3ra-1134/23 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1134/23 2-23161108-01-3ra-19112023 Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) Î N C H E I E R E 19 noiembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Mariana Pitic examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” împotriva Consiliului electoral de circumscripție II, raional Drochia nr.14, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale de a aplica prevederile art.176 din Codul electoral, împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a admis apelul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” și s-a casat hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă prin care acțiunea depusă de Partidul Politic ,, ȘANSĂ” s-a declarat inadmisibilă, c o n s t a t ă : La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului electoral de circumscripție II, raional Drochia nr.14,

cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale de a aplica prevederile art.176 din Codul electoral (f.d. 5-47). În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1108 din 04 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data de 05 noiembrie 2023. Astfel, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1165 din 09 august 2023 a fost aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe în alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” fiind inclus în listă la poziția nr.52.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1411 din 06 octombrie 2023 a fost confirmată persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidul Politic ,,ȘANSĂ” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Partidul Politic ,,ȘANSĂ” în calitate de concurent electoral și-a înregistrat candidați la funcția de primari de localități și candidați la funcția de consilieri locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale, pe toată țara fiind înregistrați 9 236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali si 659 de candidați la funcția de primari. În circumscripția electorală raională Drochia nr.14 din partea Partidul Politic ,,ȘANSĂ” au fost înregistrați 346 candidați la funcția de consilieri și 28 candidați la funcția de primari, fiind demarată campania electorală.

Prin Dispoziția Comisei pentru Situații Excepționale nr.92 din 03 noiembrie 2023, a fost anulată înregistrarea tuturor candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ” din toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplica în dreptul fiecărui candidat exclus ștampila „Retras”, respectiva dispoziție fiind contestată. Prin demersul din 04 noiembrie 2023 Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a atenționat toate consiliile electorale de circumscripție raionale și municipale despre contestarea dispoziției și despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ”. Potrivit ultimelor sondaje de opinie publicate, încrederea cetățenilor în Partidul Politic ,,ȘANSĂ” era în creștere constantă și a ajuns la cifra de circa 18% la nivel național.

La 05 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale generale în fiecare circumscripție electorală de nivelul II și I. Astfel, a considerat că, mii de alegători au votat în dreptul candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, iar în multe circumscripții în genere s-a desfășurat un boicot masiv din partea alegătorilor care refuza să participe la vot, astfel consideră că alegătorii au fost privați de dreptul acestora la alegeri libere și de a vota, iar candidații au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

La data de 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a înaintat în adresa Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Drochia nr.14 contestație cu privire la infirmarea alegerilor pe circumscripția corespunzătoare, unde pe 07 noiembrie 2023 Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Drochia nr.14 a expediat în adresa contestatarului Partidul Politic ,,ȘANSĂ” hotărârea nr.29/1 din 07 noiembrie 2023 prin care contestația depusă de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a fost declarată inadmisibilă. Reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei proceduri administrative. La data de 07 noiembrie 2023 hotărârea consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Drochia nr.14 menționată a fost contestată, prin cerere prealabilă la organul ierarhic superior – Comisia Electorală Centrală.

Comisia Electorală Centrală, prin hotărârea din 12 noiembrie 2023, a conexat toate cererile prealabile într-o singură procedură și au fost declarate inadmisibile. Prin hotărârea contestată, a fost refuzată examinarea cererii anume a concurentului electoral Partidul Politic ,,ȘANSĂ” cu referire la o problemă care vizează anume Partidul Politic ,,ȘANSĂ” care, fiind eliminat din alegeri, consideră că, i s-au încălcat toate drepturile fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul de a fi ales. A considerat că, confirmarea rezultatelor alegerilor fără participarea unui concurent electoral eliminat afectează direct Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, care la caz solicită repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

Nefiind invitat la examinarea procedurii administrative să fie audiat efectiv, din care motiv consideră că, acest fapt reprezintă o gravă încălcare a procedurii și elucidarea normelor imperative ale codului administrativ cu privire la efectuarea unei proceduri administrative. Totodată, reclamantul a menționat despre încălcarea procedurii administrative de către pârât prin prisma art.32 alin.(2), art.83, art.88 și art.94 din Codul administrativ. Reclamantul a considerat că, organul electoral, nu a examinat fondul contestației, circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia argumentelor expuse, motiv din care a considerat că, actul administrativ contestat, contrar prevederilor art.118 din Codul administrativ, nu este motivat, fiindu-i îngrădit dreptul reclamantului la un proces echitabil, acces la justiție și recurs efectiv.

