3ra-1137/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1137/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1137/23

2-23161034-01-3ra-19112023

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (A.Țihonschi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S.Procopciuc, N.Chircu, E.Grumeza)

Î N C H E I E R E

19 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Partidul Politic ,,Șansă”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Partidul Politic „Șansă” împotriva Consiliului electoral al circumscripției

electorale raionale Glodeni nr.19 privind anularea actului administrativ, obligarea

CECER Glodeni nr.19 să examineze contestația în fond și să infirme rezultate

alegerilor generale locale în circumscripția electorală și obligarea CECER Glodeni

nr.19 să solicite Comisiei Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.176 Cod

electoral,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

casat integral hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 15 noiembrie 2023

și s-a emis o nouă decizie prin care contestația depusă de Partidul Politic ,,Șansă” s-a

declarat inadmisibilă,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2023, Partidul Politic „Șansă” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Glodeni

nr.19 prin care a solicitat:admiterea contestației; anularea hotărârii CECER Glodeni

nr.19 cu nr.77 din 08 noiembrie 2023; obligarea CECER Glodeni nr.19 să examineze

contestația, în fond, și să infirme rezultate alegerilor generale locale în circumscripția

electorală Glodeni nr.19; obligarea CECE Glodeni nr.19 să solicite Comisiei

Electorale Centrale aplicarea prevederilor art.176 din Codul electoral și declararea

alegerilor locale nule în această circumscripție electorală.

În motivarea cererii s-a indicat, că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.1108 din 04 iulie 2023 a fost stabilită data alegerilor locale generale pentru data de

05 noiembrie 2023.

La data de 09 august 2023 prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1165 a

fost aprobată lista partidelor politice, înregistrate la ASP care au dreptul să participe

în alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023. Partidul Politic „Șansă” este

inclus în listă la poziția nr. 52.

1

La data de 06 octombrie 2023 prin hotărârea CEC nr.1411 a fost confirmată

persoana responsabilă de finanțe (trezorier) din partea partidului politic „Șansă”

pentru perioada campaniei electorale a alegerilor locale generale din 05 noiembrie

2023.

Partidul Politic „Șansă” în calitate de concurent electoral și-a înregistrat

candidați la funcția de primari de localități și candidați la funcția de consilier

locali/raionali/municipali practic în toate circumscripțiile electorale. Astfel, pe toată

țara au fost înregistrați 9236 candidați la funcția de consilieri locali/raionali și 659 de

candidați la funcția primari. 6. În circumscripția electorală raională Glodeni nr.19 din

partea PP „Șansă” au fost înregistrați 264 candidați la funcția de consilieri și 19

candidați la funcția de primari.

În pofida tuturor provocărilor, atacurilor din partea concurenților electorali și

organelor de stat, candidații partidului „Șansă” au demarat o campanie electorală

corectă și în conformitate cu prevederile legale. Acuzațiile aduse partidului din partea

unor structuri ale statului niciodată nu au fost confirmate prin probe sau acte juridice

definitive. Majoritatea pretinselor încălcări care au fost aduse reprezentanților

partidului au fost contestate și nu reprezentau temeiuri legale de anulare a înregistrării

acestora.

A menționat că, prin Dispoziția abuzivă a Comisei pentru Situații Excepțională

nr. 92 din 03 noiembrie 2023, cu încălcarea tuturor procedurilor legale și contrar

Constituției, Convenției Europene și legislației electorale, cu depășirea gravă a

competenței CSE a anulat înregistrarea tuturor candidaților partidului politic „Șansă”

din toate circumscripțiile cu obligarea organelor electorale de a aplica în dreptul

fiecărui candidat exclus ștampila „Retras”.

Dispoziția abuzivă a CSE, care și-a asumat rol de organ electoral a fost

contestată în instanța de contencios administrativ, iar potrivit art.101 alin.(5) din

Codul electoral executarea hotărârilor organelor electorale adoptate în condițiile

art.102 alin.(5) se suspendă de drept din momentul contestării legalității hotărârilor

respective.

Prin demersul din 04 noiembrie 2023 PP „Șansă” a atenționat toate consiliile

electorale de circumscripție raionale și municipale despre acest fapt și despre

inadmisibilitatea punerii în aplicare a deciziei de retragere a candidaților partidului

„Șansă”,dat fiind ilegalitatea excluderii din alegeri.

A invocat faptul, că potrivit ultimelor sondaje de opinie publicate încrederea

cetățenilor în PP „Șansă” era în creștere constantă și a ajuns la cifra de cca 18% la

nivel național.

La data de 05 noiembrie 2023 s-au desfășurat alegeri locale generale în fiecare

circumscripție electorală de nivelul II și I. A indicat, că în pofida prevederilor legale

imperative și contestațiilor depuse, autoritățile electorale au executat deciziile

abuzive de eliminare din buletinul de vot a tuturor candidaților din partea PP „Șansă”

prin aplicarea ștampilei „Retras”.

A reținut, că în pofida acestui fapt, mii de alegători au votat în dreptul

candidaților partidului „Șansă”, iar în multe circumscripții în genere se atestă un

boicot masiv din partea alegătorilor care refuză să participe la vot, fapt ce denotă că

alegătorii au fost privați de dreptul lor fundamental la alegeri libere și de a vota, iar

candidații au fost lipsiși de dreptul de a fi aleși.

A indicat, că la data de 05 noiembrie 2023, după închiderea secțiilor de vot

contestatarul a înaintat în adresa CECE Glodeni nr.19 o contestație cu privire la

infirmarea alegerilor pe circumscripția corespunzătoare.

2

La data de 08 noiembrie 2023 CECE Glodeni nr.19 a expediat în adresa

contestatarului Hotărârea nr.77 din 08 noiembrie 2023 prin care contestația depusă de

PP „ȘANSĂ” a fost declarată inadmisibilă.

A indicat că reclamantul nu a fost invitat la examinarea acestei proceduri

administrative. La data de 08 noiembrie 2023 hotărârea CECE Glodeni nr. 19 a fost

contestată, prin cerere prealabilă la organul electoral ierarhic superior - Comisia

Electorală Centrală. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 12 noiembrie

2023 cererile prealabile la acest subiect au fost comasate într-o singură procedură și

au fost declarate inadmisibile.

Sub aspectul admisibilității acțiunii reclamantul a menționat că prin hotărârea

CECE contestată a fost refuzată examinarea cererii anume a concurentului electoral

PP „Șansă” cu referire la o problemă care vizează anume PP „Șansă” care, fiind

eliminat abuziv din alegeri i s-au încălcat toate drepturile fundamentale, în special la

alegeri libere și dreptul de a fi ales. Confirmarea rezultatelor alegerilor fără

participarea unui concurent electoral eliminat abuziv și ilegal din alegeri afectează

direct anume PP „Șansă” care este îndreptățit să ceară repararea dreptului vătămat în

instanța de contencios administrativ.

A reținut, că actul administrativ individual a fost afectat sub aspect procedural,

dat fiind că reclamantul nu a fost invitat la examinarea procedurii administrative, să

fie audiat efectiv.

A indicat că acest fapt reprezintă o gravă încălcare a procedurii și eludarea

normelor imperative ale codului administrativ cu privire la efectuarea unei proceduri

administrative, prevăzute de art.art.70, 32 alin.(2), 83, 88 și 94 ale Codului

administrativ.

La fel, a remarcat faptul că organul electoral, nu a examinat fondul contestației,

circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia argumentelor expuse.

A notat că actul administrativ contestat, contrar prevederilor art.118 Cod

administrativ, nu este motivat. Or, motivarea trebuie să justifice prin forța logicii,

raționamentelor, probelor și normelor de drept, toate elementele care compun

legalitatea actului administrativ, însă, la caz, această exigență lipsește.

A susținut că încălcările descrise, incertitudinea și netransparența actului

administrativ fac dovada caracterului incert al acestuia.

