3ra-735/24 — Anularea actului administrativ

3ra-735/24 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-735/24 (2-24089233-01-3ra-26082024)

Instanța de fond: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

Î N C H E I E R E

29 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de Partidul Politic

„RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și

Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, prin intermediul

avocatului Vadim Banaru,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și

Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea de a

înregistra cererile Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participarea

la referendumul republican constituțional și la alegerile pentru funcția de Președinte

al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024,

împotriva hotărârii din 22 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 09 august 2024, Partidul Politic „RENAȘTERE”, Partidul Politic

„ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și

de Salvare a Moldovei” au depus acțiune în contencios administrativ împotriva

Comisiei Electorale Centrale, solicitând: anularea Hotărârii nr. 2687 din 07 august

2024 a Comisiei Electorale Centrale „cu privire la cererea de înregistrare a Blocului

electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participarea la referendumul republican

constituțional și la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din

20 octombrie 2024”; obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra Blocul

electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participarea la referendumul republican

constituțional și la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din

20 octombrie 2024, în baza actelor depuse.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 30 iulie și 02 august 2024, au

depus la Comisia Electorală Centrală cereri privind înregistrarea Blocului electoral

„VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican

1

constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20

octombrie 2024. La aceste cereri au fost anexate toate actele necesare conform

prevederilor legale.

La 03 august 2024, autoritatea publică pârâtă a conexat procedurile

administrative respective într-o singură procedură.

La 04 august 2024, Comisia Electorală Centrală a solicitat reclamanților

elucidarea unor aspecte care au intervenit la examinarea cererilor.

La 06 august 2024, reclamanții au expediat un răspuns detaliat cu privire la

fiecare întrebare și solicitare a Comisiei Electorale Centrale.

La 07 august 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat hotărârea nr. 2687

cu privire la cererea de înregistrare a Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”

pentru participare la referendumul republican constituțional și alegerile pentru

funcția de Președinte ai Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Conform părții

rezolutive a hotărârii, Comisia a decis: „Se refuză înregistrarea Blocului electoral

„VICTORIE - ПОБЕДА” conform solicitărilor înregistrate sub nr. CEC-7/14874

din 30 iulie 2024 și nr. CEC-7/14951 din 02 august 2024. Se sesizează Autoritatea

Națională de Integritate în vederea verificării celor constatate în partea descriptivă a

prezentei hotărâri, cu remiterea copiilor de pe procesele-verbale ale actelor organelor

centrale ale participanților la procedura administrativă.”

În opinia reclamanților, prin actul administrativ individual defavorabil

menționat supra sunt sancționați prin refuzul de a participa, în cadrul unui bloc

electoral, la scrutinele electorale din 20 octombrie 2024. Prin acest act administrativ

reclamanții sunt prejudiciați grav, li se încalcă drepturile fundamentale la alegeri

libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la

libera exprimare, sunt discriminați în raport cu alți potențiali concurenți electorali,

nu li se asigură condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu

principiile constituționale și Codul electoral.

Potrivit reclamanților, considerentele pârâtului care au stat la baza refuzului

sunt următoarele:

- încălcarea pct. 9 din Instrucțiunea CEC-8/5508 din 4 august 2023 privind

particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale. Pârâtul consideră că

denumirea blocului este neconformă dat fiind că este identică cu denumirea altui

partid. De asemenea se menționează că nu se permite să existe două blocuri cu

aceeași denumire, deoarece scrutinele electorale se desfășoară în aceeași zi.

- se menționează că nu este posibil ca blocul să fie condus de către o persoană

care are restricții în baza unor sancțiuni internaționale deoarece există riscul să fie

limitată în a deschide conturi bancare, etc.

- fontul utilizat la denumirea blocului electoral este ilegal deoarece nu este

prezentat dreptul de utilizare din partea autorilor.

- neprezentarea tuturor actelor pentru a verifica procedurile interne de

desemnare în organele de conducere.

- excluderea unor prevederi neconforme din Acordul de constituire al blocului

și alegații privind disciplina financiară a unor componente ale blocului.

- transfer de imagine de la un partid declarat neconstituțional.

