3ra-1134/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1134/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1134/23

2-23161108-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (L. Grădinari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” împotriva Consiliului electoral de

circumscripție II, raional Drochia nr.14, cu privire la anularea actului administrativ

și obligarea emiterii actului administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor

generale locale cu solicitarea Comisiei Electorale Centrale de a aplica prevederile

art.176 din Codul electoral,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

admis apelul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” și s-a casat hotărârea din 15

noiembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă prin

care acțiunea depusă de Partidul Politic ,, ȘANSĂ” s-a declarat inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului electoral de circumscripție II, raional Drochia

nr.14, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ privind infirmarea rezultatelor alegerilor generale locale cu solicitarea

Comisiei Electorale Centrale de a aplica prevederile art.176 din Codul electoral (f.d.

5-47).

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr.1108 din 04 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale

generale pentru data de 05 noiembrie 2023. Astfel, prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr.1165 din 09 august 2023 a fost aprobată lista partidelor

politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe în alegerile locale generale

din 05 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” fiind inclus în listă la poziția

nr.52.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1411 din 06 octombrie 2023 a

fost confirmată persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidul

Politic ,,ȘANSĂ” pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale

din 05 noiembrie 2023.

Partidul Politic ,,ȘANSĂ” în calitate de concurent electoral și-a înregistrat

candidați la funcția de primari de localități și candidați la funcția de consilieri

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale, pe toată țara

fiind înregistrați 9 236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali si 659 de

candidați la funcția de primari.

În circumscripția electorală raională Drochia nr.14 din partea Partidul Politic

,,ȘANSĂ” au fost înregistrați 346 candidați la funcția de consilieri și 28 candidați

la funcția de primari, fiind demarată campania electorală.

Prin Dispoziția Comisei pentru Situații Excepționale nr.92 din 03 noiembrie

2023, a fost anulată înregistrarea tuturor candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ” din

toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplica în dreptul fiecărui

candidat exclus ștampila „Retras”, respectiva dispoziție fiind contestată.

Prin demersul din 04 noiembrie 2023 Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a atenționat

toate consiliile electorale de circumscripție raionale și municipale despre contestarea

dispoziției și despre inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a

candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ”.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie publicate, încrederea cetățenilor în

Partidul Politic ,,ȘANSĂ” era în creștere constantă și a ajuns la cifra de circa 18%

la nivel național.

La 05 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale generale în fiecare

circumscripție electorală de nivelul II și I.

Astfel, a considerat că, mii de alegători au votat în dreptul candidaților

Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, iar în multe circumscripții în genere s-a desfășurat un

boicot masiv din partea alegătorilor care refuza să participe la vot, astfel consideră

că alegătorii au fost privați de dreptul acestora la alegeri libere și de a vota, iar

candidații au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

La data de 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot, Partidul Politic

,,ȘANSĂ” a înaintat în adresa Consiliului electoral al circumscripției electorale

raionale Drochia nr.14 contestație cu privire la infirmarea alegerilor pe

circumscripția corespunzătoare, unde pe 07 noiembrie 2023 Consiliului electoral al

circumscripției electorale raionale Drochia nr.14 a expediat în adresa contestatarului

Partidul Politic ,,ȘANSĂ” hotărârea nr.29/1 din 07 noiembrie 2023 prin care

contestația depusă de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a fost declarată inadmisibilă.

Reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei proceduri administrative. La

data de 07 noiembrie 2023 hotărârea consiliului electoral al circumscripției

electorale raionale Drochia nr.14 menționată a fost contestată, prin cerere prealabilă

la organul ierarhic superior – Comisia Electorală Centrală. Comisia Electorală

Centrală, prin hotărârea din 12 noiembrie 2023, a conexat toate cererile prealabile

într-o singură procedură și au fost declarate inadmisibile.

Prin hotărârea contestată, a fost refuzată examinarea cererii anume a

concurentului electoral Partidul Politic ,,ȘANSĂ” cu referire la o problemă care

vizează anume Partidul Politic ,,ȘANSĂ” care, fiind eliminat din alegeri, consideră

că, i s-au încălcat toate drepturile fundamentale, în special la alegeri libere și dreptul

de a fi ales. A considerat că, confirmarea rezultatelor alegerilor fără participarea unui

concurent electoral eliminat afectează direct Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, care la caz

solicită repararea dreptului vătămat în instanța de contencios administrativ.