Potrivit art.119 alin. (1) din Codul administrativ, conținutul unui act

administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Caracterul cert, trebuie să

denote raționamentul actului administrativ individual emis, astfel, încât dispozitivul

să fie rezultatul unei raționament juridic constant, proporțional și previzibil. Astfel,

hotărârea CECE nu este motivată și nu este suficient de certă.

Or, măsura oficială întreprinsă de consiliul electoral demonstrează exercitarea

dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor art. 137 Cod administrativ. Din acest

punct de vedere constatarea formală a inadmisibilității, fără nicio examinare efectivă,

cu privire la verificarea temeiurilor de fapt și de drept, contravine art.21 alin.(3) și

art.29 din Codul administrativ. Scopul legitim urmărit de către autoritatea pârâtă prin

emiterea/întocmirea actului administrativ, nu doar că nu este motivat, dar nici

rezonabil. Dat fiind că actul administrativ contestat nu este motivat referitor la

temeiurile de fapt privind anularea înregistrării, acesta constituie un act administrativ

individual ilegal.

În același timp, deși actul administrativ unde se manifestă puterea discreționară

se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice (consiliului

electoral) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în nici un caz

3

devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una

optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor

generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului

discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor legalității,

oportunității și a echității.

Cu alte cuvinte, autoritatea publică posedă, o marjă discreționară, în măsura în

care nu afectează de o manieră nejustificată drepturile fundamentale ale persoanei,

adică decizia discreționară trebuie să fie una cuvenită, concluzie ce se desprinde, în

special, din prevederile art.137 alin.(1) din Codul administrativ, potrivit căruia

autoritățile publice „trebuie” să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și

cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

Prin drept discreționar al autorității publice se înțelege, pe de o parte, puterea pe

care o are autoritatea publică în baza legii să hotărască fie necesitatea actului însuși,

fie cuprinsul lui, fie momentul alcătuirii lui, în funcție de interesul general pe care

trebuie sa-l satisfacă continuu și permanent serviciul public și pe de altă parte

posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluții posibile corespunzătoare

scopului legii atunci când aplică o dispoziție legală.

La caz, autoritatea publică a ignorat în totalitate aceste cerințe legale: regulile

de procedură au fost ignorate în totalitate; nu au fost analizate circumstanțele și

faptele importante cazului, iar decizia luată contravine cel mai grav scopului urmărit

de lege și care este total disproporționată.

Cu referire la temeinicia contestației, a indicat că potrivit actului administrativ

contestat, contestația a fost declarată inadmisibilă din motivul, că PP „Șansă” nu mai

este subiect de depunere a contestației în temeiul art.94 din Codul electoral, dat fiind

că în baza Dispoziției CSE nr.92 din 03 noiembrie 2023, toți candidații PP „Șansă” li

s-a anulat înregistrarea, astfel, pierzând calitatea de concurent electoral.

A declarat că organul ierarhic superior - Comisia Electorală Centrală, practic, a

repetat argumentele din actele contestate, a interpretat și a aplicat eronat și abuziv

prevederile legale, în contradicție cu circumstanțele de fapt și de drept.

A atras atenția că în baza Hotărârii CEC nr.1165 din 09 august 2023 PP „Șansă”

a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul să participe la alegerile locale

generale din 05 noiembrie 2023, la poziția 52. Această hotărâre nu este abrogată, iar

PP „Șansă” nu este exclus din listă.

Astfel, a constatat că cel puțin luând act de aceste prevederi legale, organele

electorale nu aveau nici-un drept să considere PP „Șansă” ca subiect care nu are

dreptul să depună contestații și să declare contestațiile inadmisibile, deoarece PP

„Șansă” este inclus în lista de partide care participă la alegeri în temeiul hotărârii

CEC nr.1165 din 09 august 2023.

Argumentul CEC precum că acest act pentru PP „Șansă” este cu efect consumat

și nu se mai aplică pentru reclamant este unul ilegal și total neîntemeiat.

Atât timp, cât nu există o hotărâre subsecventă a CEC de modificare a hotărârii

nr.1165 din 09 august 2023 de eliminare a poziției PP „Șansă”, nimeni nu poate

constata efectul inaplicabil al acestui act față de reclamant.

Dispoziția CSE nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a fost contestată în ordine de

contencios administrativ, iar la moment, se află în examinare în cadrul Curții de Apel

Chișinău.

Potrivit art.101 alin.(5) din Codul electoral, contestațiile cu privire la anularea

înregistrării unui concurent electoral suspendă de drept acțiunea hotărârii. Însăși

4

Dispoziția CSE nu a făcut nici-o derogare de la prevederile art.101 din Codul

electoral.

Astfel, nu există o decizie definitivă și executorie cu privire la excluderea

candidaților PP „Șansă” din alegeri. Deci statutul de subiect electoral nu a fost anulat,

în consecință PP „Șansă” are toate drepturile de a depune contestații.

Mai mult, la ultimele ședințe ale CEC, PP „Șansă” a fost subiectul mai multor

examinări, cu aplicarea diferitor sancțiuni în calitatea sa de subiect electoral, fapt

confirmat prin actele CEC.

În hotărârea CEC nr.1550 din 08 noiembrie 2023, deja după adoptarea

Dispoziției CSE, Comisia Electorală Centrală recunoaște explicit că PP „Șansă” mai

deține calitatea de concurent electoral.

Argumentul CEC precum că, prin dispoziția CSE s-au făcut derogări de la

Codul electoral și art.101 alin. (5) nu mai este aplicabil, este unul ilegal și abuziv.

Prin dispoziția contestată CSE, nu s-au făcut derogări de la art.101 din Codul

electoral, iar însuși faptul sumării de către CSE a drepturilor unor organe electorale -

această comisie s-a substituit acestora, astfel îi sunt direct aplicabile prevederile

art.101 alin.(5) Cod electoral.

Finalmente, statutul de concurent electoral al PP „Șansă” a trecut testul de

control jurisdicțional la examinarea unui caz similar în cadrul Curții de Apel

Chișinău. Astfel, candidatul la funcția de primar al s. Pitușca r-l Călărași i-a fost

anulată înregistrarea, iar instanța de fond a declarat acțiunea înaintată inadmisibilă

din motivul pierderii calității de subiect electoral și neafectarea dreptului în baza

art.17 Cod administrativ. Atât organul electoral, cât și instanța de judecată au motivat

decizia, inclusiv în baza Dispoziției CSE nr.92 din 03 noiembrie 2023 prin care a fost

anulată înregistrarea tuturor candidaților PP „Șansă”.

Prin Decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2023

(dosar Dosarul nr.3r-521/23 PIGD 2-23157242-02-3r-08112023), încheierea instanței

de fond a fost casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în fond.

Cu privire la garantarea dreptului fundamental la un proces echitabil, acces la

justiție și recurs efectiv, menționează că în cazul în care este păstrată abordarea

organelor electorale va fi grav afectat principiul accesului la justiție și a unui proces

echitabil și recurs efectiv garantat de art.6 și 13 al CEDO.

A declarat că nu poate fi invocat despre garantarea unui veritabil acces la justiție

și asigurarea unor căi efective de atac (un remediu efectiv), dacă fără motive

plauzibile din punct de vedere practic în cazul în care, din motive abuzive și

nejustificate, un concurent electoral eliminat abuziv din alegeri și care contestă

această decizie și se continuă să se judece pe cale judecătorească, este limitat în

dreptul său de a contesta pe cale administrativă și judecătorească acțiunile organelor

electorale cu privire la drepturile sale electorale, cu privire la garantarea unor alegeri

libere etc.

Dreptul la protecție juridică presupune existența unor garanții, care să permită

realizarea lor, iar excluderea posibilității de a exercita căile de atac împotriva

hotărârilor judecătorești limitează dreptul persoanei la apărarea juridică (HCC

7/2005).

