2ac-263/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- instanta competenta sa examineze actiunile impotriva Comisiei Electorale Centrale variaza in functie de natura juridica a actului administrativ contestat.
2ac-263/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență
dintre Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel
Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Național
Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la
anularea actului administrativ,
(Dosarul nr. 2ac-263/24
NR. PIGD 2-24062215-01-2cc-25062024)
Instanța competentă să examineze acțiunile împotriva Comisiei
Electorale Centrale variază în funcție de natura juridică a actului
administrativ contestat.
04 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Soluționând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 10 iunie 2024, Partidul Politic Partidul Național
Moldovenesc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei
Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ (f.d. 9-18).
Cererea de chemare în judecată în contencios administrativ depusă de
Partidul Politic Partidul Național Moldovenesc a fost repartizată, în mod
automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a
Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, Igor Barbacaru (f.d. 1).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 11 iunie
2024, s-a transmis Curții de Apel Chișinău, pentru examinare după
competență cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic
Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu
privire la anularea actului administrativ (f.d. 82-83).
Prin încheierea din 17 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
ridicat conflict negativ de competență la judecarea cererii de chemare în
judecată înaintată de Partidul Politic Partidul Național Moldovenesc
împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului
administrativ. S-a transmis dosarul pentru soluționarea conflictului negativ
de competență apărut la Curtea Supremă de Justiție. S-a suspendat procesul
la examinarea cauzei de contencios administrativ, la cererea de chemare în
judecată înaintată de Partidul Politic Partidul Național Moldovenesc
împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului
administrativ (f.d. 171-174).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
1
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 200 alin. (3)-(4) din Codul administrativ:
„Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea
participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11 din Codul administrativ:
„Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.
Destinatarul unui act administrativ individual este doar persoana către care actul
administrativ se îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ
individual, nu sânt destinatarii acestuia.
Un act administrativ de acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești este
un act administrativ individual prin care o astfel de prestație se acordă pentru un număr
determinat sau nedeterminat de perioade succesive.”
Art. 12 din Codul administrativ:
„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat
sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se
supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un
număr nedeterminat de situații identice.”
Art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță
acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu
se supun controlului de constituționalitate.”
2
Art. 26 alin. (1) lit. c) din Codul electoral:
„În calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală:
c) colectează și sistematizează rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor
politice, rapoartele privind auditul partidelor politice, rapoartele privind finanțarea
campaniilor electorale prezentate de concurenții electorali sau participanții la referendum
și rapoartele privind finanțarea grupurilor de inițiativă.”
Art. 98 alin. (1) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată
competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
1) judecătoriile în primă instanță soluționează contestațiile împotriva
acțiunilor/inacțiunilor și a hotărârilor organelor electorale după efectuarea procedurii de
examinare a cererii prealabile.
2) Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță:
a1) contestațiile împotriva deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu
prevederile art. 68 alin. (51);
a) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a actelor administrative ale
Comisiei Electorale Centrale;
b) contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a deciziilor Consiliului
Audiovizualului.”
Art. 91 alin (5) din Codul electoral:
„Acțiunile în contencios administrativ privind legalitatea deciziilor organelor
electorale emise în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), a hotărârilor Comisiei
Electorale Centrale și a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu
reflectarea alegerilor, precum și cele privind acțiunile/inacțiunile acestora se depun, fără
respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău.”
Art. 1 din Codul electoral:
„Perioada electorală, este definită ca intervalul cuprins între ziua intrării în vigoare
a actului privind stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt
confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile. Data începerii
perioadei electorale se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.”
Art. 94 alin. (1) și (2) din Codul electoral:
„În calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat,
grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la
referendum care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod
și de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice
care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g). Funcționarii
3
electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au solicitat acreditarea
observatorilor pot depune contestații împotriva organului electoral care le-a aplicat
sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (6) și alin. (8). În aceste cazuri, legalitatea hotărârii
se contestă la organul electoral ierarhic superior.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În speța dedusă judecății, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
2541 din 28 mai 2024 „Cu privire la exercitarea atribuției de supraveghere a
rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul
II al anului 2023” a fost adoptată în contextul realizării atribuțiilor în
domeniul supravegherii și controlului privind finanțarea activității de bază a
partidelor politice și nu a activității financiare din campania electorală.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că faptele
menționate în hotărârea nr. 2541 din 28 mai 2024, emisă de Comisia
Electorală Centrală, nu se încadrează în procedurile și etapele procesului
electoral conform bazei legislative. Prin urmare, obiectul litigiului nu poate
fi considerat un raport electoral. În consecință, litigiul trebuie tratat ca unul
administrativ. Astfel, cauza urmează să fie încadrată și soluționată conform
normelor procedurale specifice contenciosului administrativ, asigurând
astfel respectarea principiilor de drept administrativ și protejarea drepturilor
părților implicate.
Mai mult, actele administrative contestate cad sub incidența Legii nr.
294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, procedura
administrativă fiind efectuată corespunzător Codului administrativ.
Așadar, având în vedere că cauza nominalizată este de natură
administrativă și nu electorală, competența de soluționare revine Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, conform competenței teritoriale în materie de
contencios administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
hotărârea contestată are o destinație unică și după îndeplinirea ei, își va
epuiza efectul.
4
Caracterul individual al unui act administrativ derivă din întrunirea
cumulativă a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz
individual în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea, sau stingerea
raporturilor juridice de drept public.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă
că, soluționând cererea prealabilă depusă de Dragoș Galbur, președintele
Partidului Politic Partidul Național Moldovenesc, în hotărârea nr. 2578 din
05 iunie 2024 „Cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-7/14164 din 30 mai
2024”, Comisia Electorală Centrală a indicat în mod expres că aceasta poate
fi contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 63-67).
Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță
de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru
ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața
căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța
trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de
drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție
este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului
de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane
la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în
fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.
Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că la caz, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a constatat
competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani pentru examinarea acțiunii
depuse de Partidul Politic Partidul Național Moldovenesc împotriva
Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este
înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de
competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani la examinarea și soluționarea acțiunii depuse de Partidul Politic
5
Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu
privire la anularea actului administrativ.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 191, 200 alin. (3) și 230
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la examinarea
cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de chemare în
judecată depusă de Partidul Politic Partidul Național Moldovenesc împotriva
Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ.
Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Partidul Politic Partidul Național Moldovenesc împotriva
Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ, se
remite la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6