3ra-1133/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1133/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1133/23

2-23161116-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul central (N.Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, N.Chircu, E.Grumeza)

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,Șansă”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic „Șansă” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale Dondușeni nr. 13, terț Comisia Electorală Centrală privind anularea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat integral hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 15 noiembrie 2023 și s-

a emis o nouă decizie prin care contestația depusă de Partidul Politic ,,Șansă” s-a

declarat inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2023, președintele Partidului Politic „Șansă” Alexei Lungu a

sesizat Judecătoria Edineț cu acțiunea în contencios administrativ împotriva

Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Dondușeni nr. 13 prin care

a solicitat: admiterea contestației; anularea hotărârii CECER Dondușeni nr. 13, nr. 17

din 08.11.2023; obligarea CECER Dondușeni nr. 13 să examineze contestația, în

fond, și să infirme rezultate alegerilor generale locale în circumscripția electorală

Dondușeni nr. 13; obligarea Dondușeni nr. 13 să solicite Comisiei Electorale Centrale

aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule

în această circumscripție electorală.

În motivarea cererii s-a indicat, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1108 din 4 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data de 5

noiembrie 2023.

La data de 9 august 2023 prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 a

fost aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe

în alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Partidul politic „Șansă” este inclus

în listă la poziția nr. 52.

La data de 6 octombrie 2023 prin hotărârea CEC nr. 1411 a fost confirmată

persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea partidului politic „Șansă”

1

pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din 5 noiembrie

candidați la funcția de primari de localități și candidați la funcția de consilier

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale. Astfel, pe toată

țara au fost înregistrați 9236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali și 659 de

candidați la funcția primari. În circumscripția electorală raională Dondușeni nr. 13

din partea PP „Șansă” au fost înregistrați 268 candidați la funcția de consilieri și 21

candidați la funcția de primari. În pofida tuturor provocărilor, atacurilor din partea

concurenților electorali și organelor de stat, candidații partidului „Șansă” au demarat

o campanie electorală corectă și în conformitate cu prevederile legale. Acuzațiile

aduse partidului din partea unor structuri ale statului niciodată nu au fost confirmate

prin probe sau acte juridice definitive. Majoritatea pretinselor încălcări care au fost

aduse reprezentanților partidului au fost contestate și nu reprezentau temeiuri legale

de anulare a înregistrării acestora.

A susținut că, prin Dispoziția abuzivă a Comisei pentru Situații Excepțională nr.

92 din 3 noiembrie 2023, cu încălcarea tuturor procedurilor legale și contrar

Constituției, Convenției Europene și legislației electorale, cu depășirea gravă a

competenței CSE a anulat înregistrarea tuturor candidaților partidului politic „Șansă”

din toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplică în dreptul

fiecărui candidat exclus ștampila „Retras”. Dispoziția abuzivă a CSE, care și-a

asumat rol de organ electoral a fost contestată în instanța de contencios administrativ,

iar potrivit art. 101 alin. (5) din Codul electoral, executarea hotărârilor organelor

electorale adoptate în condițiile art. 102 alin. (5) se suspendă de drept din momentul

contestării legalității hotărârilor respective.

Prin demersul din 4 noiembrie 2023 PP „Șansă” a atenționat toate consiliile

electorale de circumscripție raionale și municipal despre acest fapt și despre

inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților partidului

„Șansă”.

La data de 5 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale generale în fiecare

circumscripție electorală de nivelul II și I.

A notat că, în pofida prevederilor legale imperative și contestațiilor depuse,

autoritățile electorale au executat deciziile abuzive de eliminare din buletinul de vot

al tuturor candidaților din partea PP „Șansă” prin aplicarea ștampilei „Retras”.

La data de 5 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot contestatarul a

înaintat în adresa CECE Dondușeni nr. 13 o contestație cu privire la infirmarea

alegerilor pe circumscripția corespunzătoare. La data de 8 noiembrie 2023 CECE

Dondușeni nr. 13 a expediat în adresa contestatarului Hotărârea nr. 17 din 8

noiembrie 2023 prin care contestația depusă de PP „Șansă” a fost declarată

inadmisibilă. Reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei proceduri

administrative.