În opinia reclamanților, argumentele Comisiei Electorale Centrale menționate

supra sunt ilegale, neîntemeiate, contrare circumstanțelor de fapt și de drept și în

totalitate abuzive. Pârâta a aplicat legea contrar sensului acesteia, iar unele concluzii

2

în general nu se bazează pe vreo normă de drept și reprezintă doar o opinie arbitrară

și discreționară a autorității publice. Autoritatea pârâtă a ignorat poziția

reclamanților care a venit cu explicații exhaustive la fiecare obiecție. Comisia

Electorală Centrală a refuzat să motiveze poziția și să vină cu argumente din punct

de vedere a legii, a respins argumentele reclamanților prin niște enunțuri subiective,

interpretări personale, care contravin situației de fapt.

Cu referire la faptul corespunderii denumirii blocului cu prevederile legale în

condițiile existenței partidului cu denumirea „Victorie” reclamanții au menționat că,

denumirile nu sunt identice.

Instrucțiunea prevede expres prohibiția de existență a denumirilor identice.

Conform DEX, cuvântul „identic” înseamnă corespundere întru totul cu ceva, la fel.

Adică similitudinea trebuie să fie de 100%.

La caz, însă, denumirea Blocului electoral este „VICTORIE - ПОБЕДА”, iar

similitudinea este de doar 50%.

Totodată, această prohibiție nu poate fi aplicată în privința componentelor

blocului, deoarece pct. 9 din Instrucțiune prevede restricția de identitate de denumiri

doar în cazul altor partide sau altor concurenți electorali înregistrați. Partidul

„Victorie” este parte componentă a blocului. Alt partid sau alt bloc cu aceeași

denumire nu poate exista a priori. Sensul acestor restricții este de nu permite

confuzia alegătorilor. În speță nu poate fi vorba de confuzie atât timp cât partidul

„Victorie” este parte componentă a blocului și această denumire nu mai poate fi

utilizată de alte partide sau alți concurenți electorali.

În acest caz, în opinia reclamanților, pârâta a demonstrat un abuz și o discreție

totală, aplicând total eronat prevederea din pct. 9 a propriei sale instrucțiuni.

În privința imposibilității existenței a două blocuri de denumiri identice,

reclamanții au indicat că, la 20 octombrie 2024, vor avea loc două procese electorale

distincte total: alegeri prezidențiale și referendum republican. Aceste scrutine sunt

reglementate separat de prevederile Codului electoral, având reguli diferite privind

participarea, înregistrarea, etc. Consideră că comasarea acestor două proceduri

administrative este una ilegală și neîntemeiată. Nu pot fi comasate două procese care

au scop diferit și diferite reglementări. Codul electoral nu prevede posibilitatea de

participare în comun la două scrutine diferite, cu aceiași participanți sau concurenți,

etc. Faptul că acestea vor avea loc în aceeași zi nu înseamnă că pot fi comasate două

procese. Pentru fiecare proces electoral distinct urmează să fie înregistrați

participanți separați.

Astfel, părțile blocului electoral au depus cereri separate și acte separate pentru

două scrutine separate și care urmează a fi examinate separat.

Cu privire la conducătorul blocului, reclamanții remarcă că, potrivit

prevederilor art. 64 din Codul electoral și Instrucțiunea Comisiei Electorale

Centrale, secretarul executiv sau conducătorul blocului nu este supus verificării sau

înregistrării de către Comisie. Această informație a fost prezentată cu scop de a

informa despre datele de contact și persoana de legătură cu blocul electoral. Dna

Tauber, aleasă în funcția de secretar executiv, este cetățean al RM cu drepturi civile

și electorale depline (fapt confirmat prin hotărârile Curții Constituționale nr. 16/2023

și nr. 9/2024).

Astfel, alegațiile cu privire la sancțiunile internaționale sau alte restricții, nu au

nicio relevanță pentru procedura legală de înregistrare a blocului electoral.

3

Ce ține de viitoarele condiții privind finanțarea campaniei electorale,

reclamanții au menționat că aceste subiecte nu țin de prezenta procedură

administrativă. Toate procedurile ulterioare se vor desfășura în strictă corespundere

cu prevederile legale și cu notificarea tuturor autorităților competente. Refuzul de a

înregistra blocul în temeiul unor situații ipotetice este ilegal și inadmisibil.

