează negativ exprimare liberă a voinței poporului.

Este evident că prin interzicerea unui cerc larg de persoane de a candida în

cadrul alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales dar și dreptul de asociere, or

cel care nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un partid pe lista căruia să

candideze. Astfel constată depășirea cadrului constituțional prevăzut la art. 41 din

Constituție, dar și la art. 11 din CEDO.

A susținut că, P.P. „ȘANSĂ” este o organizație care practică activitatea

politică, fiind susținută de zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Scopul

oricărei activități politice este accederea la putere pe cale constituțională pentru

realizarea sarcinilor programatice. Atingerea acestui obiectiv este posibil doar pe

calea participării în campanii electorale: prezidențiale, parlamentare, locale.

Participarea în activitatea politică tară a avea posibilitatea participării la alegerile

tuturor nivelelor, ar însemna profanarea dreptului la libera asociere și ar transforma

activitatea politică într-un exercițiu lipsit de orice sens.

Corespunzător, statul este obligat să asigure tuturor actorilor politici posibilități

egale pentru desfășurarea activității politice, inclusiv prin participarea la alegeri.

În prezentul caz, Republica Moldova, limitând ilegal și arbitrar participarea

P.P. „ȘANSĂ” și candidaților acestui partid la alegerile locale din 05 noiembrie

2023, nu și-a îndeplinit obligațiunile ce reies din prevederile art. 11 din Convenție,

prin ce vădit a încălcat dreptul P.P. „ȘANSĂ” și a candidaților acestuia la libera

asociere.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat în repetate rânduri în

jurisprudența sa că partidele politice sunt o formă de asociere necesară pentru buna

funcționare a democrației și că, având în vedere importanța democrației în sistemul

Convenției Europene a Drepturilor Omului, o asociație, inclusiv un partid politic, nu

este exclus din domeniul de aplicare a protecției oferite de Convenție doar pentru că

activitățile sale sunt văzute de autoritățile naționale ca subminând structurile

constituționale ale statului și cerând restricții. Evident, situația generală din țară este

un factor important într-o astfel de evaluare. în același timp, este necesar să se țină

seama de standardele de dezvoltare a practicii democratice europene, așa cum s-a

menționat deja în paragrafele precedente. Chiar și în cazul stării de urgență, trebuie

respectate obligațiile internaționale ale statului și trebuie luate orice măsuri cu

caracter excepțional care au un efect temporar clar definit în conformitate cu

articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Restricțiile asupra exercițiului unor drepturi sunt prevăzute expres în Legea

Supremă și nu pot fi extinse. Orice restricție, înainte de a fi instituită, trebuie

raportată la prevederile art. 54 din Constituție, care prevede că restrângerea trebuie

să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența

dreptului sau a libertății. (HCC nr. 20/2001).

Este neîndoielnic faptul că drepturile și libertățile trebuie exercitate în cadrul

unor coordonate juridice, la care se adaugă cele morale, politice, confesionale,

filozofice etc. In plus, însuși conceptul de libertate ține de respectarea drepturilor și

6

libertăților individuale, inclusiv a celor care se exercită în grup, și ale altor persoane.

Posibilitatea juridică a stabilirii unor limitări răspunde nevoii de a asigura securitatea

juridică a drepturilor și libertăților celorlalți, în perspectiva realizării intereselor lor

individuale, naționale, de grup, a binelui public.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, în art. 29 alin. (2), se referă la

posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi: în exercitarea drepturilor și

libertăților sale, fiecare persoană este supusă: numai îngrădirilor stabilite de lege în

scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților

celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și

bunăstării generale, într-o soci- etate democratică.

În speța supusă judecării, autoritatea pârâtă a sfidat principiile constituționale

cu privire la proporționalitatea restrângerii unui drept fundamental și neafectarea

substanței dreptului.

Prin raportare a acestor cerințe la cauza dedusă judecății, nu încape îndoială că

prin sancțiunea dispusă de către pârât, Hotărârea CEC contestată reprezintă o

ingerință disproporționată în substanța dreptului de a fi ales, drept garantat de legea

fundamentală și de Convenția Europeană.

Reclamantul a atras atenția că situația premisă de sancționare a P.P. „ȘANSĂ”

și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factual, reprezentând o

distorsionare deliberată a realității, orientate spre hărțuirea unui concurent electoral.

Prin urmare, măsurile instituite de CSE nu urmăresc realizarea scopului creării

acesteia și nu sunt rezonabile. Motiv pentru care, constată că dispoziția CSE dar și

indicațiile ulterioare ale CEC nu puteau fi executate.