La data de 8 noiembrie 2023 hotărârea CECE menționată supra a fost contestată,

prin cerere prealabilă la organul electoral ierarhic superior - Comisia Electorală

Centrală.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 12 noiembrie 2023 cererile

prealabile la acest subiect au fost comasate într-o singură procedură și au fost

declarate inadmisibile.

Potrivit actului administrativ contestat, contestația a fost declarată inadmisibilă,

iar unicul argument este că PP „Șansă” nu mai este subiect de depunere a contestației

în temeiul art. 94 din Codul electoral dat fiind că, în baza Dispoziției CSE nr. 92 din

2

3 noiembrie 2023, toți candidații PP „Șansă” li s-a anulat înregistrarea, astfel

pierzând calitatea de concurent electoral.

A invocat că, organul ierarhic superior - Comisia Electorală Centrală, practic, a

repetat argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și abuziv

prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

A considerat acest argument neîntemeiat, ilegal și în contradicție cu

circumstanțele de fapt. În primul rând a atenționat că asupra faptului că, în baza

Hotărârii CEC nr. 1165 din 9 august 2023 PP „Șansă” a fost inclus în lista partidelor

politice care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023,

la poziția 52. Această hotărâre nu este abrogată, iar PP „Șansă” nu este exclus din

listă.

Astfel, a constatat că cel puțin luând act de aceste prevederi legale, organele

electorale nu aveau niciun drept să considere PP „Șansă” ca subiect care nu are

dreptul să depună contestații și să declare contestațiile inadmisibile, deoarece PP

„Șansă” este inclus în lista de partide care participă la alegeri în temeiul hotărârii

CEC nr. 1165 din 9 august 2023.

Argumentul CEC precum că acest act pentru PP „Șansă” este cu efect consumat

și nu se mai aplică pentru reclamant este unul ilegal și total neîntemeiat. Atât timp,

cât nu există o hotărâre subsecventă a CEC de modificare a hotărârii nr. 1165 din 9

august 2023 de eliminare a poziției PP „Șansă”, nimeni nu poate constata efectul

inaplicabil al acestui act față de reclamant.

În al doilea rând, a atras atenția că Dispoziția CSE nr. 92 din 3 noiembrie 2023

a fost contestată în ordine de contencios administrativ, iar la moment se află în

examinare în cadrul Curții de Apel Chișinău.

Astfel, la ziua de astăzi nu există o decizie definitivă și executorie cu privire la

excluderea candidaților PP „Șansă” din alegeri. Deci statutul de subiect electoral nu a

fost anulat, în consecință PP „Șansă” are toate drepturile de a depune contestații.

Mai mult ca atât, la ultimele ședințe ale CEC, PP „Șansă” a fost subiectul mai

multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în calitatea sa de subiect electoral,

fapt confirmat prin actele CEC. În hotărârea CEC nr. 1550 din 8 noiembrie 2023, deja

după adoptarea Dispoziției CSE, Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că

PP „Șansă” mai deține calitatea de concurent electoral.

Argumentul CEC precum că prin dispoziția CSE s-au făcut derogări de la Codul

electoral și art. 101 alin. (5) nu mai este aplicabil este unul ilegal și abuziv. Prin

dispoziția contestată CSE, nu s-au făcut derogări de la art. 101 din Codul electoral, iar

însuși faptul sumării de către CSE a drepturilor unor organe electorale - această

comisie s-a substituit acestora, astfel îi sunt direct aplicabile prevederile art. 101 alin.

(5) Cod electoral.

Organul electoral era obligat să examineze contestația în fond o dată cu

procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în circumscripția corespunzătoare, iar

refuzul nejustificat impune anularea actului administrativ cu emiterea unei noi soluții

de organul ierarhic superior.

A mai susținut că, eliminarea candidaților prin aplicarea ștampilei „Retras” s-a

efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor depuse și contrar prevederilor art.

101 alin. (5) din Codul electoral care prevede suspendarea de drept a oricăror hotărâri

de acest gen.

Astfel, în ziua alegerilor, zeci de mii de cetățeni și alegători au fost lipsiți de

dreptul fundamental de a alege candidatul preferat din partea PP „Șansă”, iar sute de

candidați în fiecare circumscripție electorală au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

3

După cum s-a menționat supra candidații din partea partidului „Șansă”, reieșind

din toate sondajele recente, autorizate de Comisia Electorală Centrală aveau șanse

incontestabile de a obține mandate de primar și consilieri. 18. Dat fiind eliminarea

abuzivă din buletinul de vot al candidaților PP „Șansă”, constată că rezultatele

alegerilor din 5 noiembrie 2023 în circumscripția corespunzătoare sunt grav afectate

și influențate. Or, este evident faptul că dacă candidații „Șansă” rămâneau în

buletinele de vot atunci rezultatele alegerilor erau să fie total diferite.