A menționat că, potrivit actului administrativ contestat, contestația reclamantului a fost declarată inadmisibilă, pe motiv că, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” nu este subiect de depunere a contestației în temeiul art.94 din Codul electoral, având în vedere că, în baza Dispoziției Comisiei Situații Excepționale nr.92 din 03 noiembrie 2023, toți candidații Partidul Politic ,,ȘANSĂ” li s-a anulat înregistrarea, fiind pierdută calitatea de concurent electoral. Comisia Electorală Centrală, a repetat argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și abuziv prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Reclamantul a indicat că, în baza Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.1165 din 09 august 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, la poziția 52, hotărârea dată nefiind abrogată, iar Partidul Politic ,,ȘANSĂ” nefiind exclus din listă, motiv din care a considerat că, organele electorale nu aveau nici un drept de a conchide că Partidul Politic ,,Șansă”, ca subiect, nu are dreptul să depună contestații și să declare contestațiile inadmisibile.

A relevat că, argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că, acest act pentru Partidul Politic ,,ȘANSĂ” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru reclamant este unul neîntemeiat, deoarece atât timp cât nu există o hotărâre subsecventă a Comisiei Electorale Centrale de modificare a hotărârii nr.1165 din 09 august 2023 de eliminare a poziției Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, nimeni nu poate constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant. Dispoziția Comisiei Situații Excepționale nr.92 din 03 noiembrie 2023 a fost contestată în ordine de contencios administrativ, care la moment, se află în examinare în cadrul Curții de Apel Chișinău, nefiind o decizie definitivă și executorie cu privire la excluderea candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ” din alegeri sau anulat statutul de subiect electoral.

A notat faptul că, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în calitatea sa de subiect electoral, fapt reflectat prin actele Comisiei Electorale Centrale. La fel, a indicat că, în hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1550 din 08 noiembrie 2023, după adoptarea Dispoziției Comisiei Situații Excepționale, Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” mai deține calitatea de concurent electoral. A considerat că, eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, în raport cu rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023 în circumscripția corespunzătoare sunt grav afectate și influențate, deoarece consideră că, în cazul în care candidații Partidul Politic ,,ȘANSĂ” rămâneau în buletinele de vot, atunci rezultatele alegerilor erau să fie total diferite.

Organele electorale, la eliminarea unui concurent electoral din buletine, s-au bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic cu procedurile electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe, deoarece comisia nu a fost abilitată cu careva competențe în materie electorală sau gestionare a proceselor electorate. Mai mult ca atât, indică că, potrivit hotărârii nr.274/2023 de prelungire a stării de urgență, Parlamentul expres a indicat în art.6 că prezenta stare de urgență nu afectează organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova, motiv pentru care reclamantul a considerat că, unicele organe competente rămân a fi doar Comisia Electorală Centrală și organele electorate inferioare, care sunt funcționale să administreze procesul.

După cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii nr.E/11772 din 03 noiembrie 2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Totodată, a menționat că, din textul dispoziției reiese că, se pretinde că au fost identificate acțiuni ale „unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă asupra desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la nivel național, a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor metode interzise de lege care nu corespund conceptului de desfășurare corectă a campaniei electorale”.

La fel, a indicat că, Comisia continuă, invocând următoarele: „Serviciul de Informații și Securitate a identificat activități de influențare a proceselor electorale pe tot teritoriul țării în scopul promovării intereselor statului străin-Federația Rusă-prin intermediul unui grup criminal organizat conchis de cetățeanul Ilan Șor”, la fel, fiind invocat că, „...Serviciul de Informații și Securitate de comun cu Inspectoratul General de Poliție, Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat oferirea către Partidul Politic „SANSĂ”, care participă la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 și este controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, de proveniența externă și utilizarea acestora de către concurentul electoral contrar procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor democratice, implicit cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către concurentul electoral pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe coordonatele de corupere politică a candidaților, coruperea alegătorilor și manipularea opiniei publice)”.

Astfel, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a indicat faptul că, respinge categoric cele menționate de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de Informații și Securitate, ca fiind false, deoarece ele se bazează pe informații care nu corespund atât circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii. La fel, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a considerat că, anume Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au viciat iremediabil procesele democratice din Republica Moldova, transformând alegerile din 05 noiembrie 2023 într-o farsă, care grav afectează negativ exprimarea liberă a voinței poporului. Partidul Politic „SANSĂ” este oficial înregistrat de organele competente ale Republicii Moldova, având propriul Președinte și propriile organe de conducere, care adoptă deciziile din numele Partidului, iar domnul Șor nu intră în numărul conducătorilor Partidului.