Potrivit unor concluzii preliminare ale misiunii internaționale de observare a

alegerilor sub egida OSCE/ODIHR, de comun cu Parlamentul European și

Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei, s-a indicat că

anularea înregistrării tuturor candidaților electorali din partea P.P. „ȘANSĂ” în

ajunul alegerilor printr-o dispoziție executivă a CSE nu a oferit un remediu legal

eficient, a limitat alegerea pentru electorat și a rezultat în alegeri cu un singur

concurent electoral în unele localități mai mici. În data de 4 octombrie, Parlamentul

a adoptat modificările legale pentru a împiedica participarea la alegeri a anumitor

persoane asociate cu un partid declarat neconstituțional pe termen de trei ani.

Eficacitatea acestei măsuri este incertă fără evaluări individualizate și limitări

graduale a interdicției de a participa la alegeri, îndeosebi în cazul persoanelor care

sunt bănuite de anumite infracțiuni electorale, dar nu sunt nici urmărite penal, nici

condamnate.

Efectul stării de urgență asupra procesului electoral și mandatul larg al CSE

sunt îngrijorătoare. Hotărârea Parlamentului cu privire la starea de urgență acordă

Comisiei autoritatea să restricționeze adunările, să reglementeze utilizarea

telecomunicațiilor și să combată dezinformarea, știri false și discursuri instigătoare

la ură. Dispozițiile Comisiei nu fac obiectul controlului de constituționalitate, ci doar

a controlului normativ ca parte a procedurii de contencios administrativ.

Conform dreptului internațional al drepturilor omului, dezinformarea sau

informarea falsă nu constituie motive legitime pentru restricționarea libertății de

exprimare atâta timp cât aceste acțiuni nu promovează ura, ce constituie instigare la

ostilitate, violență și discirminare. Mai mult, restricțiile trebuie să fie potrivite și

7

proporționale pentru a atinge scopul legitim prin utilizarea măsurilor restrictive

minimale.

Urmare celor expuse supra, în acest caz de grave încălcări ale legislației și

principiilor internaționale, consideră că urmează a fi aplicate direct prevederile

tratatelor internaționale și Legea Supremă a Republicii Moldova cu privire la

garantarea dreptului la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Astfel autoritatea reclamantă a concluzionat: că autoritatea pârâtă a adoptat un

act administrativ contrar legii; forma și conținutul actului administrativ contravine

prevederilor imperative ale legii; la examinarea procedurii administrative

contestatarul nu a fost invitat și audiat fiind încălcate drepturile procedurale, de a se

apăra și a prezenta probe; reclamantul a fost tratat de către autoritatea pârâtă cu

dispreț, ură și prejudecată din motive politice, fapt ce violează principiul bunei

credințe și imparțialității; prin declararea contestației inadmisibile, autoritatea

pârâtă, contrar prevederilor legale și circumstanțelor de fapt, a limitat dreptul

reclamantului la un proces echitabil, acces la justiție, la un recurs efectiv și la dreptul

de a cere restabilirea dreptului vătămat.

În condițiile în care nu toți concurenții electorali au avut posibilitate de a

participa la alegeri, iar alegătorii nu au putut exprima liber votul, consideră că

rezultatele alegerilor au fost influențate grav cu distribuirea incorectă a mandatelor.

Aceste circumstanțe sunt suficiente pentru a infima alegerile locale în circumscripția

corespunzătoare. (f.d. 3-45)

A menționat că, autoritatea pârâtă, CECER Briceni nr. 6, fiind notificată despre

acțiunea în contencios administrativ formulată de către P.P. „ȘANSĂ” împotriva

hotărârii CECER Briceni nr. 6 cu nr. 57 din 08 noiembrie 2023; obligarea CECER

Briceni nr. 6 să examineze contestația în fond și să infirme rezultatele alegerilor

generale locale în circumscripția electorală raională Briceni nr. 6; obligarea CECER

Briceni nr. 6 să solicite CEC aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și

declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală, a prezentat

referința potrivit căreia în temeiul prevederilor art. 101 alin. (6) din Codul electorat

a solicitat declararea contestației ca fiind inadmisibilă, relevând următoarele.

Prin hotărârea contestată nr. 57 din 08 noiembrie 2023, CECE Briceni nr. 6 a

declarat contestația P.P. „ȘANSĂ” inadmisibilă, ori conform art. 93 alin. (2) lit. a)

din Codul electoral nr. 325/2022: „Contestația se declară inadmisibilă, în special,

când a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art. 94 alin. (1) și (2) sau de

o persoană fără împuterniciri în acest sens”.