A indicat că, potrivit art.114 din Constituție, justiția se înfăptuiește, în numele

legii, numai de instanțele judecătorești, instanțe care conform art.115, sunt Curtea

Supremă de Justiție, curțile de apel și judecătoriile. Curțile de apel și Curtea Supremă

de Justiție asigură controlul judiciar al hotărârilor pronunțate de instanțele de fond,

prin intermediul căilor de atac - apelul și recursul - modalitatea exercitării cărora este

5

descrisă în codurile re procedură civilă și penală. Curtea a reamintit că și art. 6 par. 1

din Convenția Europeană garantează fiecărui individ dreptul de acces la o instanță.

Potrivit Curții Europene, dreptul de acces la o instanță acoperă și dreptul de a

introduce apel sau recurs, în măsura în care astfel de căi de atac sunt reglementate de

legislația națională (HCC 16/2013).

Dreptul de acces la justiție poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural,

cu condiția ca acestea să fie rezonabile și proporționale cu scopul urmărit (HCC

4/2016). În speța examinată, legiuitorul nu a motivat nicicum rezonabilitatea și

proporționalitatea introducerii unor astfel de limitări a căilor de atac.

Dreptul fiecărei persoane la un proces judiciar independent și imparțial este

fundamental, fiind un element de bază al democrației și al statului de drept. Potrivit

art.20 din Constituție, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea

instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile,

libertățile și interesele sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.

Acest drept reprezintă o premisă și o reală garanție a respectării tuturor

drepturilor omului consfințite în actele normative interne și internaționale. Dreptul

persoanei de a se adresa justiției este o condiție sine qua non în asigurarea eficienței

exercitării drepturilor și libertăților sale.

Accesul liber la justiție este un principiu complex, cuprinzând mai multe

raporturi juridice și drepturi fundamentale, prin care se poate garanta exercitarea lui

deplină. Astfel, Constituția garantează dreptul cetățeanului să fie protejat de abuzurile

autorităților publice. Totodată, prin impunerea unor restricții de procedură, legiuitorul

a limitat dreptul persoanei vătămate la o recunoaștere a dreptului pretins deoarece

orice nerespectare a procedurii prealabile îl va pune în imposibilitate de a merge în

instanță pentru a-și apăra drepturile sale.

Dreptul la un proces echitabil, reglementat de art.6 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare - Convenția), exprimă

dreptul fiecăruia la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen

rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită de

lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter

civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Afară de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale și actele normative interne ale statelor, dreptul la un proces echitabil

este statuat de Declarația Universală a Drepturilor Omului (art.10), de Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice (art.14 alin.(1)). Protecția

judiciară efectivă și completă poate fi realizată doar în condițiile unei adevărate

independențe a puterii judecătorești, care este învestită cu prerogativa de a asigura și

restabili, prin intermediul justiției, ordinea juridică în statul de drept. Orice activitate

judiciară trebuie să se întemeieze pe anumite principii fundamentale menite să

asigure caracterul unitar și coerența actului de justiție și, mai ales, realizarea

drepturilor și intereselor legitime ale celor implicați în actul de justiție.

Republica Moldova, fiind membră a Consiliului Europei, ratificând Convenția

Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și-a

asumat obligația de a garanta tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția sa drepturile și

libertățile proclamate de Convenție.

Astfel, sarcina primordială cu privire la aplicarea Convenției, parte integrantă a

sistemului legal intern, revine instanțelor judecătorești naționale. În cadrul judecării

cauzelor instanța urmează să verifice dacă legea sau actul ce va fi aplicat și care

reglementează drepturile și libertățile garantate de Convenție este compatibil cu

6

prevederile acesteia, iar în caz de incompatibilitate, instanța va aplica direct

prevederile Convenției, menționând acest fapt în hotărârea sa. Este relevantă și

jurisprudența recentă a Înaltei Curți în acest aspect.

Cu privire la incidența articolului 20 din Constituție, Curtea a subliniat că acesta

reglementează dreptul de acces liber la justiție și presupune că orice persoană are

dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente

împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

Dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic și efectiv, nu teoretic și

iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuție reclamă ca persoanele să beneficieze de o

posibilitate clară și concretă de a contesta un act care constituie o ingerință în

exercitarea drepturilor lor (HCC nr.31 din 17 decembrie 2020, § 36; DCC nr.106 din

01 iulie 2021, § 27).

Curtea a reamintit că condiția procesului echitabil trebuie înțeleasă ca o garanție

pentru respectarea principiilor fundamentale ale unui proces judiciar, i.e. a

principiului contradictorialității și a principiului dreptului la apărare, ambele

instituind egalitatea deplină a părților în proces (a se vedea HCC nr.22 din 6 august

2020, § 29).

Sub acest aspect, Curtea Europeană a reținut că principiul „egalității armelor”

reprezintă un element al conceptului mai larg de proces echitabil și este strâns legat

de principiul contradictorialității. Egalitatea armelor implică obligația ca fiecăreia

dintre părți să i se ofere o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții

care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj față de partea adversă (Regner v.

Cehia [MC], 19 septembrie 2017, § 146).

A constatat relevanță prevederile internaționale menționate supra cu privire la

cazul examinat. Or refuzul de a examina în fond contestația și declararea acesteia

inadmisibilă de toate organele electorale îngrădește dreptul la un proces echitabil,

acces la justiție și recurs efectiv.

A menționat că organul electoral era obligat să examineze contestația în fond o

dată cu procedura de confirmare/infirmare a alegerilor în circumscripția

corespunzătoare, iar refuzul nejustificat impune anularea actului administrativ cu

emiterea unei noi soluții de organul ierarhic superior.

A indicat că eliminarea candidaților prin aplicarea ștampilei „Retras” s-a

efectuat abuziv până la soluționarea contestațiilor depuse și contrar prevederilor

art.101 alin.(5) din Codul electoral care prevede suspendarea de drept a oricăror

hotărâri de acest gen.

Astfel, în ziua alegerilor, zeci de mii de cetățeni și alegători au fost lipsiți de

dreptul fundamental de a alege candidatul preferat din partea PP „Șansă”, iar sute de

candidați în fiecare circumscripție electorală au fost lipsiți de dreptul de a fi aleși.

După cum s-a menționat supra, candidații din partea partidului „Șansă”, reieșind din

toate sondajele recente, autorizate de Comisia Electorală Centrală, aveau șanse

incontestabile de a obține mandate de primar și consilieri.

Dat fiind eliminarea abuzivă din buletinul de vot al candidaților PP „Șansă”,

constată că rezultatele alegerilor din 05 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare sunt grav afectate și influențate. Or este evident faptul că dacă

candidații „Șansă” rămâneau în buletinele de vot, atunci rezultatele alegerilor erau să

fie total diferite.

A relatat că, conform art.174 alin.(1) din Codul electoral, consiliile electorale de

circumscripție ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă

procesele-verbale privind rezultatele alegerilor consiliilor electorale de circumscripție

7

ale unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau, după caz, Comisiei

Electorale Centrale. (2) Consiliile electorale de circumscripție, în termen de cel mult

10 zile de la data primirii rapoartelor, proceselor-verbale și altor documente

electorale de la birourile electorale, după caz, consiliile electorale de circumscripție

de nivelul întâi, dar nu mai devreme de soluționarea definitivă de către organele

electorale și instanțele de judecată a contestațiilor depuse conform procedurilor

stabilite, confirmă sau infirmă printr-o hotărâre legalitatea alegerilor din

circumscripția electorală respectivă și o transmit, în termen de 24 de ore după

adoptare, Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale de circumscripție

respective de nivelul al doilea, care publică rezultatele definitive.

În condițiile în care, la data de 05 noiembrie 2023 în circumscripția

corespunzătoare au fost eliminați abuziv din buletinul de vot candidații partidului

„Șansă”, acest fapt a influențat direct rezultatele alegerilor, fapt ce a generat

distribuirea incorectă a mandatelor.

În aceste circumstanțe, consiliul electoral de circumscripție are temeiuri de fapt

și de drept de a infirma alegerile în circumscripția corespunzătoare, conform

competențelor revăzute la art.174 din Codul electoral.

