3ra-1135/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1135/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1135/23

2-23161132-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Central (Jud: N. Bobu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stanila

examinând admisibilitatea recursului depus de către Partidul Politic „ȘANSĂ”,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Partidul Politic

,,ȘANSĂ” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale

Edineț nr.16, persoana terță Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova,

privind anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale și solicitarea Comisiei

Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, și s-a emis

o nouă decizie prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de Partidul Politic

,,ȘANSĂ”,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a înaintat acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale

Edineț nr. 16 ( în continuare CECE Edineț nr. 16) prin care a solicitat anularea hotărârii

nr. 180 din 06 noiembrie 2023 a CECE Edineț nr. 16, obligarea CECE Edineț nr. 16

să examineze contestația în fond și să infirme rezultatele alegerilor generale locale în

circumscripția electorală raională Edineț nr. 16, obligarea CECE Edineț nr. 16 să

solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art. 176 din Codul

Electoral și declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1108 din 04 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data de 05

noiembrie 2023. La 09 august 2023, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1165 a fost aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să

participe în alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023. Partidul politic „ȘANSĂ”

este inclus în listă la poziția nr. 52. La 06 octombrie 2023 prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1411 a fost confirmată persoana responsabilă de finanțe

(trezorier) din partea Partidului Politic „ȘANSĂ” pentru perioada campaniei electorale

1

a alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Partidul Politic „ȘANSĂ” în

calitate de concurent electoral și-a înregistrat candidați la funcția de primari de

localități și candidați la funcția de consilier locali/raionali/municipali practic în toate

circumscripțiile electorale. Astfel, pe toată țara au fost înregistrați 9236 candidați la

funcția de consilieri locali/raionali și 659 de candidați la funcția primari. În

circumscripția electorală raională Edineț nr. 16 din partea Partidului Politic „ȘANSĂ”

au fost înregistrați 374 candidați la funcția de consilieri și 32 candidați la funcția de

primari. În pofida tuturor provocărilor, atacurilor din partea concurenților electorali și

organelor de stat, candidații Partidului Politic „ȘANSĂ” au demarat o campanie

electorală corectă și în conformitate cu prevederile legale. Acuzațiile aduse partidului

din partea unor structuri ale statului niciodată nu au fost confirmate prin probe sau acte

juridice definitive. Majoritatea pretinselor încălcări care au fost aduse reprezentanților

partidului au fost contestate și nu reprezentau temeiuri legale de anulare a înregistrării

acestora.

A susținut că, prin Dispoziția abuzivă a Comisei pentru Situații Excepțională nr.

92 din 03 noiembrie 2023, cu încălcarea tuturor procedurilor legale și contrar

Constituției, Convenției Europene și legislației electorale, cu depășirea gravă a

competenței Comisia Electorală Centrală a anulat înregistrarea tuturor candidaților

Partidului Politic „ȘANSĂ” din toate circumscripțiile cu obligarea organelor

electorale de a aplică în dreptul fiecărui candidat exclus ștampila „Retras”. Dispoziția

abuzivă a Comisiei Electorale Centrale, care și-a asumat rol de organ electoral a fost

contestată în instanța de contencios administrativ, iar potrivit art. 101 alin. (5) din

Codul electoral, executarea hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile art.

102 alin. (5) se suspendă de drept din momentul contestării legalității hotărârilor

respective.

Prin demersul din 04 noiembrie 2023, Partidul Politic „ȘANSĂ” a atenționat

toate consiliile electorale de circumscripție raionale și municipal despre acest fapt și

despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților

Partidului Politic „ȘANSĂ”. Pe data de 5 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale

generale în fiecare circumscripție electorală de nivelul II și I.

A invocat că, în pofida prevederilor legale imperative și contestațiilor depuse,

autoritățile electorale au executat deciziile abuzive de eliminare din buletinul de vot al

tuturor candidaților din partea Partidului Politic „ȘANSĂ” prin aplicarea ștampilei

„Retras”.