Prin dispoziția nr. 92/023 a CSE s-a dispus anularea înregistrării concurenților

electorali desemnați de P.P. „ȘANSĂ” în cadrul alegerilor locale generale din 5

noiembrie 2023. La data de 03 noiembrie 2023, CEC a adoptat hotărârea nr.

1543/2023 prin care s-a dispus aducerea la cunoștință a organelor electorale

conținutul dispoziției vizate și procedura de executare a acesteia, inclusiv prin

revocarea hotărârilor de confirmare a reprezentanților în cadrul organelor electorale

și a persoanelor de încredere ale concurenților electorali din partea P.P. „ȘANSĂ”.

Deci, fiind anulată înregistrarea tuturor candidaților, P.P. „ȘANSĂ” nu mai

deține statut de concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului

din motivul că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a expirat. Din

8

ceea ce în mod implicit reiese faptul că partidul vizat nu mai poate participa la

alegerile locale generale din 2023.

A mai atenționat, că prin contestația depusă la organul electoral, de altfel și prin

cea depusă în instanța de judecată în baza acțiunii în contestare, reclamantul a

formulat critici vizavi de actul CSE. Or, aprecierea legalității actului respectiv nu

ține de competența organului electoral, motiv pentru care nici nu putea fi primită

spre examinare în fond.

De altfel, CECER Briceni nr. 6 și-a onorat obligațiile legale și a executat

prevederile dispoziției nr. 92 a CSE, conform procedurii stabilite de către Comisia

Electorală Centrală. De asemenea, nu poate fi reținut argumentul potrivit căruia

reclamantul nu a fost invitat în ședința organului electoral.

În conformitate cu art. 93 alin. (d) din Codul electoral, verificând din oficiu

admisibilitatea contestației, CECER Briceni nr. 6 constată că o dată cu pierderea

calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde încălcare

drepturilor electorale vătămate, inclusiv revendicarea acestora în cadrul procedurii

administrative electorale. Astfel, reieșind din cele expuse supra se atestă faptul că

P.P. „ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie

electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al revendicărilor înaintate. În

aceeași ordine de idei nu este justificată solicitarea reclamantului de a obliga CECER

Briceni nr. 6 să solicite CEC aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral

A atenționat că, prin dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023, CSE a reținut mai

multe încălcări ale legislației anume din partea reclamantului. Astfel, încălcarea de

către acest partid politic a prevederilor Codului electoral nu poate constitui temei

pentru a satisface cerințele contestatarului.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul central a

fost atras în calitate de terț – CEC în cadrul examinării prezentei cauzei.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul central s-a

admis parțial acțiunea înaintată de P.P. „ȘANSĂ” către CECER Briceni nr. 6 privind

anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind

infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea CEC aplicarea

prevederilor art.176 din Codul electoral. S-a anulat hotărârea nr. 57 din 08 noiembrie

2023 a CECER Briceni nr. 6. S-a respins acțiunea în partea solicitării obligării

CECER Briceni nr. 6 să infirme rezultatele alegerilor generale locale în

circumscripția electorală raională Briceni nr. 6 și să solicite CEC aplicarea

prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule în

această circumscripție electorală.

La 17 noiembrie 2023, ora 08:18, CECER Briceni nr. 6 a înaintat apel

nemotivat împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul

central, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și declararea contestației ca

fiind inadmisibilă. La 18 noiembrie 2023, ora 09:23 a fost depusă motivarea

apelului, solicitând emiterea unei noi decizii potrivit căreia contestația în mod

principal să fie declarată inadmisibilă, iar în cazul în care instanța de apel va

considera că cererea de chemare în judecată a contestatarului totuși îndeplinește

condițiile de admisibilitate, în mod secundar să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a casat integral

hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul central și s-a emis o

9

nouă decizie, prin care, s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de P.P. „ȘANSĂ”

către CECER Briceni nr. 6, terț CEC privind anularea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale și solicitarea CEC aplicarea prevederilor art. 176 din Codul

electoral.

În motivarea soluției adoptate, făcând referire la prevederile art. 207 alin. (2)

lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel a statuat că admisibilitatea acțiunii în

contencios administrativ, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci

urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Instanța de apel a indicat că sintagma „în special”, denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate a acțiunii și în același timp oferă un

drept exclusiv al judecătorului de a filtra acțiunile în contencios administrativ,

inclusiv sub aspectul verificării obiectului acțiunii în contencios administrativ, și

anume, dacă actul contestat, cade sub incidența Codului administrativ.