Cu referire la condiții de fond prin care este întemeiată cerința de infirmare a

alegerilor locale reține, că organele electorale, la eliminarea unui concurent electoral

din buletine s-au bazat pe un act administrativ abuziv și ilegal, act care nu are nimic

cu procedurile electorale, emis de un organ care nu are astfel de competențe.

Prin acest act administrativ contestatarul/reclamantul este prejudecat grav, și se

încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental de

a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminat în raport cu

alți concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o campanie electorală în

conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

Prin aceste acțiuni, CSE și CEC au încălcat flagrant prevederile art.6, art.10,

art.11, art.13, art.14, art.15 și art.3 protocolul I al CEDO, precum și art.2, art.6, art.32,

art.38, art.41 și 54 din Constituția RM, Legea privind regimul stării de urgență, de

asediu și de război, Codul electoral, depășindu-și grav competența.

A reținut, că acțiunile grave ale CSE și subsecvent a CEC, au avut anumite

premisele, care le-au generat.

Astfel, la data de 24 februarie 2022 Parlamentul a adoptat hotărârea nr.41

privind declararea stării de urgență. Motivul stării de urgență a fost declarat conflictul

militar din țara vecină, pericolul securității regionale. Parlamentul a acordat

competențe CSE reieșind din prevederile Legii nr.212/2004 privind regimul stării de

urgență, de asediu și de război. Aceste competențe au fost acordate în vederea

soluționării problemelor stringente care reies exclusiv din situația care a generat

instituirea stării de urgență.

A susținut că starea de urgență a fost prelungită de multe ori. Prin hotărârea

nr.274 din 21 septembrie 2023 Parlamentul, la solicitarea CSE și Guvernului, iarăși a

fost prelungită starea de urgență încă pentru 60 de zile. Potrivit notei informative și

declarațiilor Prim-ministrului în plenul Parlamentului necesitatea prelungirii stării de

urgență a fost dictată de ostilitățile militare din Ucraina, suprapunerea cu criza

energetică, potențiala criză a refugiaților, fapte ce pot afecta securitatea națională. De

asemenea s-a menționat că anterior atât Guvernul, cât și CSE nu și-a depășit

mandatul și nu a impus alte restricții ale drepturilor fundamentale, precum dreptul la

întruniri etc. Nici în raportul CSE, nici în declarațiile Prim-ministrului din plen nu au

8

fost oferite date și informații prin care s-ar constata anumite amenințări la securitatea

națională generată de alegeri.

A remarcat, că potrivit competențelor CSE, atribuite prin art.2 al Hotărârii

Parlamentului nr.41/2022, Comisia nu a fost abilitată cu careva competențe în materie

electorală sau gestionare a proceselor electorale.

Mai mult ca atât, conform hotărârii nr.274/2023 de prelungire a stării de

urgență, Parlamentul expres a indicat la art.6 că prezenta stare de urgență nu

afectează organizarea și desfășurarea alegerilor pe teritoriul RM. Acest fapt înseamnă

că unicele organe competente rămân a fi doar Comisia Electorală Centrală și organele

electorale inferioare, care sunt perfect funcționale să administreze procesul.

În aceste circumstanțe a constatat faptul, că Comisia pentru Situații

Excepționale și-a depășit grav competențele delegate de Parlament implicându-se

ilegal în procesul electoral din Republica Moldova și substituind organele electorale.

Potrivit Dispoziției nr.92 din 03 noiembrie 2023 se fac derogări inadmisibile de

la prevederile Codului electoral. Prin ignorarea tuturor procedurilor legale cu privire

la sancționarea unui concurent electoral și anularea înregistrării acestuia, reclamantul

este afectat grav și i se încălcă drepturile fundamentale la alegeri libere și dreptul de a

fi ales, principii garantate de jurisprudența națională și internațională.

La fel, a reținut, că CSE și-a depășit grav competența atribuindu-și ilegal

competența Parlamentului de legiferare, anulând absolut nejustificat capitole întregi

din Codul electoral. De remarcat, că nici Legea nr.212/2004, dar nici hotărârea

Parlamentului nr.41/2022 nu acordat dreptul CSE de legiferare, de substituire a

Parlamentului, de substituire a regulatorului principal în domeniul alegerilor -

Comisia Electorală Centrală, autorități funcționale în totalitate.

A specificat că CSE a fost abilitat să ia măsuri legate de depășirea stării de

urgență, doar atât. Aceste măsuri se rezumă la problematica energetică, depășirea

consecințelor fluxului de migrați din Ucraina și anumite măsuri economice generate

de conflictul din țara vecină, nimic mai mult.

Nu există nici-o urgență legată de riscuri sau amenințări pentru securitatea

statului, după cum se menționează în dispoziție, anume din partea reclamantului.

Acuzațiile aduse PP „Șansă” sunt de-a dreptul aberante și ridicole. Nu există nici-un

act juridic definitiv sau vreo sentință de judecată care ar stabili vinovăția

reclamantului ca o entitate juridică colectivă în privința acelor grave acuzații aduse.

Motivele legate de război hibrid și amenințări din partea Federației Ruse sunt falsuri

ordinare și care nu au nimic comun cu activitatea reclamantului care se ghidează

strict de lege, iar candidații acestuia participă în campanie electorală, respectând

principiile unui proces electoral corect și legal.

După cum reiese din textul dispoziției, aceasta a fost adoptată în baza scrisorii

nr. E/11772 din 03.11.2023 a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). De

asemenea, din textul dispoziției reiese că, chipurile, au fost identificate acțiuni ale

”unor concurenți electorali, care atentează grav și într-o manieră ireversibilă asupra

desfășurării neviciate a exercițiului electoral, prin alterarea masivă, la nivel național,

a voinței libere a cetățenilor și utilizarea, în acest scop, a unor metode interzise de

lege care nu corespund conceptului de desfășurare corectă a campaniei electorale”.

Comisia continuă, invocând următoarele: ,,Serviciul de Informații și Securitate

a identificat activități de influențare a proceselor electorale pe tot teritoriul țării în

scopul promovării intereselor statului străin - Federația Rusă - prin intermediul unui

grup criminal organizat condus de cetățeanul Ilan Șor”.

9

Comisia mai invocă că ”...Serviciul de Informații și Securitate de comun cu

Inspectoratul General de Poliție, Centrul Național Anticorupție și Procuratura

Anticorupție a depistat și a documentat oferirea către Partidul Politic ”Șansă”, care

participă la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023 și este controlat de Ilan

Șor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, de proveniență externă și

utilizarea acestora de către concurentul electoral contrar procedurilor stabilite de

legislație, prin subminarea proceselor democratice, implicit cele electorale (fonduri

care au fost utilizate de către concurentul electoral pentru finanțarea ilegală a

campaniei electorale pe coordonatele de corupere politică a candidaților, coruperea

alegătorilor și manipularea opiniei publice)”.

Partidul Politic ,,Șansă” categoric respinge insinuările Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova și cele ale Serviciului de Informații și Securitate,

ca fiind absolut false, deoarece ele se bazează pe niște informații care nu corespund

atât circumstanțelor faptice ale cazului, cât și prevederilor legii.

Partidul Politic ,,Șansă” consideră că atât Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, cât și Serviciul de Informații și Securitate au dat dovada

transformării lor în agenți electorali ai partidului de guvernământ, având un singur

scop - ajutarea acestuia să scape, prin înlăturarea din cursa electorală, de un concurent

electoral, care se află în ascensiune, fiind susținut masiv de poporul Republicii

Moldova.

Partidul Politic ,,Șansă” constată că anume Comisia pentru Situații Excepționale

a Republicii Moldova și Serviciul de Informații și Securitate au viciat iremediabil

procesele democratice din Republica Moldova, transformând alegerile din 05

noiembrie 2023 într-o farsă, care grav afectează negativ exprimare liberă a voinței

poporului. Astfel, conchide că Dispoziția numită este arbitrară, ilegală și vădit

contravine prevederilor Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului (Convenția

Europeană a Drepturilor Omului).