În acest context, a notat că, la 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot

contestatarul a înaintat în adresa CECE Edineț nr. 16 o contestație cu privire la

infirmarea alegerilor pe circumscripția corespunzătoare. Iar, la 08 noiembrie 2023

CECE Edineț nr. 16 a expediat în adresa contestatarului hotărârea nr. 180 din 06

noiembrie 2023 prin care contestația depusă de Partidul Politic „ȘANSĂ” a fost

declarată inadmisibilă. Însă, reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei

proceduri administrative.

Drept urmare, a menționat că la 08 noiembrie 2023 a contestat hotărârea

menționată supra, prin cerere prealabilă la organul electoral ierarhic superior - Comisia

Electorală Centrală.

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2023 a Comisiei Electorale Centrale, cererile

prealabile la acest subiect au fost comasate într-o singură procedură și au fost declarate

2

inadmisibile. Deci, potrivit actului administrativ contestat, contestația a fost declarată

inadmisibilă, iar unicul argument este că Partidul Politic „ȘANSĂ” nu mai este subiect

de depunere a contestației în temeiul art. 94 din Codul electoral dat fiind că în baza

Dispoziției Comisiei Situații Excepționale nr. 92 din 03 noiembrie 2023, toți candidații

Partidului Politic „ȘANSĂ” li s-a anulat înregistrarea, astfel pierzând calitatea de

concurent electoral.

În acest context a notat că Organul ierarhic superior - Comisia Electorală

Centrală, practic, a repetat argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat

eronat și abuziv prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

A considerat că argument este neîntemeiat, ilegal și în contradicție cu

circumstanțele de fapt, în primul rând a atenționat că asupra faptului că, în baza

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din 09 august 2023 Partidul Politic

„ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul să participe la

alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, la poziția 52, hotărâre nominalizată

nu este abrogată, iar Partidul Politic „ȘANSĂ” nu este exclus din listă.

Astfel, constată că cel puțin luând act de aceste prevederi legale, organele

electorale nu aveau niciun drept să considere Partidul Politic „ȘANSĂ” ca subiect care

nu are dreptul să depună contestații și să declare contestațiile inadmisibile, deoarece

Partidul Politic „ȘANSĂ” este inclus în lista de partide care participă la alegeri în

temeiul hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 1165 din 09 august 2023.

A mai menționat că argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că, acest

act pentru Partidul Politic „ȘANSĂ” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru

reclamant este unul ilegal și total neîntemeiat, deoarece atâta timp, cât nu există o

hotărâre subsecventă a Comisiei Electorale Centrale de modificare a hotărârii nr. 1165

din 09 august 2023 de eliminare a poziției Partidului Politic „ȘANSĂ”, nimeni nu

poate constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant.

În al doilea rând, a atras atenția că Dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr.

92 din 03 noiembrie 2023 a fost contestată în ordine de contencios administrativ, iar

la moment se află în examinare în cadrul Curții de Apel Chișinău.

Astfel, la ziua de astăzi nu există o decizie definitivă și executorie cu privire la

excluderea candidaților Partidului Politic „ȘANSĂ” din alegeri. Deci, statutul de

subiect electoral nu a fost anulat, în consecință Partidul Politic „ȘANSĂ” are toate

drepturile de a depune contestații.

Mai mult ca atât a notat că, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale,

Partidul Politic „ȘANSĂ” a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor

sancțiuni în calitatea sa de subiect electoral, fapt confirmat prin actele Comisiei

Electorale Centrale. Iar, în hotărârea nr. 1550 din 08 noiembrie 2023 a Comisiei

Electorale Centrale, deja după adoptarea Dispoziției Comisiei Situații Excepționale,

Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că Partidul Politic „ȘANSĂ” mai

deține calitatea de concurent electoral.

Astfel, a considerat că argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că prin

dispoziția Comisiei Situații Excepționale s-au făcut derogări de la Codul electoral și

art. 101 alin. (5) nu mai este aplicabil este unul ilegal și abuziv, deoarece prin dispoziția

Comisiei Situații Excepționale, nu s-au făcut derogări de la art. 101 din Codul

electoral, iar însuși faptul sumării de către Comisiei Situații Excepționale a drepturilor

3

unor organe electorale - această comisie s-a substituit acestora, astfel îi sunt direct

aplicabile prevederile art. 101 alin. (5) din Codul electoral.