Privind fontul utilizat la denumirea blocului, reclamanții au indicat că

solicitarea de acte și drepturi de autor pentru faptul că este utilizat un font gratuit,

liber și accesibil pentru toți în programul Microsoft Word este o adevărată aberație

din partea pârâtei. Niciodată în istoria alegerilor nu s-au cerut astfel de acte. Fiecare

concurent electoral utilizează în denumirea sa anumite inscripții, iar majoritatea

textelor sunt scrise cu fonturi din programul Word. Chiar și prezenta cerere de

chemare în judecată este scrisă cu fontul Times New Roman și nimeni nu cere

confirmare de utilizare a dreptului de autor în privința acestui font. Ar fi absurd, mai

ales în condițiile în care programul Microsoft Word este licențiat. Fontul menționat

este gratuit, accesibil și nu necesită vreun act suplimentar. Mai mult, Comisia

Electorală Centrală nu a prezentat care este baza legală de solicitare a unui astfel de

document.

Cu referire la componența organelor competente de a decide formarea

blocurilor electorale, reclamanții au menționat că, la depunerea cererii cu privire la

înregistrarea blocului electoral s-au respectat condițiile imperative prevăzute de art.

64 din Codul electoral, precum și regulile prevăzute de către Instrucțiunea privind

particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale (aprobat prin

hotărârea CEC nr. 1131/2023).

Potrivit art. 64 alin. (3) din Codul electoral, partidele politice pot conveni

asupra formării unui bloc electoral, consemnând decizia de participare la constituirea

acestuia, aprobată în conformitate cu statutele (regulamentele) lor, într-un proces-

verbal. Alin. (4) din același articol prevede că, blocurile electorale se formează în

baza acordului de constituire, aprobat de către partidele politice înregistrate în modul

prevăzut de lege până la stabilirea datei alegerilor și care au decis să participe la

constituirea unui bloc electoral.

Pct. 4 din Instrucțiune prevede că, pentru a fi înregistrat de Comisia Electorală

Centrală, blocul electoral prezintă următoarele documente: 1) cererea de înregistrare

a blocului electoral semnată de către persoana/organul cu drept de reprezentare

(conform anexei nr. 1); 2) procesele-verbale ale partidelor politice în care este

consemnată decizia acestora de a participa la constituirea blocului electoral

(conform anexei nr. 2); 3) acordul de constituire a blocului electoral, semnat de

părțile constituente ale acestuia; 4) simbolul electoral în varianta electronică și pe

hârtie; 5) documentele statutare ale partidelor ce au constituit blocul electoral.

Astfel, prevederile menționate supra reglementează exhaustiv actele care

urmează a fi prezentate organului de înregistrare. Reclamanții au subliniat că toate

aceste acte au fost prezentate. Nu există niciun temei legal sau alte circumstanțe care

ar pune la dubiu veridicitatea documentelor aprobate de partidele politice

componente ale blocului. Membrii blocului, dar și membrii organelor de conducere

ale acestora, au semnat pe proprie răspundere aceste acte oficiale și răspund juridic,

inclusiv penal, pentru orice fals în acte publice potrivit art. 332 din Codul penal. Mai

mult ca atât, toate partidele componente ale blocului sunt înregistrare oficial la

Agenția Servicii Publice și toate actele, procesele-verbale și lista membrilor

4

organelor de conducere au fost depuse la momentul înregistrării, iar careva obiecții

nu au fost înaintate.

În aceste condiții, pentru reclamanți nu este clar care este temeiul juridic de a

solicita acte care ar atesta componența numerică și nominală a organelor interne de

conducere.

În opinia reclamanților, prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ nu

sunt relevante acestui proces, iar prevederile Codului electoral și ale Instrucțiunii

Comisiei Electorale Centrale au fost respectate integral.

Consideră reclamanții că o astfel de solicitare din partea Comisiei Electorale

Centrale reprezintă un abuz și depășire a atribuțiilor de serviciu. Argumentul

Comisiei Electorale Centrale precum că nu toate persoanele indicate ca membri în

organele de conducere au depus declarații la ANI, nu suportă nicio critică. De

exemplu, faptul că dl Lungu sau dl. Becheriu nu au depus astfel de declarații, nu

înseamnă că nu sunt lideri de partid. Acest fapt este consemnat în registrul ASP care

este public și oficial. Iar relațiile cu ANI țin de un alt proces administrativ, care nu

are nicio tangență cu înregistrarea blocului.