În condițiile în care pe data de 5 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare au fost eliminați abuziv din buletinul de vot candidații partidului

„Șansă”, acest fapt a influențat direct rezultatele alegrilor, fapt ce a generat

distribuirea incorectă a mandatelor.

În aceste circumstanțe, consiliul electoral de circumscripție are temeiuri de fapt

și de drept de a infirma alegerile în circumscripția corespunzătoare, conform

competențelor revăzute la art. 174 din Codul electoral.

Organele electorale, la eliminarea unui concurent electoral din buletine sau

bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic cu procedurile

electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe.

A susținut, că prin acest act administrativ contestatarul/reclamantul este

prejudecat grav, și se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns

dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este

discriminat în raport cu alți concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la

o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

A mai inicat că prin aceste acțiuni, CSE și CEC au încălcat flagrant prevederile

art. 6, art. 10, art. 11, art. 13, art. 14, art. 15 și art. 3 protocolul I al CEDO, precum și

art. 2, art. 6, art. 32, art. 38, art. 41 și 54 din Constituția RM, Legea privind regimul

stării de urgență, de asediu și de război. Codul electoral, depășindu-și grav

competența.

La data de 24 februarie 2022 Parlamentul a adoptat hotărârea nr. 41 privind

declararea stării de urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat conflictul militar

din țara vecină, pericolul securității regionale. Parlamentul a acordat competențe

CSE, reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de

asediu și de război. Aceste competențe au fost acordate în vederea soluționării

problemelor stringente care reies exclusiv din situația care a generat instituirea stării

de urgență. Starea de urgență a fost prelungită de multe ori. Prin hotărârea nr. 274 din

21 septembrie 2023 Parlamentul, la solicitarea CSE și Guvernului iarăși a fost

prelungită starea de urgență încă pentru 60 de zile. Potrivit notei informative și

declarațiilor Prim-ministrului în plenul Parlamentului necesitatea prelungirii stării de

urgență a fost dictată de ostilitățile militare din Ucraina, suprapunerea cu criza

energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce pot afecta securitatea națională. De

asemenea s-a menționat că anterior atât Guvernul cât și CSE nu și-a depășit mandatul

și nu a impus alte restricții ale drepturilor fundamentale, precum dreptul la întruniri

etc. Nici în raportul CSE, nici în declarațiile Prim-ministrului din plen nu au fost

oferite date și informații prin care s-ar constata anumite amenințări la securitatea

națională generate de alegeri.

A remarcat că potrivit competențelor CSE, atribuite prin art. 2 al hotărârii

Parlamentului nr. 41/2022, Comisia nu a fost abilitată cu careva competențe în

materie electorală sau gestionare a proceselor electorale. Mai mult ca atât, conform

hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență, Parlamentul expres a indicat

la art. 6 că prezenta stare de urgență nu afectează organizarea și desfășurarea

4

alegerilor pe teritoriul RM. Acest fapt înseamnă că unicele organe competente rămân

a fi doar Comisia Electorală Centrală și organele electorale inferioare, care sunt

perfect funcționale să administreze procesul. În aceste circumstanțe constată faptul că

Comisia pentru Situații Excepționale și-a depășit grav competențele delegate de

Parlament implicându-se ilegal în procesul electoral din Republica Moldova și

substituind organele electorale.

A menționat că nici Legea nr. 212/2004, dar nici hotărârea Parlamentului nr.

41/2022 nu a acordat dreptul CSE de legiferare, de substituire a Parlamentului, de

substituire a regulatorului principal în domeniul alegerilor - Comisia Electorală

Centrală, autorități funcționale în totalitate.

După cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii

nr. E/l 1772 din 03.11.2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). De

asemenea, din textul dispoziției reiese că, chipurile, au fost identificate acțiuni ale

„unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă asupra

desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la nivel național,

a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor metode interzise de

lege care nu corespund conceptului de desfășurare corectă a campaniei electorale”.