De asemenea, Partidul Politic ,,Șansă” a declarat că nu promovează și niciodată

nu a promovat interesele statului străin - Federația Rusă, așa cum invocă Comisia în

dispoziția sa. Nici documentele statutare, nici cele programatice ale Partidului nu

conțin așa deziderat. Nici la ședințele organelor de conducere ale Partidului sau la

adunările membrilor săi niciodată nu s-a pus acest scop sau obiectiv. Nici Comisia,

nici SIS nu au prezentat careva probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar

fi dovedit acuzațiile grave, dar absolut nefondate, aduse la adresa partidului.

Aceste organe s-au limitat doar la a face niște declarații nefondate, de caracter

general, abstract, care atestă lipsa de probe. Unicul interes promovat de Partidul

Politic ,,Șansă” este interesul poporului Republicii Moldova, promovarea drepturilor

omului, libertăților fundamentale, edificarea statului de drept.

La fel de falsă este motivarea privind controlul Partidului Politic ,,Șansă” de

către Ilan Șor. Partidul Politic ,,Șansă” este oficial creat și legal înregistrat de

organele competente ale Republicii Moldova. Partidul are propriul Președinte și

propriile organe de conducere, care adoptă toate deciziile din numele Partidului.

Domnul Șor nu intră în numărul conducătorilor Partidului. Dânsul este un lider

neformal, care se bucură de mare respect din partea membrilor de partid, la fel cum dl

Șor de bucură de un respect deosebit în rândurile poporului Republicii Moldova.

Anume din aceste considerente Ilan Șor, în urma ultimului sondaj privind ratingul de

încredere, a ocupat al doilea loc, imediat după Președinta Maia Sandu. Dar, asta defel

nu înseamnă că Ilan Șor controlează partidul. Această afirmație este un fals, care nu

este confirmat de nici-o probă. Oricum ar fi, art.102 alin.(5) din Codul Electoral al

10

Republicii Moldova nu conține așa temei pentru anularea înregistrării subiectului

electoral.

Mai mult, Partidul Politic ,,Șansă” a invocat caracterul fals al motivării

Dispoziției nr. 92 din 03 noiembrie 2023 referitoare la finanțarea din străinătate a

partidului politic ,Șansă” de către Ilan Șor și comiterea actelor de corupție.

În acest sens a menționat că, Codul Electoral al Republicii Moldova nu interzice

finanțări din străinătate, cu condiția efectuării acestei finanțări de către un cetățean al

Republicii Moldova, în special, art.102 alin.(5) lit. c) Cod electoral.

Prin urmare, chiar și în situații ipotetice de finanțare a partidului de către Ilan

Șor, aceasta finanțare ar fi fost legală, fiind direct permisă de Codul Electoral. Totuși,

Partidul Politic ,,Șansă” neagă primirea finanțării din străinătate, fie din partea lui

Ilan Șor, fie din partea oricărei alte persoane.

Organele competente ale Republicii Moldova nu au demonstrat cine, când, de la

cine, unde, ce sume a primit. La fel, cum nu au demonstrat că aceste acțiuni ipotetice

au fost efectuate de către partid sau că ele fusese autorizate de către partid.

Organele competente ale statului nu au adus la cunoștința partidului sau

conducerii acestuia probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar fi

demonstrat că acceptarea ipotetică a finanțării ilegale este imputabilă întregului Partid

Politic ,,Șansă” sau că cineva dintre candidații partidului a fost implicat în acte de

corupție.

Partidului Politic ,,Șansă” nu i-a fost dată posibilitatea să se folosească de

serviciile avocatului și să-și pregătească poziția de apărare.

Odată ce în urma activității Comisiei pentru Situații Excepționale au avut de

suferit mai mult de 600 de candidați la funcția de primar și mai mult de 6000 de

candidați la funcția de consilier, vinovăția cărora nu fusese nici constatată, nici măcar

examinată, Partidul Politic ,,Șansă” constată că statul a aplicat în privința candidaților

Partidului Politic ,,Șansă” o pedeapsă colectivă, neprevăzută de lege, fără a stabili

legal fie vinovăția partidului ca o entitate politică, fie responsabilitatea fiecăruia

dintre candidații partidului.

De asemenea, Partidului Politic ,,Șansă”, invocă fals în motivarea dispoziției

nr.92 din 03 noiembrie 2023 referitor la manipularea opiniei publice. Or, nici

Comisia, nici SIS nu specifică în ce constă această ,,manipulare”, nu este indicat cine

a comis această manipulare, când, unde, în ce circumstanțe.

Insistă, că nici partidului, nici candidaților acestuia nu le-a fost acordată

posibilitatea să-și apere interesele legitime, să aibă acces la probe, să se bucure de

serviciile avocatului sau să-și prezinte explicațiile. Nici la ședința Comisiei pentru

Situații Excepționale reprezentanții partidului nu au fost invitați.

Toate acestea manifestă cu lux de amănunte că sarcina Comisiei era scoaterea

cu orice preț a Partidului Politic ,,Șansă” din cursa electorală, ci nu aflarea

adevărului. În aceste condiții și împrejurări, Partidului Politic ,,Șansă” invocă

caracterul fals al motivării dispoziției nr.92 și în partea referitoare la ”manipularea

opiniei publice”.

Chiar dacă de presupus că reprezentanții partidului își exprimau criticism în

adresa partidului de guvernământ, acest criticism nicicum nu poate servi drept temei

pentru anularea înregistrării subiectului electoral din două considerente majore.

Primul, așa temei nu este prevăzut de art. 102 alin.(5) Cod Electoral. Al doilea,

libertatea de exprimare este unul dintre pilonii de bază ai democrației moderne de tip

european, fără de care democrația nu există și regimul se transformă într-o dictatură.

11

Anume din aceste considerente Convenția Europeană a Drepturilor Omului în art.10

garantează tuturor cetățenilor Europei utilizarea acestui drept fundamental.

A invocat că la caz a fost încălcată competența, or nici Codul Electoral nu

prevede dreptul SIS sau Comisiei să inițieze procedura de anulare a înregistrării

concurenților electorali.

Din articolul 72 alin. (3), (4) din Codul Electoral este clar că competența asupra

pronunțării referitor la anularea înregistrării concurenților electorali aparține

instanțelor de judecată. În prezentul caz, decizând asupra anulării înregistrării

concurentului electoral, Comisia pentru Situații Excepționale și-a asumat

competențele instanței de judecată și, prin urmare, ar fi trebuit sa activeze potrivit

regulilor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, garantând Partidului

Politic ,,Șansă” respectarea tuturor drepturilor la un proces judiciar echitabil,

garantate de acest articol. Ceea ce nu a avut loc.

Prin urmare, Partidul Politic ,,Șansă” consideră că atât lui, cât și candidaților

acestuia li s-au încălcat drepturile garantate de art. 6 din Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului. Consideră, că instituțiile statului, dacă au anumite dubii sau probe

de comiterea unor infracțiuni nu acționează, respectând procedurile legale

corespunzătoare potrivit legislației procesual penale și cu respectarea principiului de

nevinovăție, principiului individualizării pedepsei, cu asigurarea unui proces

contradictoriu și echitabil, inde fiecare să aibă dreptul la apărare.

În cazul în care autoritățile au depistat cazuri de corupere a alegătorilor sau

finanțare ilegală, trebuiau să ia măsuri individuale pe fiecare caz în parte în baza

probelor iar persoanele vinovate să fie trase la răspundere. În loc să investigheze

fiecare caz separat, CSE, împreună cu SIS au decis să eludeze toate procedurile legale

posibile și să pedepsească, fără judecată tot partidul cu tot cu acei cca 700 de

candidați la funcția de primar și peste 9000 de candidați la funcția de consilieri locali

și raionali.

