3ra-887/24 — anularea actului administrativ

3ra-887/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic

Partidul „Renaștere”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic Partidul „Renaștere” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva hotărârii din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-887/24

NR. PIGD 2-24121525-01-3ra-05112024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a deciziei contestate.

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

06 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Partidul Politic Partidul „Renaștere”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în contencios administrativ, împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin

care a solicitat: anularea pct.3 din partea dispozitivă a hotărârii CEC nr. 3139

din 24 octombrie 2024 cu privire la supravegherea finanțării activității

participanților la referendumul republican constituțional din 20 octombrie

2024, la situația din 14 octombrie 2024 și admiterea integrală a contestației;

anularea pct.7 și pct. 8 din partea dispozitivă a hotărârii CEC nr. 3145 din 25

octombrie 2024 cu privire la supravegherea finanțării activității

participanților la referendumul republican constituțional din 20 octombrie

2024, la situația din 21 octombrie 2024 și finală, din 23 octombrie 2024 și

admiterea integrală a contestației. repunerea în termen a prezentei contestații

dat fiind faptul agravării situației în aplicarea sancțiunilor complimentare și

imposibilității de a prezenta informații complexe anterior.

Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr. 3106 cu privire la supravegherea

finanțării activității participanților la referendumul republican constituțional

din 20 octombrie 2024 la situația din 7 octombrie 2024, prin care a dispus:

„5. Se aplică sancțiunea sub formă de avertisment Partidului Politic

„Renaștere” pentru nerespectarea prevederilor art. 58 alin. (1) și (2) din

Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 70 din Regulamentul privind finanțarea

grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2022, și se somează să prezinte, până

la ora 17:00 a zilei de 19 octombrie 2024, raportul privind finanțarea

campaniei electorale corectat, conform celor constatate în sbp. 4.8 din partea

motivată a prezentei hotărâri.”.

fost sesizată de mai multe ori de către inspectorate de poliție în legătură cu

acțiuni de finanțare ilicită a acestuia.

Comisie sub nr. CEC-7/17093 din 10 octombrie 2024, despre faptul; că la

data de 27 septembrie 2024 primarul comunei Malinovscoe, raionul Râșcani,

1

domnul Mitrofan V., la solicitarea membrului Partidului Politic „Renaștere”,

domnul Osadciuc A., a acceptat desfășurarea unei întruniri cu membrii și

simpatizanții Partidului Politic „Renaștere” în Casa de ceremonii din

localitate, care se află în gestiunea administrației publice locale, iar pentru

aceasta în fondul primăriei a fost achitată suma de 250,00 lei, conform

bonului fiscal nr. 34065434 din 1 octombrie 2024.

înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/17226 din 12 octombrie 2024, despre

faptul că liderul asociației de tineret „Next Generation” a Partidului Politic

„Renaștere”, domnul Șicolai N., la data de 10 octombrie 2024, în adiacentul

Teatrului Național „Vasile Alecsandri” a organizat o întrunire în formă de

protest, la care au fost prezenți în jur de 25 activiști ai partidului, în cadrul

căreia au fost plasate afișe cu diferite inscripții, inclusiv de susținere în

favoarea cet. Ilan Șor, Marina Tauber, Alexandr Nesterovschii, Evghenia

Guțul, Vasile Bolea și Iurii Vitneanschi.

„Renaștere” a beneficiat de susținere financiară și materială, precum și a

utilizat mijloace financiare proprii pe care nu le-a inclus în raportul privind

finanțarea campaniei electorale și urmează a fi aplicată sancțiunea sub formă

de avertisment.

venit cu o scrisoare în adresa CEC, prin care, pe marginea acțiunilor imputate

în hotărârea CEC nr. 3106 din 17 octombrie 2024 cu privire la supravegherea

finanțării activității participanților la referendumul republican constituțional

din 20 octombrie 2024 la situația din 7 octombrie 2024 a informat că, în ceea

ce ține de închirierea Casei de ceremonii din comuna Malinovscoe, raionul

Râșcani de către dl. Osadciuc A., Partidul Politic „Renaștere” nu a

împuternicit pe domnul în cauză, să semneze careva cereri în numele

Partidului, precum și a informat că dl. Osadciuc A. nu deține ștampila

Partidului.

Natalia Parasca – președinte interimar, precum nu a fost emisă nici o procură

pe numele dlui Osadciuc A.

Politic „Renaștere” nu a desfășurat nici o întrunire cu membrii săi în or.