A susținut că, organul electoral era obligat să examineze contestația în fond o

dată cu procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în circumscripția

corespunzătoare, iar refuzul nejustificat impune anularea actului administrativ cu

emiterea unei noi soluții de organul ierarhic superior.

A mai susținut că, eliminarea candidaților prin aplicarea ștampilei „Retras” s-a

efectuat abuziv pînă la soluționarea contestațiilor depuse și contrar prevederilor art.

101 alin. (5) din Codul electoral care prevede suspendarea de drept a oricăror hotărâri

de acest gen. Astfel, în ziua alegerilor, zeci de mii de cetățeni și alegători au fost lipsiți

de dreptul fundamental de a alege candidatul preferat din partea Partidului Politic

„ȘANSĂ”, iar sute de candidați în fiecare circumscripție electorală au fost lipsiți de

dreptul de a fi aleși.

Suplimentar a menționat că, candidații din partea Partidului Politic „ȘANSĂ”,

reieșind din toate sondajele recente, autorizate de Comisia Electorală Centrală aveau

șanse incontestabile de a obține mandate de primar și consilieri. Astfel, dat fiind

eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților Partidului Politic „ȘANSĂ”,

constată că rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare sunt grav afectate și influențate. Or, este evident faptul că dacă

candidații Partidului Politic „ȘANSĂ” rămâneau în buletinele de vot atunci rezultatele

alegerilor erau să fie total diferite.

Subsecvent a notat că, în condițiile în care pe data de 05 noiembrie 2023 în

circumscripția corespunzătoare au fost eliminați abuziv din buletinul de vot candidații

Partidului Politic „ȘANSĂ”, acest fapt a influențat direct rezultatele alegrilor, fapt ce

a generat distribuirea incorectă a mandatelor.

Prin urmare, reieșind din aceste circumstanțe, a considerat că consiliul electoral

de circumscripție are temeiuri de fapt și de drept de a infirma alegerile în

circumscripția corespunzătoare, conform competențelor revăzute la art. 174 din Codul

electoral. Or, Organele electorale, la eliminarea unui concurent electoral din buletine

s-au bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic cu procedurile

electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe.

A susținut că, prin acest act administrativ contestatarul/reclamantul este

prejudecat grav, și se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns

dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este

discriminat în raport cu alți concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la

o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

A mai indicat că, prin aceste acțiuni, Comisia Situații Excepționale și Comisia

Electorală Centrală au încălcat flagrant prevederile art. 6, art. 10, art. 11, art. 16, art.

14, art. 15 și art. 3 protocolul I al CEDO, precum și art. 2, art. 6, art. 32, art. 38, art. 41

și 54 din Constituția RM, Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de

război. Codul electoral, depășind-uși grav competența.

Suplimentar a menționat că, la 24 februarie 2022 Parlamentul a adoptat hotărârea

nr. 41 privind declararea stării de urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat

conflictul militar din țara vecină, pericolul securității regionale. Parlamentul a acordat

competențe Comisiei Situații Excepționale reieșind din prevederile Legii nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. Aceste competențe au fost

4

acordate în vederea soluționării problemelor stringente care reies exclusiv din situația

care a generat instituirea stării de urgență. Starea de urgență a fost prelungită de multe

ori.

Prin hotărârea nr. 274 din 21 septembrie 2023 Parlamentul, la solicitarea

Comisiei Situații Excepționale și a Guvernului Republicii Moldova iarăși a fost

prelungită starea de urgență încă pentru 60 de zile. Iar, potrivit notei informative și

declarațiilor Prim-ministrului în plenul Parlamentului necesitatea prelungirii stării de

urgență a fost dictată de ostilitățile militare din Ucraina, suprapunerea cu criza

energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce pot afecta securitatea națională.