În același timp, pentru a demonstra buna credință, reclamanții au transmis

confirmările necesare cu privire la componența organelor de conducere ale tuturor

partidelor.

Cu privire la unele prevederi din Acord, reclamanții au indicat că potrivit pct.

10, prevederile referitor la credite a fost introdusă în textul Acordului pentru a

respecta prevederile art. 64 alin. (5) lit. g) din Codul electoral, care obligă

introducerea unor astfel de prevederi în Acord. În cazul în care potrivit altor

reglementări legale sau regulamente ale Comisiei Electorale Centrale, asemenea

formă de finanțare nu este permisă atunci, evident, că blocul electoral va respecta

legea.

Consideră că prezența unor astfel de elemente în textul Acordului nu contravine

legii, nu poate influența valabilitatea acestuia și nu poate constitui temei de refuz a

înregistrării.

Respectiv, întrebarea referitor la pct. 10 din Acord nu are nicio relevanță cu

procedura de înregistrare și cerințele legate prevăzute de art. 64 al Codului electoral

și Instrucțiunea Comisiei Electorale Centrale.

Referitor la pct. 11 din Acord, s-a menționat că această prevedere cu privire la

alocațiile din bugetul de stat a fost introdusă în textul Acordului pentru a respecta

prevederile art. 64 alin. (5) lit. f) din Codul electoral și pct. 2 sub. 7) din Instrucțiunea

Comisiei Electorale Centrale care obligă introducerea unor astfel de prevederi în

Acord. În cazul în care potrivit altor reglementări legale sau regulamente ale

Comisiei Electorale Centrale, asemenea formă de finanțare nu este permisă atunci,

evident, că blocul electoral va respecta legea. Dacă există neconcordanțe normative

atunci acest aspect urmează a fi revăzut de către organele abilitate. Consideră că

prezența unor astfel de elemente în textul Acordului nu contravine legii, nu poate

influența valabilitatea acestuia și nu poate constitui temei de refuz a înregistrării.

Referitor la pct. 5 din Acord s-a indicat că prevederile ce țin de datele de contact

sunt obligatoriu de a fi indicate potrivit art. 64 alin. (5) lit. c) din Codul electoral și

pct. 3, sub. 3) din Instrucțiunea Comisiei Electorale Centrale. Imediat după

constituirea blocului, aprobarea Acordului și delegarea membrilor în biroul executiv,

s-a desfășurat ședința biroului executiv la care a fost desemnat și secretarul executiv.

5

Datele ce țin de adresă și telefon din textul Acordului sunt date de ordin tehnic, care

au fost completate imediat după desemnarea oficială a secretarului executiv. Totul

s-a efectuat strict conform procedurii legale, iar concluzia Comisiei Electorale

Centrale privind mimarea sau nerespectarea procedurii sunt neîntemeiate și bazate

pe presupuneri lipsite de probe.

Ce ține de unele dubii cu privire la respectarea condițiilor de finanțare a

campaniei electorale și refuzul înregistrării, motivând că unele componente ale

blocului sunt în litigii cu Comisia Electorală Centrală pe domeniul financiar,

reclamanții au remarcat faptul că astfel de concluzii reprezintă un abuz din partea

autorității și o demonstrație de rea-credință și parțialitate.

Suplimentar, reclamanții au menționat că, componentele blocului nu utilizează

imaginea vreunui partid declarat neconstituțional, iar orice aluzie sau legătură este

manipulatorie. În acest sens s-a făcut referire la Hotărârile Curții Constituționale nr.

16/2023 și nr. 9/2024, prin care s-a menționat expres că orice criteriu restrictiv

trebuie să corespundă cerinței de legalitate, de proporționalitate și să nu atingă însăși

existența dreptului.

Reclamanții au atras atenția că, potrivit art. 18 din Codul electoral, Comisia

Electorală Centrală are misiunea creării de condiții optime pentru exercitarea

nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a

alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte.

Potrivit art. 19 alin. (1) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală este

obligată să se conducă de principiul imparțialității și neutralității politice. Iar, art. 16

alin. (2) din Codul administrativ prevede că, exercitarea dreptului discreționar nu

permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare.