Rîșcani la acea dată și nu a suportat cheltuieli financiare.

reprezentanților asociației de tineret „Next Generation”, în adiacentul

Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din or. Bălți, a informat Comisia

2

despre faptul, că acțiunile realizate de către tinerii din această asociație nu au

nici o tangență cu activitatea Partidului Politic „Renaștere” înregistrat în

calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20

octombrie 2024.

subiectul cu privire la supravegherea finanțării activității participanților la

referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024, la situația din

14 octombrie 2024, în cadrul căruia raportorul dl Postică Pavel, ignorând

argumentele prezentate de Partidul Politic „Renaștere” și relatând doar

parțial cele comunicate Comisiei pe marginea încălcărilor imputate, în

consecință a propus sancționarea repetată a Partidului Politic „Renaștere”,

pentru neprezentarea conformă a raportului privind finanțarea campaniei

electorale.

„ 3. Se aplică sancțiunea sub formă de avertisment Partidului Politic Partidul

„Renaștere”, în conformitate cu art. 102 alin. (2) lit. a) din Codul electoral,

și se somează repetat să prezinte, până la ora 16:00 a zilei de 25 octombrie

2024, raportul privind finanțarea campaniei electorale corectat, conform

celor constatate în pct. 1 din partea motivată a prezentei hotărâri.”.

alin. (4) Cod electoral, CEC în cadrul ședinței din data de 25 octombrie 2024

a decis adoptarea hotărârii nr. 3145 cu privire la supravegherea finanțării

activității participanților la referendumul republican constituțional din 20

octombrie 2024 la situația din 21 octombrie 2024 și finală, din 23 octombrie

2024.

formă de avertisment Partidului Politic Partidul „Renaștere”, în conformitate

cu art. 102 alin. (2) lit. a) din Codul electoral, pentru nerespectarea

prevederilor art. 56 alin. (9) și 57 alin. (1) lit. b) din Codul electoral și pct.

63 și 68 din Regulament, conform celor constatate în sbp. 5.9 din partea

motivată a prezentei hotărâri. 8. Se aplică sancțiunea complementară sub

formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat Partidului Politic Partidul

„Renaștere”, pe o perioadă de 4 luni, începând cu luna noiembrie a anului

2024, în conformitate cu art. 102 alin. (4) din Codul electoral pentru

nerespectarea prevederilor art. 56 alin. (9) și 57 alin. (1) lit. b) din Codul

electoral și pct. 63 și 68 din Regulament, conform celor constatate în sbp.

5.9 din partea motivată a prezentei hotărâri.”.

destinatarul actelor administrative contestate, a cărui drepturi sunt afectate

prin sancționare și lipsirea de alocații de la bugetul de stat.

3

prevederile art. 58 din Codul electoral, a depus toate rapoartele financiare și

a furnizat toate informațiile care erau la dispoziția partidului.

depus raportul financiar cu date incomplete și nu a reflectat toate cheltuielile

de la evenimente desfășurate.

privind astfel de cheltuieli nu pot fi prezentate din simplu motiv că astfel de

cheltuieli nu au fost suportate de către partid iar constatările CEC nu

corespund circumstanțelor de fapt.

este neîntemeiată. Or, el nu poate să reflecte niște cheltuieli pe care nu le-a

suportat efectiv.

partidul nu a prezentat raportul cu conținutul dorit de către CEC, atunci

acesta se echivalează cu nedepunerea informațiilor în formatul cerut și ca

urmare este susceptibilă sancțiunea de lipsire de alocații de la bugetul de stat.

informației.

cheltuielile atunci partidul este obligat să informeze organul de control. Dar

să impui un partid să prezinte acte sau explicații inexistente constituie măsuri

arbitrare și discreționare care depășesc cadrul legal.

a făcut trimitere la hotărârile nr. 3106 din 17 octombrie 2024 și nr. 3139 din

24 octombrie 2024, prin care a aplicat sancțiune sub formă de avertisment

Partidul Politic „Renaștere”, urmare cărui fapt CEC a decis aplicarea

sancțiunii complementare sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de

stat pe o perioadă de 4 luni, în baza prevederilor art. 102 al.(4) din Codul

electoral.

octombrie 2024 contrar prevederilor imperative ale legii autoritatea pârâtă

nu și-a motivat propria hotărâre. Tot textul actului conține doar relatarea

celor expuse în sesizările poliției.

contestatarul/ reclamantul nu a avut posibilitate de a lua cunoștință cu

materialele dosarului administrativ, să pregătească poziția sa de apărare, să

prezinte probe și argumente, să fie audiat efectiv.