Comisia continuă, invocând următoarele. „Serviciul de Informații și Securitate a

identificat activități de influențare a proceselor electorale pe tot teritoriul țării în

scopul promovării intereselor statului străin- Federația Rusă-prin intermediul unui

grup criminal organizat condus de cetățeanul Ilan Șor”.

Comisia mai invocă că „...Serviciul de Informații și Securitate de comun cu

Inspectoratul General de Poliție, Centrul Național Anticorupție și Procuratura

Anticorupție a depistat și a documentat oferirea către Partidul Politic „Șansă”, care

participă la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 și este controlat de Ilan

Șor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, de proveniență externă și

utilizarea acestora de către concurentul electoral contrar procedurilor stabilite de

legislație, prin subminarea proceselor democratice, implicit cele electorale (fonduri

care au fost utilizate de către concurentul electoral pentru finanțarea ilegală a

campaniei electorale pe coordonatele de corupere politică a candidaților, coruperea

alegătorilor și manipularea opiniei publice).

A notat că, Partidul Politic „Șansă” categoric respinge insinuările Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de

Informații și Securitate, ca fiind absolut false, deoarece ele se bazează pe niște

informații care nu corespund atât circumstanțelor faptice ale cazului, cât și

prevederilor legii.

Partidul Politic „Șansă” a considerat că atât Comisia pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova, cât și Serviciul de Informații și Securitate au dat dovada

transformării lor în agenți electorali ai partidului de guvernământ, având un singur

scop - ajutarea acestuia să scape, prin înlăturarea din cursa electorală, de un concurent

electoral, care se află în ascensiune, fiind susținut masiv de poporul Republicii

Moldova.

Partidul Politic „Șansă” a menționat că anume Comisia pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au viciat

iremediabil procesele democratice din Republica Moldova, transformând alegerile

din 5 noiembrie 2023 într-o farsă, care grav afectează negativ exprimare liberă a

voinței poporului.

Este evident că prin interzicerea unui cerc larg de persoane de a candida în

cadrul alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales dar și dreptul de asociere, or

5

cel care nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un partid pe lista căruia să

candideze. Astfel constată depășirea cadrului constituțional prevăzut la art. 41 din

Constituție, dar și la art. 11 din CEDO.

A declarat că, Partidul Politic „Șansă” este o organizație care practică activitatea

politică, fiind susținută de zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Scopul

oricărei activități politice este accederea la putere pe cale constituțională pentru

realizarea sarcinilor programatice. Atingerea acestui obiectiv este posibil doar pe

calea participării în campanii electorale: prezidențiale, parlamentare, locale.

Participarea în activitatea politică tară a avea posibilitatea participării la alegerile

tuturor nivelelor, ar însemna profanarea dreptului la libera asociere și ar transforma

activitatea politică într-un exercițiu lipsit de orice sens.

Corespunzător, statul este obligat să asigure tuturor actorilor politici posibilități

egale pentru desfășurarea activității politice, inclusiv prin participarea la alegeri.

În prezentul caz, Republica Moldova, limitând ilegal și arbitrar participarea

Partidului Politic „Șansă” și candidaților acestui partid la alegerile locale din 5

noiembrie 2023, nu și-a îndeplinit obligațiunile ce reies din prevederile art. 11 din

Convenție, prin ce vădit a încălcat dreptul Partidului Politic „Șansă” și a candidaților

acestuia la libera asociere.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat în repetate rânduri în

jurisprudența sa că partidele politice sunt o formă de asociere necesară pentru buna

funcționare a democrației și că, având în vedere importanța democrației în sistemul

Convenției Europene a Drepturilor Omului, o asociație, inclusiv un partid politic, nu

este exclus din domeniul de aplicare a protecției oferite de Convenție doar pentru că

activitățile sale sunt văzute de autoritățile naționale ca subminând structurile

constituționale ale statului și cerând restricții. Evident, situația generală din țară este

un factor important într-o astfel de evaluare. În același timp, este necesar să se țină

seama de standardele de dezvoltare a practicii democratice europene, așa cum s-a

menționat deja în paragrafele precedente. Chiar și în cazul stării de urgență, trebuie

respectate obligațiile internaționale ale statului și trebuie luate orice măsuri cu

caracter excepțional care au un efect temporar clar definit în conformitate cu articolul

15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Restricțiile asupra exercițiului unor drepturi sunt prevăzute expres în Legea

Supremă și nu pot fi extinse. Orice restricție, înainte de a fi instituită, trebuie

raportată la prevederile art. 54 din Constituție, care prevede că restrângerea trebuie să

fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului

sau a libertății. (HCC nr. 20/2001).

