3r-193/24 — Anularea actului administrativ, obligarea de a inregistra cererile

Dosarul nr. 3r-193/24 (2-24089233-01-3r-15082024)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

D E C I Z I E

16 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”,

Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța

de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, prin intermediul avocatului Victor

Mazniuc,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

Partidul „RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE”

și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea

de a înregistra cererile Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru

participarea la referendumul republican constituțional și la alegerile pentru funcția

de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024,

împotriva încheierii din 12 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă atragerea în proces a Marinei Tauber în calitate de terț,

c o n s t a t ă:

La 09 august 2024, ora 13:56, Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”,

Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța

de Alternativă și de Salvare a Moldovei” au depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând: 1) anularea

Hotărârii nr. 2687 din 07 august 2024 a Comisiei Electorale Centrale „cu privire la

cererea de înregistrare a Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru

participarea la referendumul republican constituțional și la alegerile pentru funcția

de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024”; 2) obligarea Comisiei

Electorale Centrale de a înregistra cererile Blocului electoral „VICTORIE -

ПОБЕДА” pentru participarea la referendumul republican constituțional și la

alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024,

în baza actelor depuse.

Concomitent, în acțiunea formulată, reclamanții au indicat în calitate de

persoană terță pe Tauber Marina, fără a specifica motivele de fapt și de drept a

1

intervenirii în cadrul acțiunii de contencios electoral al acestei persoane.

Prin încheierea din 12 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

atragerea în proces a Marinei Tauber în calitate de terț.

La 14 august 2024, Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”, Partidul Politic

„ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și

de Salvare a Moldovei”, prin intermediul avocatului Victor Mazniuc, au declarat

recurs împotriva încheierii din 12 august 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 100-

106).

În cererea de recurs s-a indicat faptul că încheierea recurată face imposibilă

desfășurarea de mai departe a procesului. În opinia recurenților, hotărârea pronunțată

în mod vădit va influența drepturile sau obligațiile terțului Marina Tauber față de

părțile în litigiu. Potrivit legii, intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și

la cererea uneia dintre părți, fapt produs prin depunerea contestației reclamanților în

materie electorală din 09 august 2024.

Astfel, în conformitate cu prevederilor art. 64 din Codul electoral și

Instrucțiunea relevantă a Comisiei Electorale Centrale, secretarul executiv sau

conducătorul blocului nu este supus verificării sau înregistrării de către Comisie,

informația fiind prezentată în scopul informării despre datele de contact și persoana

de legătură cu blocul electoral. Subsidiar, dna Marina Tauber, aleasă în funcția de

secretar executiv al Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” este cetățean al

Republicii Moldova cu drepturi civile și electorale depline, fapt confirmat prin

hotărârile Curții Constituționale nr. 16/2023 și nr. 9/2024. Statutul de secretar

executiv al Blocului electoral constituit implică drepturi acordate și obligațiuni puse

în sarcina reprezentantului ales dna Marina Tauber privind reprezentarea uniunii

celor patru entități componente, constituită în scopul participării în comun la

activitățile electorale.

Prin refuzul atragerii în proces a secretarului executiv al Blocului electoral

„VICTORIE - ПОБЕДА”, Marina Tauber, în calitate de terț în litigiul în materie

electorală, reclamanții sunt limitați în drepturile electorale, iar limitările operate

contravin standardelor și recomandărilor unanim recunoscute, aprobate de Comisia

de la Veneția în Codul bunelor practici în materie electorală din 2002, care

recomandă ca egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor partidelor și candidaților

și trebuie să stimuleze statul să adopte о atitudine imparțială față de ei și să aplice

aceeași legislație echitabil tuturor. Comisia de la Veneția în opinia sa CDL-

AD(2022)025e (cu privire la proiectul noului cod electoral) a conturat unele

recomandări importante, precum reconsiderarea limitărilor dreptului de vot și de a

candida la alegeri. Comisia constant a exprimat poziția ca orice modificare a

legislației electorale trebuie să se bazeze pe următoarele elemente esențiale: о

legislație clară și cuprinzătoare, care să îndeplinească obligațiile internaționale și

standardele; adoptarea legislației prin consens larg, după ample consultări publice

cu toate părțile interesate; angajamentul politic de a implementa integral о astfel de

legislație, cu bună credință, în mod adecvat; garanții procedurale și judiciare și

mijloacele prin care să se evalueze în timp util orice pretins eșec de a face acest

lucru.

Dreptul la alegeri libere este strâns legat de alte două principii fundamentale

protejate de Constituție și Convenția Europeană - dreptul la libera exprimare a

2

opiniei și dreptul la libertatea de asociere. Nu pot exista alegeri libere dacă nu este

posibil de a partaja liber idei și de a se asocia în vederea participării libere la alegeri.

Astfel, refuzul înregistrării Blocului electoral a fost condiționat inclusiv prin

alegerea dnei Marina Tauber în calitate de secretar executiv al formațiunii politice,

fapt care nu conciliază cu încheierea despre refuzul în atragerea dnei Marina Tauber

în calitate de terț în procesul de judecată respectiv. Or, refuzul atragerii în proces a

terțului Marina Tauber, care deține funcția de secretar executiv al Blocului electoral

„VICTORIE - ПОБЕДА”, face imposibilă desfășurarea de mai departe a procesului

în condiții echitabile și acces liber la justiție, deoarece influențează sever drepturile

și obligațiile acesteia în calitatea sa de conducător și reprezentant abilitat al blocului

electoral în condiții legale în relațiile cu terții.