4

eludarea normelor imperative ale Codului administrativ cu privire la

efectuarea unei proceduri administrative.

art. 83, art. 88, art. 94 din Codul administrativ, reclamantul a subliniat că,

toate drepturile garantate ale participantului la procedura administrativă au

fost grav încălcate de către CEC.

Politic „Renaștere” a venit în adresa CEC cu o scrisoare în care a prezentat

argumente cu privire la cele imputate de organul electoral.

prezentate în scrisoarea adresată CEC, fără a analiza careva probe și a

constata o legătura cauzală între pretinsele încălcări și Partidul Politic

„Renaștere”, a adoptat hotărârea nr. 3139 din 24 octombrie 2024, prin care a

aplicat în mod repetat față de Partidul Politic „Renaștere” sancțiunea de

avertisment.

circumstanțele de fapt și nu a verificat temeinicia sesizărilor organelor de

poliție cu contrapunerea faptelor și probelor din localitate. Organul electoral

a acceptat necondiționat poziția doar a unei părți. În actul administrativ

contestat nu a venit cu propria apreciere a motivelor și circumstanțelor, nu a

verificat circumstanțele în raport cu candidatul anume.

prevederilor art.118 Cod administrativ. Totodată, încălcările descrise,

incertitudinea și netransparența actului administrativ fac dovada caracterului

incert al acestuia.

administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Caracterul cert,

trebuie să denote raționamentul actului administrativ individual emis, astfel,

încât dispozitivul să fie rezultatul unei raționament juridic constant,

proporțional și previzibil.

suficient de certă. Dat fiind că actul administrativ contestat nu este motivat

referitor la temeiurile de fapt privind aplicarea sancțiunii complementare sub

formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat, constituie un act

administrativ individual ilegal. Or, măsura oficială întreprinsă de CEC

demonstrează exercitarea dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor

art. 137 Cod administrativ.

5

efectivă, cu privire la verificarea temeiurilor de sancționare, contravine art.

21 alin. (3) și 29 din Codul administrativ.

regulile de procedură, nu au fost analizate circumstanțele și faptele

importante cazului, iar decizia luată contravine cel mai grav scopului urmărit

de lege și care este total disproporționată. Mai mult ca atît, CEC a sfidat grav

procedurile legale de examinare a contestațiilor. Sesizările din partea Poliției

în genere urmau a fi declarate inadmisibile dat fiind că nu se încadrează în

condițiile prevăzute la art. 93 și 94 din Codul electoral. Iar organul electoral

nu a demarat o procedură de control din oficiu, cel puțin nu există niciun act

care ar confirma acest fapt.

art. 96 alin. (1) din Codul electoral, constată că organul de poliție nu este

subiect de depunere a astfel de acte în adresa organului electoral. Iar organele

de poliție, ca instituții de stat nu au dreptul de a se implica în campania

electorală și procesele electorale cu scop de a favoriza sau defavoriza vreun

candidat în caz contrar s-ar înregistra un abuz și depășire gravă a atribuțiilor,

în cumul, cu folosirea ilegală a resurselor administrative a statului.

principiului prezumției nevinovăției. Orice persoană acuzată de un delict este

prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în

cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate

garanțiile necesare apărării sale.

discriminat în raport cu alți concurenți electorali, nu i se asigură condiții

echitabile la o campanie electorală în conformitate cu principiile

constituționale și Codul electoral.

menționate de Partidul Politic „Renaștere”. Astfel, organul electoral investit

cu competență materială de examinare a sesizărilor, în procesul adoptării

actului administrativ individual defavorabil contestat a omis unele principii

ale examinării oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie,

producătoare de efecte juridice - principiul disponibilității și principiul

egalității armelor, fiind elemente esențiale al dreptului la un proces echitabil.

Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate de

contestatar, în condițiile în care procedura de examinare a sesizărilor a plasat

reclamantul într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarii săi,

reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil al concurenților

electorali.

6

formal nu a combătut în hotărârea contestată argumentele prezentate. Prin

aceasta organul electoral a sfidat prevederile Regulamentului CEC cu privire

la examinarea contestațiilor. Întrucât CEC nu a reflectat integral poziția

reclamantului nu au fost date explicații privind respingerea argumentelor și

probelor acestuia, consideră că autoritatea electorală a avut o atitudine

părtinitoare la soluționarea sesizărilor, iar actul administrativ emis este

ilegal.

din 17 octombrie 2024, nr. 3139 pct.3 din 24 octombrie 2024, cât și hotărârea

CEC nr. 3145 la pct.7 și pct. 8 din 25 octombrie 2024, sunt ilegale și

netemeinice atât din punct de vedere formal cât și pe fond, pe motivul că

astfel de cheltuieli nu au existat și concluzia este arbitrară, prin emiterea

acestora, CEC încâlcind principiul prezumției nevinovăției.