De asemenea a menționat că, anterior atât Guvernul cât și Comisia Situații

Excepționale nu și-a depășit mandatul și nu a impus alte restricții ale drepturilor

fundamentale, precum dreptul la întruniri etc. Prin urmare, nici în raportul Comisiei

Situații Excepționale, nici în declarațiile Prim-ministrului din plen nu au fost oferite

date și informații prin care s-ar constata anumite amenințări la securitatea națională

generate de alegeri.

A susținut că, potrivit competențelor Comisiei Situații Excepționale, atribuite

prin art. 2 al hotărârii Parlamentului nr. 41/2022, Comisia nu a fost abilitată cu careva

competențe în materie electorală sau gestionare a proceselor electorale. Mai mult ca

atât, conform hotărârii nr. 274/2023 de prelungire a stării de urgență, Parlamentul

expres a indicat la art. 6 că prezenta stare de urgență nu afectează organizarea și

desfășurarea alegerilor pe teritoriul RM. Acest fapt înseamnă că unicele organe

competente rămân a fi doar Comisia Electorală Centrală și organele electorale

inferioare, care sunt perfect funcționale să administreze procesul. În aceste

circumstanțe constată faptul că Comisia pentru Situații Excepționale și-a depășit grav

competențele delegate de Parlament implicându-se ilegal în procesul electoral din

Republica Moldova și substituind organele electorale.

În acest context a ținut să remarce faptul că nici Legea nr. 212/2004, dar nici

hotărârea Parlamentului nr. 41/2022 nu a acordat dreptul Comisiei Situații

Excepționale de legiferare, de substituire a Parlamentului, de substituire a

regulatorului principal în domeniul alegerilor - Comisia Electorală Centrală, autorități

funcționale în totalitate.

A mai susținut că, după cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată

în baza scrisorii nr. E/l 1772 din 03 noiembrie 2023 a Serviciului de Informații și

Securitate (SIS), din conținutul căreia reiese că, chipurile, au fost identificate acțiuni

ale „unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă asupra

desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la nivel național,

a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor metode interzise de lege

care nu corespund conceptului de desfășurare corectă a campaniei electorale”, Iiar,

comisia invocând următoarele. „Serviciul de Informații și Securitate a identificat

activități de influențare a proceselor electorale pe tot teritoriul țării în scopul

promovării intereselor statului străin-Federația Rusă-prin intermediul unui grup

criminal organizat condus de cetățeanul Ilan Șor”.

A mai menționat că comisia a invocat și faptul că „...Serviciul de Informații și

Securitate de comun cu Inspectoratul General de Poliție, Centrul Național Anticorupție

și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat oferirea către Partidul Politic

„ȘANSĂ”, care participă la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 și este

5

controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, de

proveniență externă și utilizarea acestora de către concurentul electoral contrar

procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor democratice, implicit

cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către concurentul electoral pentru

finanțarea ilegală a campaniei electorale pe coordonatele de corupere politică a

candidaților, coruperea alegătorilor și manipularea opiniei publice), însă, Partidul

Politic „ȘANSĂ” categoric respinge insinuările Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de Informații și Securitate, ca fiind absolut

false, deoarece ele se bazează pe niște informații care nu corespund atât

circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii.

În acest context, Partidul Politic „ȘANSĂ” a susținut că atât Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, cât și Serviciul de Informații și Securitate

au dat dovada transformării lor în agenți electorali ai partidului de guvernământ, având

un singur scop - ajutarea acestuia să scape, prin înlăturarea din cursa electorală, de un

concurent electoral, care se află în ascensiune, fiind susținut masiv de poporul

Republicii Moldova.

A mai susținut că, Partidul Politic „ȘANSĂ” constatat că anume Comisia pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au

viciat iremediabil procesele democratice din Republica Moldova, transformând

alegerile din 5 noiembrie 2023 într-o farsă, care grav afectează negativ exprimare

liberă a voinței poporului. Deci, este evident că prin interzicerea unui cerc larg de

persoane de a candida în cadrul alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales dar și

dreptul de asociere, or, cel care nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un

partid pe lista căruia să candideze. Astfel, a considerat că s-a constatat depășirea

cadrului constituțional prevăzut la art. 41 din Constituție, dar și la art. 11 din CEDO.