Este neîndoielnic faptul că drepturile și libertățile trebuie exercitate în cadrul

unor coordonate juridice, la care se adaugă cele morale, politice, confesionale,

filozofice etc. In plus, însuși conceptul de libertate ține de respectarea drepturilor și

libertăților individuale, inclusiv a celor care se exercită în grup, și ale altor persoane.

Posibilitatea juridică a stabilirii unor limitări răspunde nevoii de a asigura securitatea

juridică a drepturilor și libertăților celorlalți, în perspectiva realizării intereselor lor

individuale, naționale, de grup, a binelui public.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, în art. 29 alin. (2), se referă la

posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi: în exercitarea drepturilor și

libertăților sale, fiecare persoană este supusă: numai îngrădirilor stabilite de lege în

scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților

celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și

bunăstării generale, într-o soci- etate democratică.

6

În speța supusă judecării, autoritatea pârâtă a sfidat principiile constituționale cu

privire la proporționalitatea restrângerii unui drept fundamental și neafectarea

substanței dreptului.

Prin raportare a acestor cerințe la cauza dedusă judecății, nu încape îndoială că

prin sancțiunea dispusă de către pârât, Hotărârea CEC contestată reprezintă o

ingerință disproporționată în substanța dreptului de a fi ales, drept garantat de legea

fundamentală și de Convenția Europeană.

Reclamantul a relatat că situația permisă de sancționare a Partidului Politic

„Șansă” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factual, reprezentând o

distorsionare deliberată a realității, orientate spre hărțuirea unui concurent electoral.

acesteia și nu sunt rezonabile. Motiv pentru care, constată că dispoziția CSE dar și

indicațiile ulterioare ale CEC nu puteau fi executate.

Potrivit unor concluzii preliminare ale misiunii internaționale de observare a

alegerilor sub egida OSCE/ODIHR, de comun cu Parlamentul European și Congresul

Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei, s-a indicat că anularea

înregistrării tuturor candidaților electorali din partea partidului „Șansă” în ajunul

alegerilor printr-o dispoziție executivă a Comisiei pentru Situații Excepționale nu a

oferit un remediu legal eficient, a limitat alegerea pentru electorat și a rezultat în

alegeri cu un singur concurent electoral în unele localități mai mici. La data de 4

octombrie, Parlamentul a adoptat modificările legale pentru a împiedica participarea

la alegeri a anumitor persoane asociate cu un partid declarat neconstituțional pe

termen de trei ani. Eficacitatea acestei măsuri este incertă fără evaluări

individualizate și limitări graduale a interdicției de a participa la alegeri, îndeosebi în

cazul persoanelor care sunt bănuite de anumite infracțiuni electorale, dar nu sunt nici

urmărite penal, nici condamnate.

Efectul stării de urgență asupra procesului electoral și mandatul larg al Comisiei

pentru Situații Excepționale sunt îngrijorătoare. Hotărârea Parlamentului cu privire la

starea de urgență acordă Comisiei autoritatea să restricționeze adunările, să

reglementeze utilizarea telecomunicațiilor și să combată dezinformarea, știri false și

discursuri instigătoare la ură. Dispozițiile Comisiei nu fac obiectul controlului de

constituționalitate, ci doar a controlului normativ ca parte a procedurii de contencios

administrativ.

Conform dreptului internațional al drepturilor omului, dezinformarea sau

informarea falsă nu constituie motive legitime pentru restricționarea libertății de

exprimare atâta timp cât aceste acțiuni nu promovează ura, ce constituie instigare la

ostilitate, violență și discirminare. Mai mult, restricțiile trebuie să fie potrivite și

proporționale pentru a atinge scopul legitim prin utilizarea măsurilor restrictive

minimale.