Astfel, reclamanții au subliniat că procedura de constituire și înregistrare a

blocurilor electorale este expres prevăzută de art. 64 din Codul electoral și

Instrucțiunea Comisiei Electorale Centrale cu privire la particularitățile înregistrării

blocurilor electorale. Toate aceste cerințe au fost executate. Toate actele necesare au

fost prezentate exact cum prevede art. 64 din Codul electoral și Instrucțiunea

Comisiei Electorale Centrale. Chiar și cererea, și procesele-verbale, au fost întocmite

în baza anexei la instrucțiune.

În opinia reclamanților, autoritatea pârâtă și-a motivat refuzul prin faptul că nu

au fost prezentate acte, care nici nu sunt prevăzute de lege.

Pârâta a venit cu unele concluzii subiective care nu sunt prevăzute de lege.

Comisia Electorală Centrală a dat apreciere proprie unei situații de fapt care nu este

reglementată. Astfel Comisia a aplicat în privința reclamanților reguli inexistente,

punându-i în situație total dezavantajoasă și discriminatorie. Chiar dacă reclamanții

au prezentat toate actele necesare strict conform prevederilor art. 64 din Codul

electoral și Instrucțiunea Comisiei Electorale Centrale, pârâta a decis să se abată de

la norma legală și să înainteze alte cerințe, care nici nu puteau fi cunoscute de

reclamanți și nici nu erau obligați să le respecte în virtutea legii. Astfel autoritatea

pârâtă a sfidat un principiu constituțional al accesibilității și previzibilității legii (art.

23 din Constituție).

Reieșind din cele menționate, reclamanții au solicitat anularea Hotărârii nr.

2687 din 07 august 2024 a Comisiei Electorale Centrale „cu privire la cererea de

înregistrare a Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participarea la

referendumul republican constituțional și la alegerile pentru funcția de Președinte al

6

Republicii Moldova din 20 octombrie 2024”; obligarea Comisiei Electorale Centrale

de a înregistra Blocul electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participarea la

referendumul republican constituțional și la alegerile pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în baza actelor depuse.

Prin hotărârea din 22 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea înaintată

de Partidul Politic „RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic

„VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”

împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ

și obligarea de a înregistra cererile Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”

pentru participarea la referendumul republican constituțional și la alegerile pentru

funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024,

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile pct. 9 din

Instrucțiunea privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale,

aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1131/2023, potrivit căruia

denumirea blocului electoral nu poate fi identică cu denumirea altor concurenți

electorali sau cu denumirea partidelor (inclusiv declarate neconstituționale),

blocurilor electorale deja înregistrate, iar în cazul desfășurării simultane a

referendumului cu un alt scrutin – în asociere cu problema supusă referendumului.

Nu se admite identitatea sau similitudinea elementelor de identificare ale

concurenților electorali. Astfel, în speță, nu poate fi reținut ca întemeiat argumentul

reclamanților precum că, denumirea Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” în

condițiile existenței partidului cu denumirea „VICTORIE”, că aceste denumiri nu

sunt identice/similare. Or, după cum rezultă din art. 1 alin. (2) din Statutul Partidului

Politic „VICTORIE” urmează că denumirea integrală a partidului este Partidul

politic „VICTORIE”, denumirea partidului în limba rusă este „ПОБЕДА”.

Curtea de Apel Chișinău a reținut constatările Curții Constituționale expuse în

pct. 101 al Hotărârii nr. 29 din 09 decembrie 2014, în care a indicat că: „101. Curtea

atrage atenția Comisiei Electorale Centrale asupra importanței evitării situațiilor care

ar putea crea confuzii în percepția publicului neinițiat între elementele de identificare

ale concurenților electorali, nu numai prin identitate, dar și prin similitudine.”

Completul judiciar a menționat că nu se neagă dreptul subiecților electorali de

a forma două blocuri electorale distincte în cazul alegerilor prezidențiale și

referendumului republican în diferite variații ale părților componente, însă în acest

caz, după cum s-a menționat mai sus, denumirea urmează a fi de asemenea una

distinctă.