A susține că, Partidul Politic „ȘANSĂ” este o organizație care practică activitatea

politică, fiind susținută de zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Scopul

oricărei activități politice este accederea la putere pe cale constituțională pentru

realizarea sarcinilor programatice. Atingerea acestui obiectiv este posibil doar pe calea

participării în campanii electorale: prezidențiale, parlamentare, locale. Participarea în

activitatea politică tară a avea posibilitatea participării la alegerile tuturor nivelelor, ar

însemna profanarea dreptului la libera asociere și ar transforma activitatea politică într-

un exercițiu lipsit de orice sens.

Astfel, a menționat că corespunzător, statul este obligat să asigure tuturor

actorilor politici posibilități egale pentru desfășurarea activității politice, inclusiv prin

participarea la alegeri. Însă, în prezentul caz, Republica Moldova, limitând ilegal și

arbitrar participarea Partidului Politic „ȘANSĂ” și candidaților acestui partid la

alegerile locale din 05 noiembrie 2023, nu și-a îndeplinit obligațiunile ce reies din

prevederile art. 11 din Convenție, prin ce vădit a încălcat dreptul Partidului Politic

„ȘANSĂ” și a candidaților acestuia la libera asociere.

În acest sens a relevat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat în

repetate rânduri în jurisprudența sa că partidele politice sunt o formă de asociere

necesară pentru buna funcționare a democrației și că, având în vedere importanța

democrației în sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului, o asociație,

inclusiv un partid politic, nu este exclus din domeniul de aplicare a protecției oferite

de Convenție doar pentru că activitățile sale sunt văzute de autoritățile naționale ca

6

subminând structurile constituționale ale statului și cerând restricții. Evident, situația

generală din țară este un factor important într-o astfel de evaluare. în același timp, este

necesar să se țină seama de standardele de dezvoltare a practicii democratice europene,

așa cum s-a menționat deja în paragrafele precedente. Chiar și în cazul stării de

urgență, trebuie respectate obligațiile internaționale ale statului și trebuie luate orice

măsuri cu caracter excepțional care au un efect temporar clar definit în conformitate

cu articolul 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Restricțiile asupra exercițiului unor drepturi sunt prevăzute expres în Legea

Supremă și nu pot fi extinse. Orice restricție, înainte de a fi instituită, trebuie raportată

la prevederile art. 54 din Constituție, care prevede că restrângerea trebuie să fie

proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau

a libertății. (HCC nr. 20/2001).

Este neîndoielnic faptul că drepturile și libertățile trebuie exercitate în cadrul unor

coordonate juridice, la care se adaugă cele morale, politice, confesionale, filozofice

etc. In plus, însuși conceptul de libertate ține de respectarea drepturilor și libertăților

individuale, inclusiv a celor care se exercită în grup, și ale altor persoane. Posibilitatea

juridică a stabilirii unor limitări răspunde nevoii de a asigura securitatea juridică a

drepturilor și libertăților celorlalți, în perspectiva realizării intereselor lor individuale,

naționale, de grup, a binelui public.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, în art. 29 alin. (2), se referă la

posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi: în exercitarea drepturilor și

libertăților sale, fiecare persoană este supusă: numai îngrădirilor stabilite de lege în

scopul exclusiv al asigurării recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților

celorlalți și în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și

bunăstării generale, într-o societate democratică.

În speța supusă judecării, autoritatea pârâtă a sfidat principiile constituționale cu

privire la proporționalitatea restrângerii unui drept fundamental și neafectarea

substanței dreptului.

Prin raportare a acestor cerințe la cauza dedusă judecății, nu încape îndoială că

prin sancțiunea dispusă de către pârât, hotărârea Comisiei Electorale Centrale

contestată reprezintă o ingerință disproporționată în substanța dreptului de a fi ales,

drept garantat de legea fundamentală și de Convenția Europeană.

Astfel, reclamantul a dorit să atragă atenția că situația premisă de sancționare a

Partidului Politic „ȘANSĂ” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport

factual, reprezentând o distorsionare deliberată a realității, orientate spre hărțuirea unui

concurent electoral.