Urmare celor expuse supra, în acest caz de grave încălcări ale legislației și

principiilor internaționale, consideră că urmează a fi aplicate direct prevederile

tratatelor internaționale și Legea Supremă a Republicii Moldova cu privire la

garantarea dreptului la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Astfel autoritatea reclamantă a concluzionat că autoritatea pârâtă a adoptat un

act administrativ contrar legii; forma și conținutul actului administrativ contravine

prevederilor imperative ale legii; la examinarea procedurii administrative

contestatarul nu a fost invitat și audiat fiind încălcate drepturile procedurale, de a se

apăra și a prezenta probe; reclamantul a fost tratat de către autoritatea pârâtă cu

dispreț, ură și prejudecată din motive politice, fapt ce violează principiul bunei

7

credințe și imparțialității; prin declararea contestației inadmisibile, autoritatea pârâtă,

contrar prevederilor legale și circumstanțelor de fapt, a limitat dreptul reclamantului

la un proces echitabil, acces la justiție, la un recurs efectiv și la dreptul de a cere

restabilirea dreptului vătămat.

În condițiile în care nu toți concurenții electorali au avut posibilitate de a

participa la alegeri, iar alegătorii nu au putut exprima liber votul, consideră că

rezultatele alegerilor au fost influențate grav cu distribuirea incorectă a mandatelor.

Aceste circumstanțe sunt suficiente pentru a infima alegerile locale în circumscripția

corespunzătoare.

Prin încheierea instanței de contencios administrative din 14 noiembrie 2023 a

fost atras în calitate de terț – Comisa Electorală Centrală în cadrul examinării

prezentei cauzei. (f.d.138-139)

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 15 noiembrie 2023 s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Partidul Politic „Șansă” către Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Dondușeni nr. 13 privind anularea actului

administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor

alegerilor generale locale cu solicitarea Comisiei Electoral Centrale aplicarea

prevederilor ar. 176 Cod Electoral.

S-a anulat hotărârea nr. 17 din 8 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Dondușeni nr. 13.

S-a respins acțiunea în partea solicitării obligării Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Dondușeni nr. 13 să infirme rezultatele alegerilor generale

locale în circumscripția electorală raională Dondușeni nr. 13 și să solicite Comisiei

Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul Electoral și declararea

alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

La 16 noiembrie 2023, ora 15:15, Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Raionale Dondușeni nr. 13 prin intermediul poștei electronice a instanței

de fond a expediat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul

central din 15 noiembrie 2023, solicitând casarea hotărârii, rejudecarea cauzei prin

declararea contestației înaintate de PP „Șansă” ca fiind inadmisibilă.

La 18 noiembrie 2023, ora 09:08, Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale Raionale Dondușeni nr. 13 a expediat prin intermediul poștei electronice în

adresa Curții de Apel Bălți apelul motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Edineț,

sediul central din 15 noiembrie 2023.

Prin decizia din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral

hotărârea Judecătoriei Edineț, sediul central din 15 noiembrie 2023, adoptată în cauza

civilă la contestația în contencios administrativ formulată de Partidul Politic ”Șansă”

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Dondușeni nr.13, terț

Comisia Electorală Centrală privind anularea hotărârii nr. 17 din 8 noiembrie 2023 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Dondușeni nr. 13,

obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Dondușeni nr. 13 să

infirme rezultatele alegerilor generale locale în circumscripția electorală raională

Dondușeni nr. 13 și să solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.

176 din Codul Electoral, și declararea alegerilor locale nule în această circumscripție

electorală, cu emiterea unei noi decizii, potrivit căreia contestația formulată de

Partidul Politic ,,Șansă” s-a declarat inadmisibilă.

Pentru a decide inadmisibilitatea acțiunii instanța de apel a reținut că, prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale a RM nr.1108 din 4 iulie 2023 s-a stabilit

data de 5 noiembrie 2023 pentru desfășurarea alegerilor locale generale.

8

A menționat că, prin hotărârea CEC nr. 1165 din 09.08.2023 s-a aprobat lista

partidelor politice, înregistrate la ASP, care au dreptul să participe la alegerile locale

din 05.11.2023. Partidul Politic ,,Șansă” a fost înregistrat sub nr.52.

În conformitate cu art.207 alin.(1) din capitolul II Cod administrativ, instanța

verifică din oficiu, dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Conform art.207 alin.2-4 Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ

se declară inadmisibilă în special când: a) există o hotărâre judecătorească definitivă

cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de

drept; b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în

legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un

litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că

între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; c) la aceeași sau la altă instanță de

judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași

temeiuri de drept; d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

art.209; e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă,

a unui drept în sensul art.17; f) nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art.208; g)

acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens; h) cererea de

chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și

art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor

specificate la alin.(2) lit. a) - e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a

aceluiași reclamant cu aceeași acțiune. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza

temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate

în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Instanța de apel a reținut că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate a acțiunii și în același timp oferă un drept exclusiv

al judecătorului de a filtra acțiunile în contencios administrativ, inclusiv sub aspectul

verificării obiectului și subiecților acțiunii în contencios administrativ.