Partidul Politic „SANSĂ” a negat primirea finanțării din străinătate, fie din partea lui Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane. A considerat că, organele competente ale Republicii Moldova nu au demonstrat cine, când, de la cine, unde, ce sume pretinse a primit Partidul Politic „SANSĂ”, la fel nefiind demonstrate acțiunile ipotetice ce au fost efectuate de către partid sau precum că fusese autorizate de către partid. Totodată, a menționat că, organele competente ale statului nu au adus la cunoștința partidului sau conducerii acestuia probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar fi demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este imputabilă întregului Partid Politic „SANSĂ” sau ca cineva dintre candidații partidului a fost implicat în acte de corupție, Partidului Politic „SANSĂ” nefiindu-i dată posibilitatea să se folosească de serviciile avocatului și să-și pregătească poziția de apărare.

Codul Electoral nu prevede dreptul Serviciului de Informații și Securitate sau Comisiei Situații Excepționale să inițieze procedura de anulare a înregistrării concurenților electorali, competența asupra pronunțării referitor la anularea înregistrării concurenților electorali aparținând instanțelor de judecată.

Chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă puterea discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice (CSE/SIS) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici un caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor oportunității și a echității.

A considerat că, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii, or, puterea discreționară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control, cum se pare ca ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”. Reclamantul a considerat că, situația premisă de sancționare a Partidului Politic „ȘANSĂ” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factologic, reprezentând o distorsionare deliberată a realității, orientată spre hărțuirea unui concurent electoral. Astfel, a indicat că, prin măsurile instituite de Comisia Situații Excepționale nu urmăresc realizarea scopului creării acesteia și nu sunt rezonabile, motiv pentru care, a considerat că, dispoziția Comisiei Situații Excepționale, dar și indicațiile ulterioare ale Comisiei Electorale Centrale nu puteau fi executate.

Prin dispoziția Comisiei Situații Excepționale a fost un abuz de drept veritabil, când un grup (Comisia Situații Excepționale) a urmărit direct distrugerea mai multor drepturi fundamentale protejate de Convenție – dreptul la libera exprimare, dreptul de asociere și alegeri libere.

Astfel, a subliniat că, analizând cele indicate, reieșind din atribuțiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prevăzute la art.22 al Legii nr. 212 – XV din 24 iunie 2004 și în Regulamentul Comisiei Situații Excepționale aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1340 din 04 decembrie 2001, a considerat reclamantul că, Comisia este creată pentru exercitarea unor măsuri menite să reducă riscul declanșării situației excepționale în cazul emiterii Dispoziției nr.92 din 03 noiembrie 2023 fiind instituite restricții și îngrădiri inadmisibile a dreptului de a fi ales, libertatea de exprimare, libertatea de asociere și altele, motiv pentru care a considerat că, dispoziția Comisiei Situații Excepționale, dar și indicațiile ulterioare ale Comisiei Electorale Centrale nu puteau fi executate.

A solicitată reclamantul anularea hotărârii nr. 29/1 din 07 noiembrie 2023 a CECE Drochia nr. 14; obligarea CECE Drochia nr.14 să examineze contestația, în fond, și să infirme rezultate alegerilor generale locale în circumscripția electorală Drochia nr.14; obligarea CECE Drochia nr.14 de a solicita Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule în această circumscripție electorală. Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Partid Politic „ȘANSĂ”, președinte Alexei Lungu s-a respins (f.d. 161, 166-182).

Pentru a decide astfel, prima instanță a constatat că prin dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.92 din 03 noiembrie 2023 s-a dispus anularea înregistrării concurenților electorali desemnați de către Partidul Politic „ȘANSĂ” cu aplicarea ștampilei cu mențiunea ”Retras” în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar acesta fiind un act normativ obligatoriu, însă nespecific domeniului electoral, motiv pntru care nu sunt aplicabile prevederile art.101 alin.(5) Cod electoral, or, potrivit articolului respectiv se suspendă de drept din momentul contestării legalității hotărârile organelor electorale adoptate în condițiile art.102 alin.(5) Cod electoral, cu atât mai mult că, anularea candidatilor din partea contestatarului s-a efectuat prin derogare de la prevederile respectivului articol.

Cât privește argumentul reclamantului precum că, Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Drochia nr. 14 urma să examineze contestația înaintată de acesta în fond, prima instanță a relevat prevederile art.93 al.(1), (2) lit.a) din Cod electoral. Astfel, a concluzionat că nu poate fi reținut argumentul și solicitarea Partidului Politic „ȘANSĂ” de examinare în fond a contestației, ținând cont că, Consiliul electoral al circumscripției electorale raionale Drochia nr. 14 a adoptat hotărârea nr.29/1 de declarare a inadmisibilității contestației din 07 noiembrie 2023 în baza prevederilor legale.