Prin urmare, a susținut că măsurile instituite de Comisia Situații Excepționale nu

urmăresc realizarea scopului creării acesteia și nu sunt rezonabile. Motiv pentru care,

constată că dispoziția Comisiei Situații Excepționale dar și indicațiile ulterioare ale

Comisiei Electorale Centrale nu puteau fi executate.

Astfel, a reelvat că potrivit unor concluzii preliminare ale misiunii internaționale

de observare a alegerilor sub egida OSCE/ODIHR, de comun cu Parlamentul

European și Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei, s-a

indicat că anularea înregistrării tuturor candidaților electorali din partea Partidului

Politic „ȘANSĂ” în ajunul alegerilor printr-o dispoziție executivă a Comisiei pentru

Situații Excepționale nu a oferit un remediu legal eficient, a limitat alegerea pentru

7

electorat și a rezultat în alegeri cu un singur concurent electoral în unele localități mai

mici.

Astfel, la 04 octombrie 2023, Parlamentul a adoptat modificările legale pentru a

împiedica participarea la alegeri a anumitor persoane asociate cu un partid declarat

neconstituțional pe termen de trei ani. Eficacitatea acestei măsuri este incertă fără

evaluări individualizate și limitări graduale a interdicției de a participa la alegeri,

îndeosebi în cazul persoanelor care sunt bănuite de anumite infracțiuni electorale, dar

nu sunt nici urmărite penal, nici condamnate., Deci, efectul stării de urgență asupra

procesului electoral și mandatul larg al Comisiei pentru Situații Excepționale sunt

îngrijorătoare. Or, hotărârea Parlamentului cu privire la starea de urgență acordă

Comisiei autoritatea să restricționeze adunările, să reglementeze utilizarea

telecomunicațiilor și să combată dezinformarea, știri false și discursuri instigatoare la

ură. Dispozițiile Comisiei nu fac obiectul controlului de constituționalitate, ci doar a

controlului normativ ca parte a procedurii de contencios administrativ.

Conform dreptului internațional al drepturilor omului, dezinformarea sau

informarea falsă nu constituie motive legitime pentru restricționarea libertății de

exprimare atâta timp cât aceste acțiuni nu promovează ura, ce constituie instigare la

ostilitate, violență și discriminare. Mai mult, restricțiile trebuie să fie potrivite și

proporționale pentru a atinge scopul legitim prin utilizarea măsurilor restrictive

minimale.

Urmare celor expuse supra, a considerat că în acest caz de grave încălcări ale

legislației și principiilor internaționale, urmează a fi aplicate direct prevederile

tratatelor internaționale și Legea Supremă a Republicii Moldova cu privire la

garantarea dreptului la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Astfel, a concluzionat că autoritatea pârâtă a adoptat un act administrativ contrar

legii; forma și conținutul actului administrativ contravine prevederilor imperative ale

legii; la examinarea procedurii administrative contestatarul nu a fost invitat și audiat

fiind încălcate drepturile procedurale, de a se apăra și a prezenta probe; reclamantul a

fost tratat de către autoritatea pârâtă cu dispreț, ură și prejudecată din motive politice,

fapt ce violează principiul bunei credințe și imparțialității; prin declararea contestației

inadmisibile, autoritatea pârâtă, contrar prevederilor legale și circumstanțelor de fapt,

a limitat dreptul reclamantului la un proces echitabil, acces la justiție, la un recurs

efectiv și la dreptul de a cere restabilirea dreptului vătămat.

A susținut că, în condițiile în care nu toți concurenții electorali au avut posibilitate

de a participa la alegeri, iar alegătorii nu au putut exprima liber votul, a considerat că

rezultatele alegerilor au fost influențate grav cu distribuirea incorectă a mandatelor.

Aceste circumstanțe sunt suficiente pentru a infima alegerile locale în circumscripția

corespunzătoare.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

atras în calitate de terț – Comisa Electorală Centrală în cadrul examinării prezentei

cauzei (f.d. 138/139, Vol. I).