Instanța de apel a menționat că reglementări similare cu privire la admisibilitate,

la caz a contestațiilor, sunt stipulate la art.93 Cod electoral, ce stabilesc că organele

electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin hotărâre a

organului electoral.

Contestația se declară inadmisibilă, în special, când: a) a fost depusă de un alt

subiect decât cel stabilit la art.94 alin.(1) și (2) sau de o persoană fără împuterniciri în

acest sens; b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile; c) a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod; d) nu corespunde

cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de organul electoral; e) contestatarul nu poate revendica încălcarea

drepturilor sale electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art.91

alin.(1) lit. d) și alin.(6); f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între

aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; g) a fost depusă

9

concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de

judecată, în condițiile art.99.

La rândul său, art. 94 alin.1-3 Cod electoral prevede că, (1) în calitate de subiect

al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul

electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică

încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte

normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au

dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit. g). (2) Funcționarii

electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au solicitat acreditarea

observatorilor pot depune contestații împotriva organului electoral care le-a aplicat

sancțiunile prevăzute de art.102 alin.(6) și alin.(8). În aceste cazuri, legalitatea

hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior. (3) Contestatarii depun

cererea și/sau participă la procedura de examinare a contestațiilor personal sau prin

intermediul reprezentanților împuterniciți în condițiile Codului administrativ sau,

după caz, ale Codului de procedură civilă. În cadrul organelor electorale, depunerea

cererii și/sau participarea la procedura de examinare a contestațiilor se stabilește în

baza hotărârilor aprobate de Comisia Electorală Centrală.

Prin Dispoziția nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a CSE a R. Moldova, s-a anulat

înregistrarea concurenților electorali desemnați de către PP ,,Șansă” în cadrul

alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Iar, prin hotărârea CEC nr. 1543

din 03 noiembrie 2023 ,,Cu privire la dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a CSE a

Republicii Moldova”, s-a dispus că: Consiliile electorale de Circumscripție și

birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce vizează

confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere ale

concurenților electorali din partea PP ,,Șansă”. Birourile electorale ale secțiilor de

votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral

al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea ,,RETRAS” în toate buletinele

de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea PP ,,Șansă” .

Astfel, instanța de apel făcând referire la prevederile art. 207 din Cod

administrativ, art. 93 alin. (2) lit. a), art. 94 alin.(1) și (2), 27 lit. g) din Codul

electoral, a constatat că în urma anulării înregistrării tuturor candidaților PP ,,Șansă”

la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai deține statut de

concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului în cauză, din

motiv că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a expirat, respectiv

partidul politic vizat nu mai poate participa la alegerile locale generale din 2023. Iar,

odată cu pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate

pretinde încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în

cadrul procedurii administrative electorale, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al

revindecărilor din acțiune.

La 19 noiembrie 2023, ora 14.21, Partidul Politic ,Șansă” a depus cerere de

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2023, prin care a

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea

unei noi decizii de admitere a acțiunii depusă de reclamant.

În motivarea recursului a redat temeiurile de fapt și de drept din acțiune și din

cererea de apel. Suplimentar, a menționat că prin declararea acțiunii ca inadmisibilă,

instanța și autoritatea pârâtă au limitat dreptul Partidului Politic „Șansă” la un proces

echitabil, acces la justiție, la un recurs efectiv și la dreptul de a cere restabilirea

dreptului vătămat. Recursul a fost întemeiat în baza prevederilor art. 2451 alin. (1), lit.

b), d) din Codul administrativ.

10

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la 18 noiembrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică, decizia a fost notificată recurentului la 18

noiembrie 2023, ora 15:29, (f.d. 212).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Șansă”, în

raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

11

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Partidul Politic „Șansă”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Partidul Politic „Șansă”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de

Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

12

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„Șansă”.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230

și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Partidul Politic „Șansă” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Mariana Pitic

Diana Stănilă

13