CSE nu a avut niciun drept legal să se substituie organelor electorale. Este de

remarcat faptul că în perioada electorală, toate contestațiile se examinează în regim

urgent - maxim 3 zile dar nu mai târziu de ziua alegerilor. Astfel, în cazul în care

existau probe concludente și temeiuri juridice de anulare a unor candidați atunci

probele respective urmau a fi transmise către acele organe electorale care, potrivit

competenței urmau să ia deciziile de rigoare, dar întrun proces individual și în baza

unor criterii obiective. Astfel, nu era nevoie de nicio urgență și organ excepțional.

Argumentarea CSE în baza unor informații de la SIS cu privire la unele pretinse

acțiuni de destabilizare, corupere sau implicare a factorilor externi nu au nicio

legătură cu PP „Șansă”. În afară de niște presupuneri și acțiuni provocatoare din

partea unor oponenți politici nu există nicio probă, nu mai vorbim de vreun act juridic

definitiv în acest sens. Considerăm că CSE nu a motivat nicicum caracterul

excepțional al acestei măsuri, element obligatoriu în asemenea situații pentru a evita

abuzurile autorităților și încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

A reținut, că problema privind starea de urgență a fost examinată de către Curtea

Constituțională care a ridicat și punctat unele elemente importante relevante acestui

caz în hotărârea emisă nr.15/2021) și hotărârea nr.17/2020, prin care Curtea a

examinat unele prevederi din legea nr. 212/2044 privind starea de urgență, de asediu

și de război.

A indicat că principiile enumerate în hotărârile enunțate de către Curtea

Constituțională sunt relevante speței descrise, dat fiind că nu doar Parlamentul

urmează să aplice cu precauție instituția stării de urgență, dar în primul rând CSE este

12

obligat să aplice acele competențe delegate cu precauție maximă și doar în strictă

conformitate cu motivele care au generat starea de urgență, doar în cazuri

excepționale când alte măsuri ordinare nu sunt posibile și nu în detrimentul

respectării drepturilor fundamentale ale omului. Cu regret, prin adoptarea dispoziției

contestate CSE practic și-a atribut competenta Parlamentului de legiferare, fiind

abrogată procedura de anulare a înregistrării uni concurent electoral cu revizuirea

temeiurilor de eliminare din alegeri prevăzute de Codul Electoral. Mai mult ca atât

CSE și-a atribuit competenta exclusivă a organelor electorale de sancționare a

concurenților electorali.

CSE a ignorat toate principiile prenotate, a impus restricții total nemotivate și

disproporționate, fiind grav încălcate prevederile Constituției și Convenției europene.

Dispoziția nr.92 din 03 noiembrie 2023 restrânge unele drepturi și libertăți ale

cetățenilor sau creează premise pentru fentarea drepturilor constituționale ale

acestora, ignorând și omițând aplicabilitatea în timp, în pofida testului de

proporționalitate statuat expres în art.54 din Constituția Republicii Moldova. În

opiniile expuse, Comisia de la Veneția subliniază importanta principiului

proporționalității. Această cerință trebuie să se aplice atât pentru deciziile privind

restricțiile de circulație, cât și pentru implementarea lor și măsurilor aferente care pot

afecta alte drepturi și libertăți, care pot consta în restricții suplimentare ce pot fi

impuse populației în timpul restricțiilor de circulație, ca de exemplu închiderea

școlilor sau a companiilor, restricții privind furnizarea de servicii publice sau

interzicerea evenimentelor publice, sau activitățile de securitate întreprinse de

autorități în acest context. Similar restricțiilor de circulație, toate aceste măsuri

trebuie să fie proporționale cu amenințarea și cu iminența acesteia, nu trebuie să aibă

o durată mai mare decât amenințarea în sine și trebuie să se aplice doar în regiunile

afectate de aceasta. Importanta principiului proporționalității este confirmată de

Constituție.

A menționat că potrivit Opiniei amicus curiae nr.1020/2021 din 23 martie 2021,

adoptate de Comisia de la Veneția, articolul 1 alin.(3) din Constituție prevede că

„Republica Moldova este un stat de drept, democratic [...]”. Unul dintre elementele

centrale ale preeminenței dreptului este certitudinea juridică.

CSE nu a motivat în ce măsură competențele ordinare ale executivului sau

regulatorului electoral sunt insuficiente pentru depășirea riscurilor presupuse și

menționate în contextul situației de criză și în ce măsură derogarea de la lege și

preluarea competenților unui organ autonom poate compensa deficiența în discuție.

Nu a existat nicio motivare care să reflecte standardul proporționalității, în privința

restricțiilor privind dreptul de a fi ales, libertatea de expresie, dreptul la informare,

drepturi violate din dispoziția contestată.

În opinia Comisiei de la Veneția (Opinia nr.359/2005 cu privire la protecția

drepturilor omului în situațiile de urgență; Opinia nr.838/2016 cu privire la proiectul

legii constituționale a Franței „Privind protecția Națiunii”, HCC nr.10 din 13 aprilie

2020, § 46), care a menționat că starea de urgență nu implică suspendarea temporară

a principiului preeminenței dreptului și nu îi autorizează pe cei care sunt la putere să

acționeze astfel încât legea să fie încălcată, pentru că sunt obligați să respecte aceste

principii permanent și preeminența dreptului trebuie să prevaleze.

CSE, practic în tot textul actului administrativ dă dovadă de părtinire și rea

credință de neimaginat. Unicul principiu de care s-a ghidat CSE este principul

prezumției de vinovăție. Fără nicio probă directă, doar în baza unor presupuneri din

partea SIS CSE a și emis deja rechizitoriul contra PP „ȘANSĂ”.

13

A notat că anularea înregistrării este cea mai dură sancțiune electorală.

Interpretarea și aplicarea prevederilor art.102 alin. (5) trebuie să fie certă și

accesibilă. Aceste norme se interpretează strict conform conținutului său și nu pot fi

deduse și interpretate reieșind din propriile presupuneri ale unor realități. În caz

contrar suntem în fața unei discreții arbitrare inadmisibile din partea unei autorități

publice.

Unul din principiile generale ale activității autorității publice este principiul

legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu

legea (art.21 Codul administrativ). Procedura administrativă trebuie să se realizeze

conform scopului (art.28 al Codului administrativ). Totodată, art.36 în coroborare cu

prevederile art. 21 Cod Administrativ reglementează principiul supremației dreptului.

Cu referire la norma art.137 Cod administrativ, reține că chiar dacă prin actul

administrativ unde se manifestă puterea discreționară se referă la aspectele care, într-

un cadru legal, conferă autorității publice (CSE/SIS) o anumită libertate de decizie,

acest lucru nu presupune în nici un caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în

mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității actului, sensului

legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului intern și internațional,

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului

urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se

efectuează cu respectarea principiilor legalității, oportunității și a echității.

Respectiv, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având obligația

de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu și-a

îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or, puterea discreționară nu trebuie

confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control, cum se pare că ar

sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.

Subsecvent, atunci când decizia administrativă nu respectă limitele exterioare

pe care legea le stabilește puterii discreționare a administrației, intervine excesul de

putere, motiv pentru care actul de constatare este ilegal.

A indicat, că în speță au fost încălcate drepturile fundamentale, garantate de art.

38 din Constituția și art.3 protocolul 1 al Convenției europene pentru apărarea

drepturilor omului și a liberaților fundamentale, ce se referă la voința poporului și

garantează cetățenilor dreptul de a fi aleși.

Relevanță la caz se reține jurisprudența CEDO, unde Curtea a recunoscut că,

atunci când legislația electorală sau măsurile luate de autoritățile naționale restrâng

dreptul candidaților luați individual de a candida la alegeri pe lista unui partid,

partidul respectiv poate, în această calitate, să se considere victima unei încălcări a

art. 3 din Protocolul nr. 1, independent de candidații săi [Partidul Laburist Georgian

împotriva Georgiei, pct.72- 74; Riza și alții împotriva Bulgariei, pct.142]. ...

restrângerea dreptului de a candida la alegeri, chiar dacă urmărește un scop legitim,

nu trebuie să aibă ca efect înlăturarea caracterului efectiv al acestui drept deoarece fie

condițiile sunt introduse prea târziu ori prea brusc, fie nu sunt suficient de clare.