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”. S-a anulat hotărârea

nr.180 din 06 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Edineț nr.16 și s-a respins acțiunea în partea solicitării obligării Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Edineț nr.16 să infirme rezultatele alegerilor

8

generale locale în circumscripția electorală raională Edineț nr.16 și să solicite Comisiei

Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul Electoral și declararea

alegerilor locale nule în această circumscripție electorală (f.d.149; 153/170, Vol.I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 noiembrie 2023, Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale Edineț nr.16 a depus apel nemotivat

(f.d.151/152, Vol.I), iar la 17 noiembrie 2023 a fost depusă motivarea apelului

împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi

decizii potrivit căreia contestația în mod principal să fie declarată inadmisibilă, iar în

cazul în care instanța de apel va considera că cererea de chemare în judecată a

contestatarului totuși îndeplinește condițiile de admisibilitate, în mod secundar să fie

respinsă ca neîntemeiată (f.d.172/175, Vol. I).

Prin decizia din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a casat integral

hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și s-a emis o

nouă decizie, prin care: s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Partidul Politic

,,ȘANSĂ” împotriva Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale raionale Edineț

nr.16, persoana terță Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, privind

anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind

infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale și solicitarea Comisiei Electorale

Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral (f.d.148; 149/157, Vol.I).

Pentru a decide astfel, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a aplicat

prevederile art.1, art.91 alin. (2), (2), (3), (3/1), (4), art.93, art.94 alin. (1), (2), (3),

art.98 alin.(1) pct. 1) și alin.(2), din Codul electoral, art.17, art.20, art.39, art.207

alin.(1) și (2) din Codul administrativ, în coraport cu materialele cauzei și apelul depus

de Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Edineț nr.16, și a ajuns la

concluzia casării integrale a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie declarată inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) din Codul

administrativ.

În virtutea acestui fapt, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a reiterat

că, la 03 noiembrie 2023, în vederea respectării Dispoziției nr.92 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republici Moldova, Comisia Electorală Centrală a emis

hotărârea nr.1543 ,,Cu privire la dispoziția nr.92 din 03 noiembrie 2023 a Comisiei

Situații Excepționale a Republicii Moldova”, prin care a hotărât: Consiliile electorale

de Circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce

vizează confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere

ale concurenților electorali din partea Partidului Politic „ȘANSĂ”. Birourile electorale

ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile

biroului electoral al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea „RETRAS” în

toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea Partidului

Politic „ȘANSĂ”. Se va aduce la cunoștința publică, informația privind anularea

concurenților electorali înregistrați de Partidului Politic „ȘANSĂ” și s-a dispus

retragerea listelor de candidați făcute publice la sediul biroului electoral al secției de

votare.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a constatat

că în urma anulării înregistrării tuturor candidaților Partidului Politic ,,ȘANSĂ” la

alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai deține statut de

9

concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului în cauză, din motiv

că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a expirat, respectiv partidul

politic vizat nu mai poate participa la alegerile locale generale din 2023.

În lumina celor relatate, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a conchis

că odată cu pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate

pretinde încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în

cadrul procedurii administrative electorale.

Or, Partidul Politic „ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării

contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al

revindecărilor din acțiune.

Așadar, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a relevat că în

circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu întrunește condițiile

procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, prima instanța greșit a purces la

examinarea și soluționarea fondului cauzei, deoarece chestiunile de procedură preced

fondul acțiunii în contencios administrativ.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a notat că nu poate

fi reținut argumentul reclamantului precum că „Dispoziția abuzivă a Comisiei Situații

Excepționale, care și-a asumat rol de organ electoral a fost contestată în instanța de

contencios administrativ, iar potrivit art.101 alin.(5) din Codul electoral, executarea

hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile art.102 alin.(5) se suspendă de

drept din momentul contestării legalității hotărârilor respective”.

A mai conchis Completul de judecată al Curții de Apel Bălți că, la caz, obiect al

examinării în prezenta cauză, constituie hotărârea nr.180 din 06 noiembrie 2023 a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Edineț nr.16, respectiv instanța de

apel investită cu examinarea apelului împotriva hotărârii 15 noiembrie 2023 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central, nu are competența de a da apreciere dispoziției

Comisiei Situații Excepționale nr.92 din 03 noiembrie 2023, la care face trimitere

reclamantul, or, aceasta excedă obiectul examinării.