La 16 noiembrie 2023, ora 09:41, Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, prin intermediul poștei electronice a instanței de fond, a depus apel nemotivat, iar la 17 noiembrie 2023, ora 10:28, a depus prin intermediul poștei electronice în adresa Curții de Apel Bălți apelul motivat împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, solicitând casarea integrală a acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a contestației formulate de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” (f.d.193-194, 197-219). Prin decizia din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a admis din alte motive apelul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, s-a casat integral hotărârea din 18 noiembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” (f.d.

230-238). Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reiterat că, la data de 03 noiembrie 2023, în vederea respectării Dispoziției nr.92 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republici Moldova, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr.1543 ,,Cu privire la dispoziția nr.92 din 3 noiembrie 2023 a CSE a Republicii Moldova”, prin care a hotărât: Consiliile electorale de Circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce vizează confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere ale concurenților electorali din partea PP „ȘANSĂ”. Birourile electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea „RETRAS” în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea PP „ȘANSĂ”.

Se va aduce la cunoștința publică, informația privind anularea concurenților electorali înregistrați de PP „ȘANSĂ” și s-a dispus retragerea listelor de candidați făcute publice la sediul biroului electoral al secției de votare. Instanța de apel a constatat că în urma anulării înregistrării tuturor candidaților PP ,,ȘANSĂ” la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai deține statut de concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului în cauză, din motiv că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate participa la alegerile locale generale din 2023. În lumina celor relatate, Curtea de Apel Bălți a considerat că odată cu pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în cadrul procedurii administrative electorale.

Or, PP „ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în materie electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al revindecărilor din acțiune. Așadar, în circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanța de fond greșit a purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei, deoarece chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios administrativ. Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut argumentul reclamantului precum că „Dispoziția abuzivă a CSE, care și-a asumat rol de organ electoral a fost contestată în instanța de contencios administrativ, iar potrivit art.101 alin.(5) din Codul electoral, executarea hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile art.102 alin.(5) se suspendă de drept din momentul contestării legalității hotărârilor respective”.

Astfel, în speță obiect al examinării în prezenta cauză, constituie hotărârea nr.29/1 din 07 noiembrie 2023 a Consiliului electoral al Circumscripției Electorale Drochia nr.14, respectiv instanța investită cu examinarea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Central, 15 noiembrie 2023, nu are competența de a da apreciere dispoziției CSE nr.92 din 3 noiembrie 2023, la care face trimitere reclamantul, or, aceasta excedă obiectul examinării. Instanța de judecată la soluționarea admisibilității acțiunii, poate lua în considerare numai faptul că, potrivit art.22 alin. (2) din Legea nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, [...] (2) Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova se publică pe pagina web oficială a Guvernului și sânt executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni.

Instanța de apel a considerat necesar de a reține că, potrivit practicii CtEDO (cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din 7 iunie 2007), restricția impusă accesului la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă cu art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, decât dacă aceasta nu urmărește un scop legitim și nu există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul legitim urmărit. Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la caz, instanța de apel a remarcat obligația reclamantului de a prezenta instanței confirmarea întrunirii condițiilor stabilite de art.94 alin.(1) și (2) Cod electoral, precum că acesta ar avea calitatea de subiect al contestației, or, în speță, PP „ȘANSĂ” nu se încadrează în prevederile normei legale enunțate.

Respectiv, instanța de judecată nu poate să purceadă la examinarea cauzei în fond. Astfel, ținând cont de faptul că acțiunea în contencios administrativ este depusă de o persoană care nu este subiect al contestației, în sensul art.94 Cod electoral, instanța de apel a concluzionat că acțiunea urmează a fi declarată inadmisibilă. La 19 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, aplicarea directă a art. 6, 10 și art. 3 din Protocolul I al CEDO, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi de admitere a contestației.

Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, prin intermediul președintelui acestuia Alexei Lungu, și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 6, 8, 10, 11, 3 protocolul 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art.1, 2, 32, 38 din Constituția Republicii Moldova, art.10 alin.(1), art.17, art.20-25, art. 231, art. 244 și art. 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ și art.2, 18, 90-98, 102, 174-176 din Codul electoral, reiterând circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și apel. În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1). Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la 18 noiembrie 2023, și conform extrasului din poșta electronică, decizia a fost notificată recurentului la 18 noiembrie 2023, ora 16:19 (f.d. 240). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal întrucât cererea de recurs a fost depusă la 19 noiembrie 2023, ora 14:19. La 19 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului electoral de circumscripție II, raional Drochia nr.14 și Comisiei Electorale Centrale, copia recursului depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”.

Prin referința depusă la 19 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”. În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. a1 ) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Diana Stănilă Mariana Pitic