2ac-229/24 — suspendarea executarii actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-229/24 2-24058908-01-2cc-07062024 Î N C H E I E R E 10 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea depusă de Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024, c o n s t a t ă: La 31 mai 2024, Partidul Național Moldovenesc, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cerere privind suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2541 din 28 mai 2024. Prin încheierea din 31 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea privind suspendarea actului administrativ înaintată de reclamantul Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale privind suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2541 din 28 mai 2024, a fost strămutată pentru examinare după competență la Curtea de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, instanța a considerat justificat de a ridica conflictul negativ de competență și a suspendat examinarea acțiunii depusă de Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024, dosarul fiind transmis pentru soluționarea conflictului negativ de competență Curții Supreme de Justiție. Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că este necesar de a remite cauza Curții de Apel Chișinău, care este instanța competentă pentru judecarea cauzei. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 58 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, autoritatea publică în fața căreia s-a ivit conflictul de competență suspendă din oficiu procedura administrativă și o înaintează către autoritatea publică în drept să soluționeze conflictul apărut. Conflictele de competență pot fi:a) pozitive – cînd două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă. 1 Articolul 200 din Codul administrativ prevede că instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze conflictul de competență.

Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de apel se soluționează de către curtea de apel respectivă. Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că actul administrativ, ca orice act juridic, reprezintă forma juridică principală de activitate a administrației publice, care constă într-o manifestare de voință expresă, unilaterală și supusă unui regim de putere publică precum și controlului de legalitate al instanțelor judecătorești, care emană de la autorități administrative sau de la persoane private autorizate de acestea, prin care se nasc, modifică sau sting drepturi și obligații corelative.

Actele cauzei denotă că, la 31 mai 2024, Partidul Național Moldovenesc, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cerere privind suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2541 din 28 mai 2024. Prin hotărârea nr.2541 din 28 mai 2024, pct.6 a Comisiei Electorale Centrale Republicii Moldova a fost atenționat Partidul politic Partidul National Moldovenesc asupra obligației de a respecta art. 311 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 și a fost somat să verse în bugetul de stat suma de 65 000 de lei primită contrar prevederilor legale de la persoana fizică Dragoș Galbur (IDNP XXXX), fapt constatat în pct. 14.1. și 26.1. din partea descriptivă a prezentei hotărâri, cu informarea până la ora 15:00 a zilei de 31 mai 2024, despre măsurile întreprinse și prezentarea documentelor ce confirmă virarea în bugetul de stat a sumei de 65 000 de lei.

Neexecutarea obligației în termenul indicat va duce la suspendarea virării alocațiilor de la bugetul de stat în mărimea sumei încasate cu încălcarea legii începând din luna imediat următoare lunii în care a fost suspendat acest drept. Așadar, prin cererea depusă la 31 mai 2024, Partidul Național Moldovenesc, a solicitat suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2541 din 28 mai 2024 prin care s-a atenționat Partidul politic Partidul Național Moldovenesc asupra obligației de a respecta art. 311 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 și a fost somat să verse în bugetul de stat suma de 65 000 de lei primită contrar prevederilor legale de la persoana fizică.

Respectiv, în conformitate cu art. 91 alin. (1) din Codul electoral, în sensul prezentului cod, prin contestație se înțelege cererea (sesizarea) în formă scrisă, inclusiv cererea prealabilă, prin care: se cere revizuirea, anularea, în tot sau în parte, ori emiterea unui act administrativ de către organul electoral, realizarea unei acțiuni sau obligarea organului electoral la inacțiune; se contestă acțiunile/inacțiunile considerate ca ilegale ale subiecților înregistrați, acreditați sau confirmați ori care urmează a fi înregistrați, acreditați sau confirmați de către organele electorale, denumiți în continuare subiecți electorali; se contestă faptele considerate ca încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicității electorale; se contestă faptele considerate ca încălcare a cadrului normativ cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale, a 2 candidaților desemnați, a grupurilor de inițiativă și a participanților la referendum; se formulează critici în legătură cu alte încălcări ale legislației electorale.

Conform art. 91 alin. (5) din Codul electoral, acțiunile în contencios administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art.68 alin.(51), a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale și a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu reflectarea alegerilor, precum și cele privind acțiunile/inacțiunile acestora se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău.

Raportând cadrul legal la circumstanțele faptice ale litigiului dedus judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Curtea de Apel Chișinău corect a stabilit că obiect al prezentului litigiu îl constituie hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024 prin care s-a atenționat Partidul politic Partidul National Moldovenesc asupra obligației de a respecta art. 311 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 și somat să verse în bugetul de stat suma de 65 000 de lei primită contrar prevederilor legale de la persoana fizică. Însă, la soluționarea litigiu, eronat a interpretat prevederile art. 91 alin. (5) din Codul electoral. Or, din interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 91 alin. (5) din Codul electoral rezultă că sintagma „care au tangență cu reflectarea alegerilor” conținută în norma enunțată, se referă exclusiv la activitatea și competența Consiliului Audiovizualului.

Astfel, conform art. 90 alin. (15) din Codul electoral, în perioada electorală, Consiliul Audiovizualului monitorizează modul în care furnizorii de servicii media respectă declarațiile politicii editoriale pentru reflectarea alegerilor. În funcție de posibilitățile tehnice, sunt monitorizați prioritar furnizorii de servicii media generaliste și de știri care, potrivit măsurărilor efectuate de instituția specializată, au avut cele mai mari cote de audiență în ultimele trei luni anterioare lunii în care este stabilită data alegerilor. Iar, conform art. 18 din Codul electoral, misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Prin urmare, din normele precitate se deduce că reflectarea alegerilor este inclusă în sfera de competență a Consiliului Audiovizualului, fapt ce poate fi dedus inclusiv și din prevederile Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media din Republica Moldova, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1137 din 27 iulie 2023. Astfel, conform art. 98 alin. (1) pct. 2 lit. a1) și lit. a) din Codul electoral, în ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță: contestațiile împotriva deciziilor organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art.68 alin. (51); contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a actelor administrative ale Comisiei Electorale Centrale.

Articolul 191 alin. (3) din Codul administrativ prevede că, Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ 3 împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024 cu privire la atenționarea Partidul politic Partidul National Moldovenesc asupra obligației de a respecta art. 311 alin. (1) din Legea nr. 294/2007 și somarea să verse în bugetul de stat suma de 65 000 de lei primită contrar prevederilor legale de la persoana fizică, reprezintă un act administrativ cu caracter individual al Comisiei Electorale Centrale, competența de verificare a căruia, potrivit legii, îi este atribuită Curții de Apel Chișinău în baza art. 191 alin. (3) din Codul administrativ, art. 91 alin. (5) și art. 98 alin. (1) pct. 2 lit. a1) și lit. a) din Codul electoral.

Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul acțiunii depuse de Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024, raportat la textele prevederilor legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța competentă jurisdicțional de a examina acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea depusă de Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024, este Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. art. 193, 200 alin. (3), (4) și art. 230 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se constată competența Curții de Apel Chișinău la judecarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea depusă de Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea depusă de Partidul Național Moldovenesc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2541 din 28 mai 2024, se remite la Curtea de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4