În acest context, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a relevat că

instanța de judecată la soluționarea admisibilității acțiunii, poate lua în considerare

numai faptul că, potrivit art.22 alin. (2) din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării

de urgență, de asediu și de război, [...] (2) Dispozițiile Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova se publică pe pagina web oficială a Guvernului și

sunt executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și

locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni.

Subsecvent. Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a considerat necesar

de a reține că, potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din 07

iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi

compatibilă cu art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului,

decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu există o legătură proporțională

dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit.

Astfel, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți aplicând normele legale

invocate mai sus și jurisprudența CEDO la caz, a remarcat obligația reclamantului de

a prezenta instanței confirmarea întrunirii condițiilor stabilite de art.94 alin.(1) și (2)

din Codul electoral, precum că acesta ar avea calitatea de subiect al contestației, or, în

10

speță, Partidul Politic „ȘANSĂ” nu se încadrează în prevederile normei legale

enunțate.

Respectiv, Completul de judecată al Curții de Apel Bălți a conchis că nu poate să

purceadă la examinarea cauzei în fond, deoarece acțiunea în contencios administrativ

este depusă de o persoană care nu este subiect al contestației, în sensul art.94 din Codul

electoral, iar, acțiunea urmează a fi declarată inadmisibilă.

La 19 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.2, Vol.II), Partidul

Politic ,,ȘANSĂ” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023

a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței

de apel, cu emiterea unei noi decizii potrivit căreia să fie admise integral contestația

reclamantului (f.d.3/43, Vol.II).

În motivarea recursului, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în contestația depusă împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Edineț nr.16, persoana terță Comisia Electorală

Centrală a Republicii Moldova, privind anularea actului administrativ și obligarea

emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale

și solicitarea Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul

electoral.

Suplimentar, a menționat că, instanța de apel a acceptat necondiționat

argumentele intimatului fără a da apreciere motivată a argumentelor expuse în acțiunea

de contencios administrativ, prin declararea contestației inadmisibile, instanța de apel

și autoritatea pârâtă, contrar prevederilor legale și circumstanțelor de fapt, a limitat

dreptul reclamantului la un proces echitabil, acces la justiție, la un recurs efectiv și la

dreptul de a cere restabilirea dreptului vătămat.

În acest sens, a considerat că instanța superioară este obligată să examineze și să

dea apreciere tuturor argumentelor invocate în cerere, să constate, de principiu

abuzurile și încălcările admise de autoritatea publică și să nu admită încălcarea

drepturilor fundamentale ale cetățenilor pe viitor.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând

cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea

sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Din actele cauzei rezultă că, la 18 noiembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a

pronunțat, în ședință publică, decizia contestată (f.d.188; 189/198).

Decizia motivată a Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2023 a fost expediată

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 18 noiembrie 2023, fapt

confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.199,

Vol.I).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece

Partidul Politic „ȘANSĂ”, prin intermediul poștei electronice, la 19 noiembrie 2023

11

(f.d. 3, Vol.II) a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău.

La 19 noiembrie 2023, ora 18:01, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin

intermediul poștei electronice, la adresa electronică a intimatei Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Edineț nr.16, precum și la adresa electronică a

persoanei terțe Comisiei Electorale Centrale, pentru notificare, copia recursului depus

de către Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții

de Apel Bălți (f.d.44, Vol.II).

Prin referința depusă la 19 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice,

Comisia Electorală Centrală a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Partidul Politic „ȘANSĂ”,

în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau

decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil,

completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind

inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente

și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

12

instanței de apel contestate într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de către Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către

Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei

și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu

este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară

motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează,

precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor

motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

13

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Partidul Politic

,,ȘANSĂ”.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul

electoral, art. 230, art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Partidul Politic „ȘANSĂ”, împotriva hotărârii din 18

noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stanila

14