2ac-230/24 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 2ac-230/24

2-24053401-01-2cc-07062024

Î N C H E I E R E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

soluționând conflictul negativ de competență dintre Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ,

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Renato Usatîi împotriva

Comisiei Electorale Centrale privind anularea actului administrativ și obligarea

adoptării unui alt act administrativ,

c o n s t a t ă:

La data de 17 mai 2024, Renato Usatîi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii nr. 2438 din

09 aprilie 2024 și obligarea adoptării hotărârii privind înregistrarea grupului de

inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican consultativ (f.d. 5-14).

Prin încheierea din 21 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cauza

de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Renato Usatîi,

președintele biroului executiv al grupului de inițiativă pentru desfășurarea

referendumului republican consultativ împotriva Comisiei Electorale Centrale

privind anularea hotărârii nr. 2438 din 09 aprilie 2024 și obligarea adoptării unui

alt act administrativ, a fost transmisă după competență la Curtea de Apel Chișinău

(f.d. 45).

Prin încheierea din 03 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost ridicat

conflict negativ de competență la judecarea acțiunii în contencios administrativ

înaintată de Renato Usatîi, președintele biroului executiv al grupului de inițiativă

pentru desfășurarea referendumului republican consultativ împotriva Comisiei

Electorale Centrale privind anularea actului administrativ și obligarea adoptării

unui alt act administrativ. S-a suspendat din oficiu prezentul proces și dosarul s-a

transmis Curții Supreme de Justiție, pentru soluționarea conflictului de competență

(f.d. 95-97).

1

Studiind actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că competentă să judece prezenta cauza de contencios administrativ este

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, unde urmează a fi remisă.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamantul Renato Usatîi a

depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale

Centrale, solicitând:

- anularea hotărârii nr. 2438 din 09 aprilie 2024;

- obligarea adoptării hotărârii privind înregistrarea grupului de inițiativă

pentru desfășurarea referendumului republican consultativ.

În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 200 alin. (3)-(4) din Codul administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

Articolul 10 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art. 11 din Codul administrativ, actele administrative individuale pot

fi: acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni,

sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping,

în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; acte favorabile – actele care

creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Destinatarul unui

act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se

îndreaptă. Terții, ale căror drepturi sânt afectate de actul administrativ individual,

nu sânt destinatarii acestuia. Un act administrativ de acordare periodică a

prestațiilor materiale sau bănești este un act administrativ individual prin care o

astfel de prestație se acordă pentru un număr determinat sau nedeterminat de

perioade succesive.

Conform art. 12 din Codul administrativ, un act administrativ normativ este

actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în

baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță

2

acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative,

care nu se supun controlului de constituționalitate.

În speța dedusă judecății, Renato Usatîi, în calitate de președinte al biroului

executiv al grupului de inițiativă, a depus la Comisia Electorală Centrală cerere de

înregistrare a grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican

consultativ, înregistrată sub nr. CEC-7/13198 din 26 martie 2024.

Prin hotărârea nr. 2438 din 09 aprilie 2024 „Cu privire la cererea de

înregistrare a grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican

consultativ”, Comisia Electorală Centrală a respins cererea nr. CEC-7/13198 din

26 martie 2024.

Ulterior, Renato Usatîi a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere

prealabilă, înregistrată sub nr. CEC-7/13542 din 18 aprilie 2024.

Prin hotărârea nr. 2484 din 30 aprilie 2024 „Cu privire la cererea prealabilă

nr. CEC-7/13542 din 18 aprilie 2024”, Comisia Electorală Centrală a respins ca

neîntemeiată cererea prealabilă nr. CEC-7/13542 din 18 aprilie 2024 depusă de

Renato Usatîi împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2438 din

09 aprilie 2024 „Cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru

desfășurarea referendumului republican consultativ”.

Prin cererea de chemare în judecată, Renato Usatîi solicită anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 2438 din 09 aprilie 2024, prin care s-au respins

cererile privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru desfășurarea

referendumului republican consultativ, totodată și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să adopte o nouă hotărâre de admitere.