Nefiind invitat la examinarea procedurii administrative să fie audiat efectiv,

din care motiv consideră că, acest fapt reprezintă o gravă încălcare a procedurii și

elucidarea normelor imperative ale codului administrativ cu privire la efectuarea

unei proceduri administrative. Totodată, reclamantul a menționat despre încălcarea

procedurii administrative de către pârât prin prisma art.32 alin.(2), art.83, art.88 și

art.94 din Codul administrativ.

Reclamantul a considerat că, organul electoral, nu a examinat fondul

contestației, circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia argumentelor expuse,

motiv din care a considerat că, actul administrativ contestat, contrar prevederilor

art.118 din Codul administrativ, nu este motivat, fiindu-i îngrădit dreptul

reclamantului la un proces echitabil, acces la justiție și recurs efectiv.

A menționat că, potrivit actului administrativ contestat, contestația

reclamantului a fost declarată inadmisibilă, pe motiv că, Partidul Politic ,,ȘANSĂ”

nu este subiect de depunere a contestației în temeiul art.94 din Codul electoral, având

în vedere că, în baza Dispoziției Comisiei Situații Excepționale nr.92 din 03

noiembrie 2023, toți candidații Partidul Politic ,,ȘANSĂ” li s-a anulat înregistrarea,

fiind pierdută calitatea de concurent electoral. Comisia Electorală Centrală, a repetat

argumentele din actele contestate, a interpretat și aplicat eronat și abuziv prevederile

legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

Reclamantul a indicat că, în baza Hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr.1165 din 09 august 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a fost inclus în lista partidelor

politice care au dreptul să participe la alegerile locale generale din 05 noiembrie

2023, la poziția 52, hotărârea dată nefiind abrogată, iar Partidul Politic ,,ȘANSĂ”

nefiind exclus din listă, motiv din care a considerat că, organele electorale nu aveau

nici un drept de a conchide că Partidul Politic ,,Șansă”, ca subiect, nu are dreptul să

depună contestații și să declare contestațiile inadmisibile.

A relevat că, argumentul Comisiei Electorale Centrale precum că, acest act

pentru Partidul Politic ,,ȘANSĂ” este cu efect consumat și nu se mai aplică pentru

reclamant este unul neîntemeiat, deoarece atât timp cât nu există o hotărâre

subsecventă a Comisiei Electorale Centrale de modificare a hotărârii nr.1165 din 09

august 2023 de eliminare a poziției Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, nimeni nu poate

constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant. Dispoziția Comisiei

Situații Excepționale nr.92 din 03 noiembrie 2023 a fost contestată în ordine de

contencios administrativ, care la moment, se află în examinare în cadrul Curții de

Apel Chișinău, nefiind o decizie definitivă și executorie cu privire la excluderea

candidaților Partidul Politic ,,ȘANSĂ” din alegeri sau anulat statutul de subiect

electoral.

A notat faptul că, la ultimele ședințe ale Comisiei Electorale Centrale, Partidul

Politic ,,ȘANSĂ” a fost subiectul mai multor examinări, cu aplicarea diferitor

sancțiuni în calitatea sa de subiect electoral, fapt reflectat prin actele Comisiei

Electorale Centrale. La fel, a indicat că, în hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.1550 din 08 noiembrie 2023, după adoptarea Dispoziției Comisiei Situații

Excepționale, Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că, Partidul Politic

,,ȘANSĂ” mai deține calitatea de concurent electoral.

A considerat că, eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților

Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, în raport cu rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023

în circumscripția corespunzătoare sunt grav afectate și influențate, deoarece

consideră că, în cazul în care candidații Partidul Politic ,,ȘANSĂ” rămâneau în

buletinele de vot, atunci rezultatele alegerilor erau să fie total diferite.

Organele electorale, la eliminarea unui concurent electoral din buletine, s-au

bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic cu procedurile

electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe, deoarece comisia nu

a fost abilitată cu careva competențe în materie electorală sau gestionare a proceselor

electorate. Mai mult ca atât, indică că, potrivit hotărârii nr.274/2023 de prelungire a

stării de urgență, Parlamentul expres a indicat în art.6 că prezenta stare de urgență

nu afectează organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul Republicii Moldova,

motiv pentru care reclamantul a considerat că, unicele organe competente rămân a

fi doar Comisia Electorală Centrală și organele electorate inferioare, care sunt

funcționale să administreze procesul.

După cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii

nr.E/11772 din 03 noiembrie 2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).