Instanța a conchis că Partidul Politic „RENAȘTERE”, Partidul Politic

„ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și

de Salvare a Moldovei” nu au înlăturat carența fundamentală, în ceea ce privește

respectarea prevederilor pct. 9 din Instrucțiunea privind particularitățile constituirii

și înregistrării blocurilor electorale, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1131/2023, la depunerea cererilor de înregistrare a Blocului electoral

„VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la referendumul republican

constituțional și alegerile pentru funcția de Președinte al Republici Moldova din 20

octombrie 2024.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, deși au recepționat demersul

nr. CEC-8/5508 din 04 august 2024, reclamanții și-au expus propria viziune asupra

7

aspectului cu privire la denumirea blocului electoral, însă de facto nu au înlăturat

neajunsurile stabilite, considerent din care, autoritatea publică pârâtă, Comisia

Electorală Centrală nu a avut o altă opțiune decât de a refuza înregistrarea Blocului

electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”. Or, Comisia Electorală Centrală, desfășurând

activitatea administrativă de examinare a admisibilității cererilor de înregistrare a

Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” sub aspectul fundamental al acestora -

de înregistrare a două entități cu aceeași denumire, identică cu denumirea altui partid

politic, întemeiat a stabilit că acest viciu, care nu a fost înlăturat de către solicitanți,

excede dreptul Comisiei Electorale Centrale să finalizeze procedura administrativă

altfel decât prin refuzul de a înregistra Blocul electoral „VICTORIE - ПОБЕДА”.

La 25 august 2024, Partidul Politic „RENAȘTERE”, Partidul Politic

„ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și

de Salvare a Moldovei”, prin intermediul avocatului Vadim Banaru, au depus recurs

nemotivat împotriva hotărârii din 22 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, iar la

28 august 2024, au depus recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs,

casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului au fost aduse argumente similare celor din cererea de

chemare în judecată.

La 26 august 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

Comisiei Electorale Centrale (f.d. 184), iar la 28 august 2024, a expediat și copia

recursului motivat (f.d. 205).

La 29 august 2024, Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra cererii

de recurs, solicitând declararea acesteia ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral (în vigoare de la 01

ianuarie 2023), în perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor

este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost

săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Potrivit art. 100 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală, autoritățile

competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai

târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești

aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.

Din actele cauzei rezultă că, la 22 august 2024, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, hotărârea contestată, dispozitivul fiind expediat

părților prin poșta electronică în aceeași zi, ora 16.13 (f.d. 170).

Hotărârea motivată a Curții de Apel Chișinău din 22 august 2024 a fost

expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 26 august

2024, ora 10.18, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele cauzei (f.d. 171). La 25 august 2024, ora 10.42, avocatul Vadim Banaru

a expediat recursul preliminar (f.d. 176-179).

Ca rezultat al repartizării aleatorii prin intermediul Programului Integrat de

Gestionare a Dosarelor, cauza a fost repartizată judecătorului-raportor la 26 august

2024, ora 14.59 (f.d. 183). În aceeași zi, recursul nemotivat i-a fost expediat prin

poșta electronică intimatei (f.d. 184-185).

8

La 28 august 2024, ora 13.17, avocatul Vadim Banaru a expediat recursul

suplimentar (motivat) (f.d. 186-202), care i-a fost comunicat intimatei în aceeași zi

la ora15.28 (f.d. 205).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă respectarea

termenului de declarare a recursului de către recurenți.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Partidul Politic

„RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și

Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, prin intermediul

avocatului Vadim Banaru, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ recursul este

admis dacă: interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea recursului, se

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau

decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; hotărârea sau

decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; instanța

nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

Instanța de recurs reține că recurenții nu au invocat argumentat niciun temei

dintre cele enumerate în norma citată supra.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

9

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de către recurenți nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul

depus de Partidul Politic „RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul

Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a

Moldovei”, prin intermediul avocatului Vadim Banaru, conține obiecții de fapt și de

drept similare celor care au fost analizate de către prima instanță, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că,

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei și citarea normelor de drept, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere

al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

10

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic

„RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și

Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, prin intermediul

avocatului Vadim Banaru.

Conform art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, în

conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Partidul Politic „RENAȘTERE”, Partidul Politic

„ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și

de Salvare a Moldovei”, prin intermediul avocatului Vadim Banaru, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11