Reieșind din cele expuse, recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea

încheierii din 12 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, și remiterea cauzei în

instanța de apel pentru rejudecarea problemei soluționate prin încheierea casată sau

soluționarea prin decizie a problemei respective.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”, Partidul

Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța de

Alternativă și de Salvare a Moldovei”, prin intermediul avocatului Victor Mazniuc,

este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.

La 15 august 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia recursului (f.d. 114, 115).

La 16 august 2024, Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra cererii

de recurs, solicitând respingerea ei.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în

ordine de recurs vizează legalitatea și temeinicia încheierii din 12 august 2024 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă atragerea în proces a Marinei

Tauber în calitate de terț.

Astfel, potrivit art. 203 din Codul administrativ, participanți la proces sunt: a)

părțile; b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți subiecți învestiți

de lege cu drept de sesizare.

Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul

art.7.

În conformitate cu art. 205 alin. (1) – (4) din Codul administrativ, la examinarea

acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din

oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță

trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: a) o persoană

3

contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere

constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual

defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o

persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț;

d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și

favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat

de persoane.

Dacă o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual și emiterea acestuia

necesită încuviințarea unei alte autorități publice, atunci ultima este atrasă în proces.

Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor

participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și

expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse pînă la acel moment

în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în

proces nu este susceptibilă de recurs.

Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț

poate fi contestată separat cu recurs.

Totodată, art. 94 alin. (1) din Codul electoral, prevede că în calitate de subiect

al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul

electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum care revendică

încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte

normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au

dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art.27 lit. g).

Respectiv, reieșind din normele citate, pe lângă faptul că pot fi atrase în proces

în calitate de terți doar persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză

sau de hotărârea instanței de judecată, prerogativa (dreptul) de a atrage în proces

terții a fost atribuită de către legiuitor instanței de judecată.

În acest sens, este întemeiată concluzia Curții de Apel Chișinău, potrivit căreia

simpla indicare în cererea de chemare în judecată a terților, nu implică automat faptul

că aceștia sunt participanți în procedura administrativă.

Potrivit cererii de chemare în judecată, precum și cererii de recurs, s-a făcut

referire la prevederile art. 64 din Codul electoral și Instrucțiunea Comisiei Electorale

Centrale, indicându-se că secretarul executiv sau conducătorul blocului nu este

supus verificării sau înregistrării de către Comisie. Totodată s-a invocat că, această

informație a fost prezentată cu scop de a informa despre datele de contact și persoana

de legătură cu blocul electoral. Dna Tauber, aleasă în funcția de secretar executiv

este cetățean al RM cu drepturi civile și electorale depline (fapt confirmat prin

hotărârile Curții Constituționale nr. 16/2023 și nr. 9/2024). Alegațiile cu privire la

sancțiunile internaționale sau alte restricții, nu au nicio relevanță cu procedura legală

de înregistrare a blocului electoral. Ce ține de viitoarele condiții privind finanțarea

campaniei electorale, aceste subiecte nu țin de prezenta procedură administrativă.

Toate procedurile ulterioare se vor desfășura în strictă corespundere cu prevederile

legale și cu notificarea tuturor autorităților competente.

Instanța de recurs conchide că argumentele invocate în acțiunea de contencios

administrativ electoral (în obligare) și cererea de recurs cu referire la scopul atragerii

4

în proces a terțului, nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ,

având în vedere că, prin prisma prevederilor acestui articol se asigură participarea la

proces a persoanelor fizice sau juridice, ale căror drepturi ar putea fi afectate de

litigiul în cauză. Iar, în speță, nu a fost demonstrat în ce mod, în cazul unei eventuale

hotărâri pe cauza dată, pot fi afectate drepturile Marinei Tauber.

Este de menționat că fiecare participant are obligația de a-și argumenta

solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze. Iar, prin prisma art. 205 alin.

(1) din Codul administrativ, dreptul de a atrage în proces terții, ale căror drepturi pot

fi afectate de litigiul în cauză, este un drept discreționar al instanței de judecată, dar

nu o obligație. Prin urmare, reieșind din obiectul acțiunii, atribuirea calității de terț

Marinei Tauber nu se circumscrie condițiilor prevederilor art. 205 din Codul

administrativ.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea din

12 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă atragerea în

proces a Marinei Tauber în calitate de terț, este întemeiată și adoptată cu respectarea

cadrului legal, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Partidul Politic Partidul „RENAȘTERE”,

Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și Partidul Politic „Forța

de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, prin intermediul avocatului Victor

Mazniuc.

Se menține încheierea din 12 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza la

acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic Partidul

„RENAȘTERE”, Partidul Politic „ȘANSĂ”, Partidul Politic „VICTORIE” și

Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea de a

înregistra cererile Blocului electoral „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participarea

la referendumul republican constituțional și la alegerile pentru funcția de Președinte

al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

5