Instanța de apel a subliniat că reglementări similare cu privire la admisibilitate,

la caz a contestațiilor, sunt stipulate la art.93 Cod electoral, ce stabilesc că: organele

electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin hotărâre a

organului electoral.

Instanța de apel a conchis că în urma anulării înregistrării tuturor candidaților

P.P. „ȘANSĂ” la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai

deține statut de concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului

în cauză, din motiv că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a

expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate participa la alegerile locale

generale din 2023.

Respectiv, instanța de apel a reținut că odată cu pierderea calității de concurent

electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde încălcarea drepturilor electorale

vătămate, inclusiv revendicarea acestora în cadrul procedurii administrative

electorale.

Instanța de apel a indicat că P.P. „ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul

înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al

revendicărilor din acțiune.

Instanța de apel a notat că, în circumstanțele în care acțiunea în contencios

administrativ nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind

admisibilă, instanța de fond greșit a purces la examinarea și soluționarea fondului

cauzei, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios

administrativ.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că, în speță obiect al examinării în

prezenta cauză, constituie hotărârea nr.57 din 08 noiembrie 2023 a Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Briceni nr.6, respectiv instanța investită cu

examinarea apelului împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei

Edineț, sediul central, nu are competența de a da apreciere dispoziției CSE nr.92 din

03 noiembrie 2023, la care face trimitere reclamantul, or, aceasta excedă obiectul

examinării.

10

La data de 19 noiembrie 2023, P.P. „ȘANSĂ” a depus la Curtea Supremă de

Justiție, prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs împotriva deciziei din

18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Suplimentar a menționat că instanța de fond corect a apreciat faptul că

recurentul este subiect de contestare a actelor organelor electorale dat fiind că nu a

fost exclus din lista partidelor care participă la alegerile locale, aprobate de CEC.

Fără o justificare legală expresă, prin interpretare subiectivă a legii, instanța de apel

a ignorat această circumstanță de fapt casând integral hotărârea instanței de fond.

A indicat că, prin declararea acțiunii ca inadmisibilă, instanța de apel, de fapt,

a respins contestația recurentului, prin acceptarea necondiționată a poziției

intimatului, fără nicio verificare minuțioasă a corespunderii acestei poziții cadrului

legal și circumstanțelor de fapt.

De asemenea, consideră că instanța de apel nu a examinat cerințele și

argumentele P.P. „ȘANSĂ” referitor la legalitatea actului contestat, referitor la

procedura adoptării și alte circumstanțe, pentru caz.

A apreciat soluția și argumentele instanței de apel ca fiind neîntemeiate și

adoptate în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurentul a invocat că contrar cadrului legal instanța de apel a acceptat

necondiționat poziția CEC precum că P.P. „ȘANSĂ” nu este subiect de a depune

contestație deoarece a fost eliminat din alegeri. Este o abordare total abuzivă și

neîntemeiată, or instanța de fond nici nu a dat apreciere argumentelor înaintate iar

analiza juridică a fost superficială și contrar interpretării și aplicării corecte a legii.

Recurentul a indicat că instanța de apel a ignorat faptul că recurentul a contestat

decizia prin care a fost anulată înregistrarea și norma legală care prevede expres că

în asemenea cazuri executarea se suspendă de drept.

A menționat că este absolut neîntemeiată soluția să nu permiți unui concurent

electoral să conteste rezultatele alegerilor din motivul că a fost, efectiv, eliminat din

alegeri, iar dacă este eliminat deja nu mai este subiect de contestare. Consideră că se

constată un cerc vicios care duce direct la eliminarea unui drept garantat de acces la

justiție. În cazul în care sunt unele neconcordanțe în lege instanța este obligată să

aplice direct prevederile art. 6 al CEDO și Constituția RM.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la 18 noiembrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică la adresa „partidulsansa@gmail.com”,

decizia motivată a fost notificată recurentului la 18 noiembrie 2023, ora 16:22 (f.d.

229).

11

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă prin poșta electronică la 19 noiembrie 2023.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de P.P. „ȘANSĂ”, în raport

cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

12

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către P.P. „ȘANSĂ”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de P.P. „ȘANSĂ”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată și cererea de apel, care au fost analizate de către

prima instanță și Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și

o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

13

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de P.P.

„ȘANSĂ”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus Partidul Politic „ȘANSĂ” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

14