Totodată, a menționat că, din textul dispoziției reiese că, se pretinde că au fost

identificate acțiuni ale „unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o

manieră ireversibilă asupra desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin

alterarea masivă, la nivel național, a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest

scop, a unor metode interzise de lege care nu corespund conceptului de desfășurare

corectă a campaniei electorale”. La fel, a indicat că, Comisia continuă, invocând

următoarele: „Serviciul de Informații și Securitate a identificat activități de

influențare a proceselor electorale pe tot teritoriul țării în scopul promovării

intereselor statului străin-Federația Rusă-prin intermediul unui grup criminal

organizat conchis de cetățeanul Ilan Șor”, la fel, fiind invocat că, „...Serviciul de

Informații și Securitate de comun cu Inspectoratul General de Poliție, Centrul

Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție a depistat și a documentat oferirea

către Partidul Politic „SANSĂ”, care participă la alegerile locale generale din 05

noiembrie 2023 și este controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții

deosebit de mari, de proveniența externă și utilizarea acestora de către concurentul

electoral contrar procedurilor stabilite de legislație, prin subminarea proceselor

democratice, implicit cele electorale (fonduri care au fost utilizate de către

concurentul electoral pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale pe

coordonatele de corupere politică a candidaților, coruperea alegătorilor și

manipularea opiniei publice)”.

Astfel, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a indicat faptul că, respinge categoric cele

menționate de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și cele ale

Serviciului de Informații și Securitate, ca fiind false, deoarece ele se bazează pe

informații care nu corespund atât circumstanțelor faptice ale cazului, cât și

prevederilor legii. La fel, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a considerat că, anume Comisia

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și

Securitate au viciat iremediabil procesele democratice din Republica Moldova,

transformând alegerile din 05 noiembrie 2023 într-o farsă, care grav afectează

negativ exprimarea liberă a voinței poporului.

Partidul Politic „SANSĂ” este oficial înregistrat de organele competente ale

Republicii Moldova, având propriul Președinte și propriile organe de conducere,

care adoptă deciziile din numele Partidului, iar domnul Șor nu intră în numărul

conducătorilor Partidului.

Partidul Politic „SANSĂ” a negat primirea finanțării din străinătate, fie din

partea lui Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane.

A considerat că, organele competente ale Republicii Moldova nu au

demonstrat cine, când, de la cine, unde, ce sume pretinse a primit Partidul Politic

„SANSĂ”, la fel nefiind demonstrate acțiunile ipotetice ce au fost efectuate de către

partid sau precum că fusese autorizate de către partid.

Totodată, a menționat că, organele competente ale statului nu au adus la

cunoștința partidului sau conducerii acestuia probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care ar fi demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este

imputabilă întregului Partid Politic „SANSĂ” sau ca cineva dintre candidații

partidului a fost implicat în acte de corupție, Partidului Politic „SANSĂ” nefiindu-i

dată posibilitatea să se folosească de serviciile avocatului și să-și pregătească poziția

de apărare.

Codul Electoral nu prevede dreptul Serviciului de Informații și Securitate sau

Comisiei Situații Excepționale să inițieze procedura de anulare a înregistrării

concurenților electorali, competența asupra pronunțării referitor la anularea

înregistrării concurenților electorali aparținând instanțelor de judecată.

Chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă puterea discreționară se

referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice (CSE/SIS) o

anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici un caz devierea de la

litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să

corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale

dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”,

a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor oportunității și a echității.

A considerat că, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având

obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu

și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii, or, puterea discreționară nu

trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control, cum se pare

ca ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.

Reclamantul a considerat că, situația premisă de sancționare a Partidului

Politic „ȘANSĂ” și eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factologic,

reprezentând o distorsionare deliberată a realității, orientată spre hărțuirea unui

concurent electoral. Astfel, a indicat că, prin măsurile instituite de Comisia Situații

Excepționale nu urmăresc realizarea scopului creării acesteia și nu sunt rezonabile,

motiv pentru care, a considerat că, dispoziția Comisiei Situații Excepționale, dar și

indicațiile ulterioare ale Comisiei Electorale Centrale nu puteau fi executate.

Prin dispoziția Comisiei Situații Excepționale a fost un abuz de drept veritabil,

când un grup (Comisia Situații Excepționale) a urmărit direct distrugerea mai multor

drepturi fundamentale protejate de Convenție – dreptul la libera exprimare, dreptul

de asociere și alegeri libere.

Astfel, a subliniat că, analizând cele indicate, reieșind din atribuțiile Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, prevăzute la art.22 al Legii nr.