Cu referire la existența unui echilibru corect între principiile concurente, în

Avizul consultativ din 08 aprilie 2022 pentru Curtea Supremă Administrativă a

Lituaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat, că la aprecierea

proporționalității unei măsuri generale care restricționează exercițiul dreptului de a

candida pentru ocuparea unei funcții elective, trebuie analizate următoarele chestiuni:

dacă durata restricției este limitată în timp sau dacă există posibilitatea de a solicita

reexaminarea acesteia; dacă restricția se aplică pe baza unor criterii obiective; dacă

14

procedura de aplicare a restricției este însoțită de suficiente garanții apte să asigure

protecția împotriva arbitrariului.

La fel, consideră, că actul contestat contravine standardelor și recomandărilor

unanim recunoscute, aprobate de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în

materie electorală din 2002. Același Cod al bunelor practici stipulează că egalitatea

șanselor trebuie garantată tuturor partidelor și candidaților și trebuie să stimuleze

statul să adopte o atitudine imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație echitabil

tuturor.

Un proces electoral echitabil și democratic presupune respectarea libertății de

exprimare și de asociere, de întrunire și de circulație, aderarea la principiul

supremației legii, dreptul de a înființa partide politice și de a candida la funcții

publice, principiul nediscriminării drepturilor egale pentru toți cetățenii, dreptul de a

nu fi victima acțiunilor de intimidare, precum și o serie de alte drepturi fundamentale

ale omului și libertăți, pe care statul este obligat să le apere și să le promoveze (HCC

29/2014 p.59).

A declarat că prin interzicerea unui cerc larg de persoane de a candida în cadrul

alegerilor se încalcă nu doar dreptul de a fi ales, dar și dreptul de asociere, or cel care

nu poate candida nu poate nici să se asocieze cu un partid pe lista căruia să candideze.

Astfel constatăm depășirea cadrului constituțional prevăzut la art.41 din Constituție,

dar și la art.11 din CEDO.

A subliniat că Partidul Politic ”Șansă” este o organizație care practică activitatea

politică, fiind susținută de zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova. Scopul

oricărei activități politice este accederea la putere pe cale constituțională pentru

realizarea sarcinilor programatice. Atingerea acestui obiectiv este posibil doar pe

calea participării în campanii electorale: prezidențiale, parlamentare, locale.

Participarea în activitatea politică fără a avea posibilitatea participării la alegerile

tuturor nivelelor, ar însemna profanarea dreptului la libera asociere și ar transforma

activitatea politică într-un exercițiu lipsit de orice sens. Corespunzător, statul este

obligat să asigure tuturor actorilor politici posibilități egale pentru desfășurarea

activității politice, inclusiv prin participarea la alegeri.

În prezentul caz, Republica Moldova, limitând ilegal și arbitrar participarea

Partidului Politic ,,Șansă” și candidaților acestui partid la alegerile locale din 5

noiembrie 2023, nu și-a îndeplinit obligațiunile ce reies din prevederile Art. 11 din

Convenție, prin ce vădit a încălcat dreptul Partidului Politic ,,Șansă” și a candidaților

acestuia la libera asociere.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat în repetate rânduri în

jurisprudența sa că partidele politice sunt o formă de asociere necesară pentru buna

funcționare a democrației și că, având în vedere importanța democrației în sistemul

Convenției Europene a Drepturilor Omului, o asociație, inclusiv un partid politic, nu

este exclus din domeniul de aplicare a protecției oferite de Convenție doar pentru că

activitățile sale sunt văzute de autoritățile naționale ca subminând structurile

constituționale ale statului și cerând restricții. În același timp, este necesar să se țină

seama de standardele de dezvoltare a practicii democratice europene, așa cum s-a

menționat deja în paragrafele precedente. Chiar și în cazul stării de urgență, trebuie

respectate obligațiile internaționale ale statului și trebuie luate orice măsuri cu

caracter excepțional care au un efect temporar clar definit în conformitate cu articolul

15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

15

În speța supusă judecării, autoritatea pârâtă a sfidat aceste principii

constituționale cu privire la proporționalitatea restrângerii unui drept fundamental și

neafectarea substanței dreptului.

Prin raportare a acestor cerințe la cauza dedusă judecății, concluzionează, că

prin sancțiunea dispusă de către pârât, Hotărârea CEC contestată reprezintă o

ingerință disproporționată în substanța dreptului de a fi ales, drept garantat de legea

fundamentală și de Convenția Europeană.

A relatat că situația premisă de sancționare a Partidului Politic „Șansă” și

eliminare a candidaților din alegeri nu are suport factual reprezentând o distorsionare

deliberată a realității, orientate spre hărțuirea unui concurent electoral.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, dreptul de a fi ales, prevăzut de art.3 din

Protocolul nr.1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, nu este absolut și permite „limitări implicite” (cauza

Matthews împotriva Regatului Unit, Hotărârea CEDO din 18 februarie 1999, §63).

Însă aceste limitări trebuie să fie înscrise într-un proces echitabil, fără abuzuri.

Sperăm la o abordare juridică corectă și imparțială din partea instanței de judecată la

soluționarea acțiunii în contestare, cu luarea în calcul că emiterea hotărârii CEC nr.

1483 din 24 octombrie 2023 se bazează pe presupuneri lipsite de suport factual și

fundament legal.

Prin dispoziția CSE a fost un abuz de drept veritabil, când un grup (CSE) a

urmărit direct distrugerea mai multor drepturi fundamentale protejate de Convenție -

dreptul la libera exprimare, dreptul de asociere și alegeri libere.

Respectiv, consideră, că reieșind din atribuțiile Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, prevăzute la art.22 al Legii nr.212 - XV din

24.06.2004 și în Regulamentul CSE aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1340 din

04.12.2001, Comisia este creată pentru exercitarea unor măsuri menite să reducă

riscul declanșării situației excepționale. În cazul emiterii Dispoziției nr.92 din

3.11.2023 se instituie restricții și îngrădiri inadmisibile a dreptului de a fi ales,

libertatea de exprimare, libertatea de asociere, și altele.

Prin urmare, măsurile instituite de CSE nu urmăresc realizarea scopului creării

acesteia și nu sunt rezonabile. Motiv pentru care, constată că dispoziția CSE, dar și

indicațiile ulterioare ale CEC nu puteau fi executate.

Consideră că sunt relevante la caz unele concluzii preliminare ale misiunii

internaționale de observare a alegerilor sub egida OSCE/ODIHR, de comun cu

Parlamentul European și Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului

Europei, cât și unele concluzii ale misiunii internaționale de observare a alegerilor

ENEMO. 130. Urmare a celor expuse supra, în acest caz de grave încălcări ale

legislației și principiilor internaționale, consideră că urmează a fi aplicate direct

prevederile tratatelor internaționale și Legea Supremă a Republicii Moldova cu

privire la garantarea dreptului la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

În concluzie, reclamantul a reținut că, autoritatea pârâtă a adoptat un act

administrativ contrar legii; forma și conținutul actului administrativ contravine

prevederilor imperative ale legii; la examinarea procedurii administrative

contestatarul nu a fost invitat și audiat, fiind încălcate drepturile procedurale, de a se

apăra și a prezenta probe; reclamantul a fost tratat de către autoritatea pârâtă cu

dispreț, ură și prejudecată din motive politice, fapt ce violează principiul bunei

credințe și imparțialității; prin declararea contestației inadmisibile, autoritatea pârâtă,

contrar prevederilor legale și circumstanțelor de fapt, a limitat dreptul reclamantului

16

la un proces echitabil, acces la justiție, la un recurs efectiv și la dreptul de a cere

restabilirea dreptului vătămat.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 15 noiembrie 2023, s-a

respins cererea de chemare în judecată înaintată de Partidul Politic „Șansă” împotriva

Consiliului electoral al circumscripției electorale raionale Glodeni nr.19 privind

anularea actului administrativ, obligarea CECER Glodeni nr.19 să examineze

contestația în fond și să infirme rezultate alegerilor generale locale în circumscripția

electorală și obligarea CECER Glodeni nr.19 să solicite Comisiei Electorale Centrale

aplicarea prevederilor art.176 Cod electoral, ca fiind neîntemeiată.