În conformitate cu prevederile art. 98 alin. (2) din Codul electoral, Curtea de

Apel Chișinău soluționează în primă instanță: a1) contestațiile împotriva deciziilor

organelor electorale emise în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51); a)

contestațiile împotriva acțiunilor/inacțiunilor și a actelor administrative ale

Comisiei Electorale Centrale.

Conform art. 91 alin (5) din Codul electoral, acțiunile în contencios

administrativ privind legalitatea deciziilor organelor electorale emise în

conformitate cu prevederile art. 68 alin. (51), a hotărârilor Comisiei Electorale

Centrale și a deciziilor Consiliului Audiovizualului care au tangență cu reflectarea

alegerilor, precum și cele privind acțiunile/inacțiunile acestora se depun, fără

respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău.

Prevederile Capitolului XIII din Codul electoral nr. 325/2022, intitulat

„Procedurile judiciare”, se aplică în cazurile organizării și desfășurării alegerilor,

adică în perioada electorală.

Perioada electorală potrivit art. 1 din Codul electoral, este definită ca

intervalul cuprins între ziua intrării în vigoare a actului privind stabilirea datei

scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele

competente, dar nu mai mare de 120 de zile. Data începerii perioadei electorale se

stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

Conform art. 94 alin. (1)-(2) din Codul electoral, în calitate de subiect al

contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă,

3

blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care

revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte

acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice

care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).

funcționarii electorali, observatorii, precum și asociațiile obștești care au solicitat

acreditarea observatorilor pot depune contestații împotriva organului electoral care

le-a aplicat sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (6) și alin. (8). în aceste cazuri,

legalitatea hotărârii se contestă la organul electoral ierarhic superior.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, deoarece

Renato Usatîi nu este subiect eligibil pentru a depune contestație conform art. 94

alin. (1)-(2) din Codul electoral, obiectul litigiului nu poate fi considerat un raport

electoral. În consecință, litigiul trebuie tratat ca unul administrativ.

Dat fiind că litigiul este de natură administrativă și nu electorală, competența

de soluționare revine Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, conform competenței

teritoriale în materie de contencios administrativ.

Astfel, în speța prezentată, având în vedere că Renato Usatîi nu se încadrează

în categoriile de subiecți prevăzuți de art. 94 alin. (1)-(2) din Codul electoral și că

obiectul litigiului este de natură administrativă, competența de soluționare a

acestuia revine Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și nu Curții de Apel

Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că hotărârea

contestată are o destinație unică și după îndeplinirea ei, își va epuiza efectul.

Caracterul individual al unui act administrativ derivă din întrunirea

cumulativă a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă măsură

oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz individual

în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce nemijlocit efecte juridice,

prin nașterea, modificarea, sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

soluționând cererea prealabilă depusă de Renato Usatîi, în hotărârea nr. 2484 din

30 aprilie 2024 „Cu privire la cererea prealabilă nr. CEC-7/13542 din 18 aprilie

2024”, Comisia Electorală Centrală a indicat în mod expres că aceasta poate fi

contestată în decurs de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Chișinău, sediul

Rîșcani.

Articolul 197 din Codul administrativ prevede că, nimeni nu poate fi lipsit de

dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin

lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul

de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă

cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să

analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de

reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile

Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai

4

asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică

garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest

drept.

Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că la caz, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a constatat competența

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani pentru examinarea acțiunii depuse de Renato

Usatîi împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actului

administrativ și obligarea adoptării unui alt act administrativ, în care de către

reclamant se contestă acte administrative cu caracter individual.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea

competenței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la examinarea și soluționarea

acțiunii depuse de Renato Usatîi împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

anularea actului administrativ și obligarea adoptării unui alt act administrativ.

Conform art. 191, 200 alin. (3) și 230 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani la examinarea

cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de chemare în judecată

depusă de Renato Usatîi împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea

actului administrativ și obligarea adoptării unui alt act administrativ.

Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Renato Usatîi împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea

actului administrativ și obligarea adoptării unui alt act administrativ, se remite la

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5