212 – XV din 24 iunie 2004 și în Regulamentul Comisiei Situații Excepționale

aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1340 din 04 decembrie 2001, a considerat

reclamantul că, Comisia este creată pentru exercitarea unor măsuri menite să reducă

riscul declanșării situației excepționale în cazul emiterii Dispoziției nr.92 din 03

noiembrie 2023 fiind instituite restricții și îngrădiri inadmisibile a dreptului de a fi

ales, libertatea de exprimare, libertatea de asociere și altele, motiv pentru care a

considerat că, dispoziția Comisiei Situații Excepționale, dar și indicațiile ulterioare

ale Comisiei Electorale Centrale nu puteau fi executate.

A solicitată reclamantul anularea hotărârii nr. 29/1 din 07 noiembrie 2023 a

CECE Drochia nr. 14; obligarea CECE Drochia nr.14 să examineze contestația, în

fond, și să infirme rezultate alegerilor generale locale în circumscripția electorală

Drochia nr.14; obligarea CECE Drochia nr.14 de a solicita Comisiei Electorale

Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral și declararea alegerilor

locale nule în această circumscripție electorală.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Partid Politic „ȘANSĂ”, președinte Alexei

Lungu s-a respins (f.d. 161, 166-182).

Pentru a decide astfel, prima instanță a constatat că prin dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.92 din 03 noiembrie 2023 s-a

dispus anularea înregistrării concurenților electorali desemnați de către Partidul

Politic „ȘANSĂ” cu aplicarea ștampilei cu mențiunea ”Retras” în toate buletinele

de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea Partidul Politic

„ȘANSĂ”, iar acesta fiind un act normativ obligatoriu, însă nespecific domeniului

electoral, motiv pntru care nu sunt aplicabile prevederile art.101 alin.(5) Cod

electoral, or, potrivit articolului respectiv se suspendă de drept din momentul

contestării legalității hotărârile organelor electorale adoptate în condițiile art.102

alin.(5) Cod electoral, cu atât mai mult că, anularea candidatilor din partea

contestatarului s-a efectuat prin derogare de la prevederile respectivului articol.

Cât privește argumentul reclamantului precum că, Consiliul electoral al

circumscripției electorale raionale Drochia nr. 14 urma să examineze contestația

înaintată de acesta în fond, prima instanță a relevat prevederile art.93 al.(1), (2) lit.a)

din Cod electoral.

Astfel, a concluzionat că nu poate fi reținut argumentul și solicitarea Partidului

Politic „ȘANSĂ” de examinare în fond a contestației, ținând cont că, Consiliul

electoral al circumscripției electorale raionale Drochia nr. 14 a adoptat hotărârea

nr.29/1 de declarare a inadmisibilității contestației din 07 noiembrie 2023 în baza

prevederilor legale.

La 16 noiembrie 2023, ora 09:41, Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, prin intermediul

poștei electronice a instanței de fond, a depus apel nemotivat, iar la 17 noiembrie

2023, ora 10:28, a depus prin intermediul poștei electronice în adresa Curții de Apel

Bălți apelul motivat împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023 a Judecătoriei

Drochia, sediul Central, solicitând casarea integrală a acesteia, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de admitere integrală a contestației formulate de Partidul Politic

,,ȘANSĂ” (f.d.193-194, 197-219).

Prin decizia din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a admis din alte

motive apelul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, s-a casat integral hotărârea din

18 noiembrie 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul Central și s-a emis o decizie nouă

prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”

(f.d. 230-238).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Bălți a reiterat că, la data de 03 noiembrie

2023, în vederea respectării Dispoziției nr.92 a Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republici Moldova, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr.1543 ,,Cu

privire la dispoziția nr.92 din 3 noiembrie 2023 a CSE a Republicii Moldova”, prin

care a hotărât: Consiliile electorale de Circumscripție și birourile electorale ale

secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce vizează confirmarea reprezentanților în

cadrul acestora și a persoanelor de încredere ale concurenților electorali din partea

PP „ȘANSĂ”. Birourile electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, consiliile

electorale care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral al secției de votare vor aplica

ștampila cu mențiunea „RETRAS” în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor

concurenților electorali din partea PP „ȘANSĂ”. Se va aduce la cunoștința publică,

informația privind anularea concurenților electorali înregistrați de PP „ȘANSĂ” și

s-a dispus retragerea listelor de candidați făcute publice la sediul biroului electoral

al secției de votare.