POZIȚIA AUTORITĂȚII PÂRÂTE

contestația este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de

Partidul Politic Partidul „Renaștere” împotriva Comisiei Electorale Centrale

privind anularea pct.3 din partea dispozitivă a hotărârii CEC nr. 3139 din 24

octombrie 2024 și anularea pct.7 și pct. 8 din partea dispozitivă a hotărârii

CEC nr. 3145 din 25 octombrie 2024.

impuse de CEC, au fost aplicate în conformitate cu legislația electorală. De

asemenea, a considerat că procedurile de contestare și apărare au fost

respectate și că probele prezentate de Partidul „Renaștere” sunt insuficiente

pentru a justifica anularea deciziilor.

suficiente probe pentru a dovedi că nu au fost efectuate cheltuieli și că

sancțiunile CEC nu sunt justificate. În acest context, instanța a afirmat că

CEC a acționat conform legii în aplicarea sancțiunilor.

concluziilor acestuia, susținând că autoritatea electorală și-a exercitat corect

dreptul discreționar în impunerea sancțiunilor.

7

CEC este validă, respingând acuzațiile de lipsă de transparență și de

prejudiciu adus dreptului de apărare al partidului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva hotărârii din 2 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii și adoptarea unei

hotărâri noi prin care contestația să fie admisă integral.

ARGUMENTELE RECURSULUI

este motivată și fundamentată pe o analiză completă și obiectivă a probelor.

cauzei și nu a examinat în detaliu argumentele de drept invocate. Recurentul

consideră că decizia nu respectă principiul unei motivări clare, previzibile și

complete, necesare pentru asigurarea unui proces echitabil, conform art. 6

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

armelor, adoptând o poziție părtinitoare în favoarea CEC. Instanța ar fi

acceptat necondiționat argumentele CEC fără a le analiza critic, ignorând

astfel prevederile legale care garantează un proces echitabil. Aceasta ar fi

limitat dreptul la apărare al Partidului „Renaștere” și i-ar fi afectat grav

dreptul de a participa la alegeri în condiții de egalitate.

un mod abuziv și arbitrar, aplicând sancțiuni pe baza unor constatări

nesusținute de probe concrete. Argumentează că sancțiunile au fost aplicate

repetat pentru aceleași presupuse încălcări, ceea ce contravine principiilor

proporționalității și raționamentului juridic. La fel, recurentul contestă

legalitatea deciziilor CEC de aplicare a sancțiunilor complementare fără o

motivare clară a măsurilor luate, invocând art. 137 din Codul administrativ,

privind exercitarea dreptului discreționar cu bună-credință.

neavând acces la dosarul administrativ și la probele utilizate de CEC. În

absența accesului la informațiile relevante, Partidul „Renaștere” afirmă că nu

a avut posibilitatea să-și formuleze o apărare adecvată. Astfel, recurentul

consideră că i-au fost încălcate drepturile fundamentale privind accesul la

documente și dreptul de a fi audiat.

8

jurisprudența CtEDO, în special cazurile care impun restricții stricte asupra

limitărilor dreptului de asociere și participare electorală. Prin neanalizarea

acestui aspect, instanța ar fi neglijat standardele internaționale aplicabile,

garantate de art. 6 și art. 11 din CEDO.

poliție, afirmând că acestea reprezintă doar opinii subiective și nu probe

concrete privind cheltuieli nedeclarate de partid. În opinia recurentului,

aceste sesizări nu pot fi admise ca probe valide în cadrul procedurii

electorale, întrucât Codul electoral nu permite implicarea organelor de poliție

în astfel de proceduri, ceea ce constituie un abuz și o utilizare nejustificată a

resurselor administrative ale statului.

POZIȚIA INTIMATULUI

Electorală Centrală, a solicitat declararea recursului drept inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

9

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 2 noiembrie 2024, și conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată părților la aceiași dată

(f.d.71).

că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (8) din Codul

electoral.

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

10

de casare, invocate în recursul declarat de Partidul Politic Partidul

„Renaștere”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant

pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus de Partidul Politic Partidul „Renaștere”, conțin obiecții de

fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care

au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate

în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

11

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Partidul Politic Partidul „Renaștere”.

Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (1) lit.h) din Codul

administrativ

63. COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic Partidul

„Renaștere”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12