La 16 noiembrie 2023, ora 09:42, Partidul Politic ,,Șansă” prin intermediul

poștei electronice a instanței de fond a expediat apel nemotivat împotriva hotărârii

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 15 noiembrie 2023, solicitând casarea

integrală a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a

contestației formulate de Partidul Politic ,,Șansă”.

La 17 noiembrie 2023, ora 10:13, Partidul Politic ,,Șansă” a expediat prin

intermediul poștei electronice în adresa Curții de Apel Bălți apelul motivat împotriva

hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 15 noiembrie 2023.

Prin decizia din 18 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a casat integral

hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 15 noiembrie 2023, adoptată în

cauza civilă la contestația în contencios administrativ formulată de Partidul Politic

”Șansă” împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Glodeni nr.19,

terț Comisia Electorală Centrală privind anularea hotărârii nr. 77 din 8 noiembrie

2023, emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Glodeni nr. 19,

obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Glodeni nr.19 să

examineze contestația în fond și să infirme rezultatele alegerilor generale locale în

circumscripția electorală raională Glodeni nr. 19, obligarea Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale Glodeni nr. 19 să solicite Comisiei Electorale Centrale

aplicarea prevederilor art. 176 din Codul electoral și declararea alegerilor locale nule

în această circumscripție electorală, cu emiterea unei noi decizii, potrivit căreia

contestația formulată de Partidul Politic ,,Șansă”, s-a declarat inadmisibilă.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale a RM nr.1108 din 4 iulie 2023 s-a stabilit data de 5 noiembrie

2023 pentru desfășurarea alegerilor locale generale.

Prin hotărârea CEC nr.1165 din 09.08.2023 s-a aprobat lista partidelor politice,

înregistrate la ASP, care au dreptul să participe la alegerile locale din 05.11.2023.

Partidul Politic ,,Șansă” a fost înregistrat sub nr.52.

În conformitate cu art.207 alin.(1) din capitolul II Cod administrativ, instanța

verifică din oficiu, dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Conform art.207 alin.2-4 Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ

se declară inadmisibilă în special când: a) există o hotărâre judecătorească definitivă

cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de

drept; b) există o încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în

legătură cu faptul că reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un

litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că

între parți s-a încheiat o tranzacție de împăcare; c) la aceeași sau la altă instanță de

judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași

temeiuri de drept; d) acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la

17

art.209; e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă,

a unui drept în sensul art.17; f) nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art.208; g)

acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens; h) cererea de

chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și

art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor

specificate la alin.(2) lit. a) - e) exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a

aceluiași reclamant cu aceeași acțiune. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza

temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate

în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Instanța de apel a reținut că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate a acțiunii și în același timp oferă un drept exclusiv

al judecătorului de a filtra acțiunile în contencios administrativ, inclusiv sub aspectul

verificării obiectului și subiecților acțiunii în contencios administrativ.

Instanța de apel a menționat că reglementări similare cu privire la admisibilitate,

la caz a contestațiilor, sunt stipulate la art.93 Cod electoral, ce stabilesc că organele

electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

contestației. Dacă este inadmisibilă, contestația se declară ca atare prin hotărâre a

organului electoral.

Contestația se declară inadmisibilă, în special, când: a) a fost depusă de un alt

subiect decât cel stabilit la art.94 alin.(1) și (2) sau de o persoană fără împuterniciri în

acest sens; b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile; c) a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod; d) nu corespunde

cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de organul electoral; e) contestatarul nu poate revendica încălcarea

drepturilor sale electorale, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art.91

alin.(1) lit. d) și alin.(6); f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între

aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; g) a fost depusă

concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de

judecată, în condițiile art.99.

La rândul său, art. 94 alin.1-3 Cod electoral prevede că, (1) în calitate de subiect

al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul

electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică

încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte

normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au

dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit. g). (2) Funcționarii

electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au solicitat acreditarea

observatorilor pot depune contestații împotriva organului electoral care le-a aplicat

sancțiunile prevăzute de art.102 alin.(6) și alin.(8). În aceste cazuri, legalitatea

hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior. (3) Contestatarii depun

cererea și/sau participă la procedura de examinare a contestațiilor personal sau prin

intermediul reprezentanților împuterniciți în condițiile Codului administrativ sau,

după caz, ale Codului de procedură civilă. În cadrul organelor electorale, depunerea

cererii și/sau participarea la procedura de examinare a contestațiilor se stabilește în

baza hotărârilor aprobate de Comisia Electorală Centrală.

18

Prin Dispoziția nr. 92 din 03 noiembrie 2023 a CSE a R. Moldova, s-a anulat

înregistrarea concurenților electorali desemnați de către PP ,,Șansă” în cadrul

alegerilor locale generale din 05 noiembrie 2023. Iar, prin hotărârea CEC nr. 1543

din 03 noiembrie 2023 ,,Cu privire la dispoziția nr. 92 din 3 noiembrie 2023 a CSE a

Republicii Moldova”, s-a dispus că: Consiliile electorale de Circumscripție și

birourile electorale ale secțiilor de votare vor revoca hotărârile ce vizează

confirmarea reprezentanților în cadrul acestora și a persoanelor de încredere ale

concurenților electorali din partea PP ,,Șansă”. Birourile electorale ale secțiilor de

votare sau, după caz, consiliile electorale care îndeplinesc atribuțiile biroului electoral

al secției de votare vor aplica ștampila cu mențiunea ,,RETRAS” în toate buletinele

de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali din partea PP ,,Șansă” .

Astfel, instanța de apel făcând referire la prevederile art. 207 din Cod

administrativ, art. 93 alin. (2) lit. a), art. 94 alin.(1) și (2), 27 lit. g) din Codul

electoral, a constatat că în urma anulării înregistrării tuturor candidaților PP ,,Șansă”

la alegerile locale generale din 05 noiembrie 2023, ultimul nu mai deține statut de

concurent electoral și nici nu poate să-l obțină în cadrul scrutinului în cauză, din

motiv că termenul legal stabilit pentru înregistrarea candidaților a expirat, respectiv

partidul politic vizat nu mai poate participa la alegerile locale generale din 2023. Iar,

odată cu pierderea calității de concurent electoral, subiectul în cauză nu poate

pretinde încălcarea drepturilor electorale vătămate, inclusiv revindecarea acestora în

cadrul procedurii administrative electorale, ceea ce denotă caracterul inadmisibil al

revindecărilor din acțiune.

La data de 19 noiembrie 2023, ora 14.23, Partidul Politic „Șansă, a depus cerere

de recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a

solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei

noi decizii de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a redat temeiurile de fapt și de drept din acțiune și din

cererea de apel. Suplimentar, a menționat că prin declararea acțiunii ca inadmisibilă,

instanța și autoritatea pârâtă au limitat dreptul Partidului Politic „Șansă” la un proces

echitabil, acces la justiție, la un recurs efectiv și la dreptul de a cere restabilirea

dreptului vătămat. Recursul a fost întemeiat în baza prevederilor art. 2451 alin. (1), lit.

b), d) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

În virtutea alineatului 8 al aceluiași articol, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

Decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la 18 noiembrie 2023, și

conform extrasului din poșta electronică, decizia a fost notificată recurentului la 18

noiembrie 2023, ora 13:26, (f.d. 74, vol.II).

Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic „Șansă”, în

raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă:

19

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,

invocate în recurs de către Partidul Politic „Șansă”, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

20

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Partidul Politic „Șansă”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de

Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu echivalează cu

un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„Șansă”.

21

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230

și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Partidul Politic „Șansă” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

22