Instanța de apel a constatat că în urma anulării înregistrării tuturor candidaților

PP ,,ȘANSĂ” la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai

deține statut de concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului

în cauză, din motiv că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a

expirat, respectiv partidul politic vizat nu mai poate participa la alegerile locale

generale din 2023.

În lumina celor relatate, Curtea de Apel Bălți a considerat că odată cu pierderea

calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate pretinde încălcarea

drepturilor electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în cadrul procedurii

administrative electorale.

Or, PP „ȘANSĂ” nu este subiectul abilitat cu dreptul înaintării contestațiilor în

materie electorală, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al revindecărilor din

acțiune.

Așadar, în circumstanțele în care acțiunea în contencios administrativ nu

întrunește condițiile procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanța de

fond greșit a purces la examinarea și soluționarea fondului cauzei, deoarece

chestiunile de procedură preced fondul acțiunii în contencios administrativ.

Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut argumentul reclamantului

precum că „Dispoziția abuzivă a CSE, care și-a asumat rol de organ electoral a fost

contestată în instanța de contencios administrativ, iar potrivit art.101 alin.(5) din

Codul electoral, executarea hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile

art.102 alin.(5) se suspendă de drept din momentul contestării legalității hotărârilor

respective”.

Astfel, în speță obiect al examinării în prezenta cauză, constituie hotărârea

nr.29/1 din 07 noiembrie 2023 a Consiliului electoral al Circumscripției Electorale

Drochia nr.14, respectiv instanța investită cu examinarea apelului împotriva hotărârii

Judecătoriei Drochia, sediul Central, 15 noiembrie 2023, nu are competența de a da

apreciere dispoziției CSE nr.92 din 3 noiembrie 2023, la care face trimitere

reclamantul, or, aceasta excedă obiectul examinării.

Instanța de judecată la soluționarea admisibilității acțiunii, poate lua în

considerare numai faptul că, potrivit art.22 alin. (2) din Legea nr. 212/2004 privind

regimul stării de urgență, de asediu și de război, [...] (2) Dispozițiile Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova se publică pe pagina web oficială a

Guvernului și sânt executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice

centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru

cetățeni.

Instanța de apel a considerat necesar de a reține că, potrivit practicii CtEDO

(cauza Malahov vs Moldova, hotărârea din 7 iunie 2007), restricția impusă accesului

la o instanță judecătorească nu va fi compatibilă cu art.6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, decât dacă aceasta nu urmărește un scop

legitim și nu există o legătură proporțională dintre mijloacele utilizate și scopul

legitim urmărit.

Aplicând normele legale invocate mai sus și jurisprudența CEDO la caz,

instanța de apel a remarcat obligația reclamantului de a prezenta instanței

confirmarea întrunirii condițiilor stabilite de art.94 alin.(1) și (2) Cod electoral,

precum că acesta ar avea calitatea de subiect al contestației, or, în speță, PP

„ȘANSĂ” nu se încadrează în prevederile normei legale enunțate.

Respectiv, instanța de judecată nu poate să purceadă la examinarea cauzei în

fond.

Astfel, ținând cont de faptul că acțiunea în contencios administrativ este

depusă de o persoană care nu este subiect al contestației, în sensul art.94 Cod

electoral, instanța de apel a concluzionat că acțiunea urmează a fi declarată

inadmisibilă.

La 19 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,ȘANSĂ” a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat

admiterea cererii de recurs, aplicarea directă a art. 6, 10 și art. 3 din Protocolul I al

CEDO, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi de admitere a

contestației.

Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, prin intermediul președintelui acestuia Alexei

Lungu, și-a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 6, 8, 10, 11, 3 protocolul

1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art.1, 2, 32, 38 din Constituția Republicii Moldova, art.10 alin.(1),

art.17, art.20-25, art. 231, art. 244 și art. 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ

și art.2, 18, 90-98, 102, 174-176 din Codul electoral, reiterând circumstanțele de fapt

și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și apel.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la 18 noiembrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică, decizia a fost notificată recurentului la 18

noiembrie 2023, ora 16:19 (f.d. 240).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal

întrucât cererea de recurs a fost depusă la 19 noiembrie 2023, ora 14:19.

La 19 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului electoral de circumscripție II, raional Drochia nr.14 și Comisiei

Electorale Centrale, copia recursului depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”.

Prin referința depusă la 19 noiembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a

solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”,

în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus

de Partidul Politic ,,ȘANSĂ”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de

Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

,,ȘANSĂ”.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230, 246 alin.

(1) și (2) lit. a1 ) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Partidul Politic ,,ȘANSĂ” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic